Motto: „Jumătate din toate speciile floristice și faunistice de pe pământ pot să dispară spre sfârșitul acestui secol”
Elisabeth Colbert, scriitoare americană, laureată a Premiului Pulitzer (2015)
Din cele mai vechi timpuri,
teritoriul dintre Carpaţii Orientali şi fluviul Nistru a fost bogat în floră și faună. Diversitatea biologică a regiunii se datorează, în mod special, poziţiei geografice favorabile – interferenţa biogeografică a zonelor central-europeană, eurasiatică şi mediteraneeană. Pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti au evoluat şi formele de intervenţie a omului în natură. Astfel, vânătoarea (apărută ca formă de asigurare a hranei) a evoluat pe parcursul istoriei de la folosirea „instrumentelor ecologice” de vânătoare la aplicarea unor arme performante, devenind un hobby, spre deosebire de timpurile mai vechi, când vânătoarea în grup era practicată doar din necesitate. Drept urmare a factorului antropogen, bourul european (Bos taurus primigenius), cel mai bestial animal din codrii Europei Răsăritene, a dispărut în secolul XVII, fiind ulterior asimilat cu zimbrul. În Țara Moldovei, bourul a fost considerat element heraldic, deoarece este prezent atât în însemnele statale moldovenești, cît și în teritoriile moldovenești înstrăinate. În Polonia există chiar un monument al ultimului bour vânat în pădurile din acest spațiu în 1627. Factorul uman, distrugerea și poluarea habitatelor au determinat, în cele din urmă, dispariţia multor specii din fauna și flora spaţiului carpato-nistrean, iar acum suntem în preajma unei ecocatastrofe (ecodevieri, ecofluctuaţii etc.), așa încât populația speciilor de plante și animale trebuiesc protejate, impunând acțiuni urgente ale protecției de stat.
„Cartea Roșie” reprezintă un semnal de alarmă privind perspectivele existențiale ale unor forme de viață…
- Cărțile Roșii sunt un suport științific pentru elaborarea unor acțiuni concrete și a unui regim de protecție a speciilor de plante, fungi și animale rare și aflate pe cale de dispariție.
- În prima ediție a „Cărții Roșii a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești” (1978) au fost incluse 26 de specii de plante și 29 de specii de animale periclitate și critic periclitate.
- Peste un sfert de secol, în ediția a doua a „Cărții Roșii a Republicii Moldova” (2001) au fost incluse 126 de specii de plante și ciuperci, 116 specii de animale pe cale de dispariție.
- În 2015, la Editura „Știința” (director doctor inginer Gheorghe Prini) a văzut lumina tiparului ediția a treia a „Cărții Roșii a Republicii Moldova” (492 p.) într-un tiraj de 3000 de exemplare. Lucrarea a apărut în text bilingv (paralel): român (inclusiv cu prezentarea denumirii populare, după caz) și englez. Denumirile științifice sunt indicate în limba latină. Dimensiunile cărții: 22 cm x 30,5 cm.
- Indicatorii de raritate a speciilor de plante, ciuperci și animale din ediția a treia au fost stabiliți potrivit Listei Roșii a Uniunii Internaționale a Conservării Naturii.
- În ediția recentă sunt incluse 208 specii de plante și fungi și 219 specii de animale, dintre acestea 171 habitează în păduri. Pe parcursul a doar 14 ani constatăm aproape o dublare a florei și faunei aflate în pericol. Unele specii rare de pe teritoriul Republicii Moldova (papucul-doamnei, cornaciul-natant, sita-zînelor, vipera-de-stepă, rața-roșie etc.) au o importanță internațională, fiind incluse în „Cartea Roșie a Europei”.
- Din 28 de specii de ciuperci, 14 sunt cu picior şi pălărie și 14 – ca „farfuria”, evantai deschis sau mătură stufoasă.
- Din 80 de insecte, 31 sunt lepidoptere (fluturi), dintre care 12 habitează în păduri şi 19 în luncă, stepă, câmpie etc., inclusiv 8 sunt nocturne (zboară noaptea) şi 23 diurne (zboară ziua). Fluturii din fam. Saturniidae se consideră cei mai mari din Europa, anvergura aripilor atingând 120-150 mm (Saturnia pyri); fluturele-cap-de-mort frecventează stupii albinelor, fiindcă trompa lor este scurtă şi nu poate pătrunde în floare ca să se hrănească şi totodată sînt unicii fluturi care produc sunete specifice cu articulaţia trompei; fluturele polixena în engleză se numeşte „fluturele-bijuterie”; viaţa albăstriţei-argintii depinde de furnici. Unii fluturi sunt numiţi după zei, eroi, poeţi antici etc., spre exemplu – Saturnia de la Saturnus – zeul fertilităţii solului; tau – a 19-a literă din alfabetul grecesc; Sappho – poetesă antică elenă; Acherontia – unul din cele 5 râuri subterane din Regatul Morţii; Atropos – una din cele trei zeiţe ale sorţii care a tăiat firul vieţii omului; Machaon – fiul lui Asclepios, zeul medicinei antice elene şi care a învăţat medicina de la tatăl său; Arion – poet antic elen; Daphnis – tânăr chipeş, eroul din poemul mioritic sicilian; Tomares – oraş din Spania etc.
- La elaborarea „Cărții Roșii a Republicii Moldova” au participat 67 de autori (29 de femei și 38 bărbați), inclusiv 1 academician (Ion Toderaș), 2 membri corespondenți (Ion Dediu, Vasile Șalaru), 10 doctori habilitați în biologie, 42 de doctori în biologie, 2 doctori în agricultură, 8 cercetători științifici și 2 doctoranzi. Majoritatea autorilor sînt angajați ai Grădinii Botanice (Institut) (director Alexandru Teleuță, doctor în agricultură, autor-coordonator al primei părți a cărții „Plante și fungi”) și ai Institutului de Zoologie (director academicianul Ion Toderaș) ale Academiei de Științe a Moldovei. Lista autorilor este plasată pe filele roșii ale lucrării…
- La 11 februarie 2016, una din televiziunile private a anunțat că în această zi a fost publicată „Cartea Roșie a Republicii Moldova”, ediția a treia. De fapt, în această zi lucrarea a fost lansată la Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei. Academicianul Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei, prezent la eveniment, a specificat că prin această carte „se educă o atitudine corectă față de mediul ambiant, oameni, societate”.
Ion XENOFONTOV, doctor în istorie
Legende foto
- Bourul european (Bos taurus primigenius), aplicat și ca element heraldic al Țării Animalul a dispărut în secolul XVII (desen-reconstituire). Sursă: http://www.descopera.ro/natura/11427537-bourul-simbolul-disparut-al-moldovei

- Capul de bour flancat în dreapta de o roză cu cinci petale și în stînga de o semilină conturată.Postamentul monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Foto: Ion Xenofontov, 29 februarie 2016
- „Cartea Roșie a Republicii Moldova”, Chișinău, Editura „Știința”, 2015, 492 p. ISBN 978-9975-67-998-5 (Supracoperta)

- Secvență de la lansarea „Cărții Roșii a Republicii Moldova”, 11 februarie 2016. De la stînga: dr. Alexandru Teleuță, dr. Gheorghe Prini, acad. Gheorghe Duca, acad. Ion Toderaș. Foto: Ion Xenofontov
- Doctor habilitat în biologie (2011) Tudor Cozari, autor al „Cărții Roșii a Republicii Moldova”, 11 februarie 2016. Foto: Ion Xenofontov
- Doctor în agricultură (2000) Asea Timuș și doctor în biologie (2006) Elena Baban, autoare ale „Cărții Roșii a Republicii Moldova”, 11 februarie 2016. Foto: Ion Xenofontov



timpurilor (Colecţia „ACADEMICA”), Editura Ştiinţa, 2016, 496 pagini
constituirea statului român modern s-au creat condiții favorabile de proliferare a culturii și științei. Fără Academie, estima scriitorul Gheorghe Sion (1821–1892), „talentele sunt osândite a zace în întuneric cu florile mirositoare abandonate între mărăcini sau călcate de picioare profane”. La 1–13 aprilie 1866 s-a aprobat totalitatea instrucțiunilor, normelor și regulilor Societății Literare Române, subvenționată de stat și având drepturi de a primi legate orice ofrande (donații).

Moldovei (1710–1711), membru titular al Academiei din Berlin (Societatea Branderburgică a Științelor, 1714), a fost un cărturar polivalent, unul dintre iluștrii exponenți ai culturii și gîndirii științifice occidentale și orientale de la intersecția secolelor XVII–XVIII. Avea cunoștințe profunde în diverse domenii: istorie, arheologie, genealogie, numismatică, heraldică, cartografie, sociologie, administrație, știință politică, arhitectură, medicină, geografie, etnografie, matematică, muzică etc. Dinastia Cantemireștilor a lăsat urme adînci în istoria secolelor XVII–XVIII, prin reprezentanții ei de seamă: domni, politicieni, cărturari, diplomați, scriitori, oameni de cultură. Opera științifică și artistică a lui D. Cantemir, recunoscută de personalități de valoare internațională (Voltaire, Lordul Byron, Victor Hugo ș.a.), este umanistă, converge în gîndirea modernă europeană, cea care pune în centrul naturii omul. Toate manuscrisele lui D. Cantemir sînt dispersate în mai multe arhive și biblioteci din lume (Turcia, Rusia, SUA, Ucraina). În timpul vieții lui D. Cantemir au fost editate doar trei lucrări: „Divanul” (1698), „Panegiric” (1714) și „Sistemul sau întocmirea religiei mahomedane” (1722). Aspectul cantitativ al operei lui D. Cantemir este ilustrat de faptul că doar „Istoria Imperiului Otoman” (publicată la Londra în anii 1734–1735), în limba latină, copiată de D. Cantemir, conține 1064 de pagini. Actualmente, în Europa sînt susținute zeci de teze de doctorat în domeniul cantemirologiei, în mod special cele consacrate lui Dimitrie Cantemir și fiului Antioh Cantemir (1708/1710–1744). În România se publică „Integrala Cantemir” în 100 de volume, ce include opera complexă a savantului D. Cantemir.
colecția „Legendele sportului moldovenesc” inițiată de Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan (Institut), Centrul de Cercetări Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei. Este o carte-document despre o personalitate emblematică a întregului neam românesc. În ediția a doua, revăzută și completată, cartea a apărut în anul 2015, într-o ținută de gală atât în ceea ce privește designul, calitatea hârtiei și alte detalii tehnice, cât și, mai ales, în ceea ce privește conținutul ei.

postbelică, istoricul și filologul Eugen Russev, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, era cunoscut drept un savant notoriu, autor al unor prestigioase lucrări științifice în domeniul istoriei culturii medievale din Moldova. Personalității omului de știință Eugen Russev i se potrivește o caracteristică dată de protagonistul operelor sale – cronicarul Miron Costin – unui boier moldovean, pe care îl compară cu înțelepții Antichității: ,,Omu de miratu la întregiia lui de sfaturi și de înțelepciuni, cât pre acele vremi de abia de era pemântean de potriva lui”.


















Autorul lucrării a reuşit, în urma unui efort şi a unei munci riguroase care îi sunt specifice, să se „aşeze” cu toate competenţele dobândite şi perfecţionate în interiorul unui subiect de cercetare care presupune achiziţii şi familiarităţi cu ceea ce înseamnă cunoaşterea cadrului monahal, a istoriei instituţionale a monahismului cu rigorile formatului monografic: contextul spaţio-temporal, particularităţile instituţiei monahale, ctitori şi binefăcători, obştea monahală, domeniul economic al mănăstirii, tipologia monahală, activităţi sociale, instructive şi educative, obiective filantropice, practicile pietăţii monahale şi ale pietăţii colective laice, arhitectura monastică, arhiva, biblioteca, necropola etc. Derularea monografică a cercetării istoriei mă- năstirii Japca beneficiază în cartea lui Ion Xenofontov de problematizări şi racorduri la ceea ce a însemnat mănăstirea şi comunitatea, mănăstirea şi societatea şi, de asemenea la ingerinţele puterii politice asupra vieţii monastice şi constrângerile extrareligioase asupra mănăstirii. Din perspectivă istoriografică cercetarea de faţă reuşeşte să asocieze istoria propriu-zisă a aşezământului monastic „istoriei mari” a teritoriului Basarabiei, în care istoria politică, culturală, religioasă a acestui ţinut se recunoaşte la nivelul istoriei mănăstirii. Mai exact, se recunoaşte modul în care refracţiile marii istorii-realitate se identifică la nivelul istoriei mănăstirii de la Japca. Inflexiunile „marii istorii” au marcat în mod evident istoria aparent adiabatică a mă- năstirii „intra muros”. Istoria Basarabiei/RSS Moldovenești/Republicii Moldova, lecturată prin istoria mănăstirilor sale, oferă dincolo de orice inovaţie în plan metodologic şi analitic, dintr-o perspectivă inductivă, secvenţe şi aspecte istorice ce recompun dinspre realitatea trecută, multiplă, variată, complexă, cu variabile şi imponderabilităţi, pluralitatea discursului istoriografic. Recentrarea în planul discursului istoriografic de după comunism a tematicii istoriei religioase, a vieţii şi sensibilităţii religioase are valenţele unei adevărate redescoperiri a conştiinţei istorice colective, a profilului identitar şi patrimonial al comunităţilor şi naţiunilor. Ceea ce se remarcă de la prima lectură a cărţii este soliditatea şi rigoarea proiectului istoriografic pe cât de ambiţios asumat, pe atât de laborios împlinit. De la sursele documentare exhaustive, la articulaţiile tematice şi analitice, la relevanţa citatului documentar selectat în anexe, la gestionarea inteligentă a naraţiunii istoriografice între rigoarea de specialitate şi accesibilitatea largă, s-a elaborat o lucrare ce ilustrează un istoric matur şi deplin.














– fizician. Absolvă Școala Medie nr. 1 din orașul Soroca, cu medalie de aur (1967), Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Moldova, cu diplomă de mențiune (1972). Cercetător ştiinţific, lector superior la Catedra de fizică teoretică, Universitatea de Stat din Moldova (1976–1991). Doctor în științe fizico-matematice (1984). Specialist principal la Ministerul Educaţiei și Științei al Republicii Moldova, responsabilă de procesul educaţional la fizică în gimnazii şi licee (1991–1994), de organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în instituţiile de învăţământ superior (1994–2000). Consultant în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehologică (2000–2012). Profesor de fizică la liceu/gimnaziu, cumul (2001–2007). Cercetător științific superior la Institutul de Studii Enciclopedice (2013–2014) și Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) (din 2015). Autoare a circa 80 de studii științifice. Prezență activă în mass-media: circa 100 de articole.









