Muzeul memorial „Constantin și Ion Stere”, comuna Bucov, județul Prahova. Foto: IVX, 21 august 2026
ARTĂ
Violeta Diordiev. Dejunul aristocratului, 2020, carton, pastel, creioane colorate, 70 × 90 cm.
NOUTĂŢI EDITORIALE
UN DEMERS ŞTIINŢIFIC DE PERMANENTĂ ACTUALITATE
Eugen-Tudor SCLIFOS. Problema Basarabiei în context internațional (1853–1878). Chişinău: Lexon-Prim, 2025. 320 p. ISBN 978-9975-181-26-6.
Monografia cercetătorului științific Eugen-Tudor Sclifos, editată la prestigioasa editură Lexon-Prim din Chişinău, redă caracterul recurent și actual al provocărilor generate de contextul politic internațional. Ca şi în trecut, unii actori politici tind să redeseneze harta Europei, utilizând o serie de „argumente” în acest sens, inclusiv prin apel la memoria şi narativul istoric
profund distorsionate de limbajul propagandistic. Din păcate, aşa cum o demonstrează practica internațională, factorul politic neglijează de multe ori demersul științific, în aplicare fiind puse interese geopolitice, ideologice, economice etc.
Lucrarea elaborată de dr. Eugen-Tudor Sclifos este excelent documentată sub aspectul izvoarelor istorice şi al literaturii de specialitate. Autorul a realizat stagii de cercetare în arhivele din Republica Moldova (Agenţia Națională a Arhivelor), România (Arhivele Naționale Istorice Centrale; fondul arhivistic al Bibliotecii Naționale a României), Franţa (Arhivele Naționale;
Arhivele Ministerului Afacerilor Externe; Centrul Arhivelor Diplomatice de la Nantes), Marea Britanie (Arhiva Națională din Londra), Austria (Arhivele Politice). Pe lângă izvoare istorice inedite, au mai fost utilizate surse edite, jurnale, memorii, discursuri, scrieri și presă de epocă. Sursele istoriografice (românești, sovietice, rusești, franceze, britanice) au fost amplu
analizate din punct de vedere critic, fiind contextualizate la nivelul cognitiv al perioadei în care au fost elaborate.
Sursă: XENOFONTOV, Ion, PRISAC, Lidia. Un demers ştiinţific de permanentă actualitate. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2026, nr. 2(81), pp. 281-282. ISSN 1857-0461.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/281-282_17.pdf
LANSARE DE CARTE
LANSARE DE CARTE
CERCETARE
ACTIVITATEA SOLARĂ
de dr. Alexei B. GAINA
Activitatea solară constă în variația numărului de pete pe suprafața Soarelui, care este evidentă la examinarea suprafeței Soarelui printr-un telescop special, care atenuează strălucirea orbitoare a Soarelui. Atenuarea strălucirii, care în mod normal atinge valori ale magnitudinii vizuale de circa \(m = -24\), se obține datorită folosirii unor filtre speciale pentru soare. Vom menționa, de altfel, că magnitudinea vizuală a Lunii pline în condiții normale este de circa \(m = -12\), magnitudinea planetei Venus este de circa \(m = -4,7\), magnitudinea vizuală a stelelor este cuprinsă între \(-4 \leq m \leq +1\), ceea ce implică o scară logaritmică de magnitudine, deși magnitudinile absolute ale stelelor pot fi de multe ori mai mari. Astfel, diapazonul de magnitudini vizuale ale Stelei Polare poate varia între \(-2 \leq m \leq +1\), ceea ce depinde de mulți factori, inclusiv de poluarea atmosferei, care este în ultimul timp din ce în ce mai importantă.
Strălucirea absolută a Soarelui se datorează în principal Coroanei solare, care poate fi observată în timpul eclipselor totale sau inelare de Soare. Petele pe Soare au fost observate demult, încă în secolele precedente, și, ca urmare a cercetărilor de astronomie teoretică, s-a stabilit că acestea depind de câmpurile magnetice din interiorul Soarelui, care este de fapt un glob gigantic de plasmă cu raza imensă de 700.000 km, aflată în veșnică convecție între straturile centrale și cele exterioare ale Soarelui. Din punct de vedere istoric, prezintă interes așa-numitul minimum al lui Maunder, care a constat în răcirea mediului terestru între anii 1645–1715 datorită creșterii activității vulcanice, care a ecranizat prin emisiile de cenușă în atmosferă lumina solară, ceea ce a accelerat răcirea atmosferei terestre și, ca o consecință, micșorarea numărului de pete observate prin telescoape terestre. Totuși, activitatea solară constă în existența unui ciclu de circa 11–12 ani ([5]–[6]), în timpul căruia numărul de pete pe Soare variază de la maximum la minimum și apoi de la minimum la maximum. Ciclul de 12 ani corespunde intervalului de timp dintre două maxime consecutive. Observațiile constante, care se efectuează la multe observatoare astronomice din lume, dotate cu telescoape solare, au permis să se stabilească că, recent, Soarele a trecut printr-unul dintre maximele activității solare, când numărul de pete pe Soare a fost foarte mare, și, probabil, se va îndrepta spre următorul minimum, care va avea loc peste circa 5,5 ani. Astfel, ultimul ciclu, pe care îl observăm în prezent este cunoscut ca ciclul 26 al activității solare, observate în decurs de circa 310 ani, adică de după 1715. Acestui ciclu de 11–12 ani i se asociază un ciclu magnetic de circa 22–23 de ani, în timpul căruia polii magnetici ai Soarelui se reversează. Numărul mediu de pete solare în timpul minimului activității solare este de circa 6, iar numărul mediu de pete solare în timpul maximumului este de circa 116. În timpul ciclului de 11–12 ani nu doar numărul de pete pe Soare variază, ci și numărul de zone active și numărul de erupții. Vântul solar reprezintă un fenomen asociat activității solare și reprezintă particule elementare (electroni, protoni și, în mai mic număr, nuclee de heliu) „congelate” în câmp magnetic, care se propagă în toate direcțiile dinspre Soare, cu o viteză care variază de la 50 km/s – aproape de suprafața Soarelui, până la 500 km/s – aproape de Pământ; astfel că, în medie, vântul solar ajunge la Pământ în circa 2,4 zile. Acest vânt solar este în stare să perturbe funcționarea internetului, radioului și a televiziunii, iar ajungând în zonele polare ale Pământului cauzează aurore boreale și australe de o frumusețe rară.
Aurorele sunt emisii de lumină vizibilă cauzate de ionizarea moleculelor de oxigen și natriu din atmosferă cu electroni. Acestea pot avea culori verzi sau roșii, la înălțimi de 100 sau peste 400 de kilometri deasupra Pământului. Se observă și aurore de culoare violetă, care se datorează ionizării moleculelor de natriu la înălțimi de peste 1000 de kilometri.În decursul acestui an, 2026, pentru prima dată au fost observate aurore roșiatice în Republica Moldova și România. Nu avem date despre aurore observate în trecut pe teritoriul Republicii Moldova. Dar voi menționa că latitudinile geografice ale Moldovei și României sunt relativ mici (42°–47° latitudine nordică), în timp ce latitudinile obișnuite pentru aurore sunt de circa și peste 60°, ceea ce ar corespunde unor asemenea orașe sau regiuni geografice ca Sankt-Petersburg, Helsinki, Stockholm, Oslo, Reykjavik (în Islanda), Groenlanda, Canada de Nord, Alaska, Ciukotka, Taimîr, Iamal [7].Unul dintre cercetătorii remarcabili ai activității solare a fost Alexandru Leonidovici Cijevski (1898–1964). Născut la frontiera actuală dintre Ucraina și Polonia, Cijevski a petrecut practic întreaga sa viață în URSS și mai ales în ambianța cunoscutului pionier al cosmonauticii Constantin Eduardovici Țiolkovski, căruia i-a fost secretar, mai ales după 1926 la Kaluga [1]. În anii războiului a fost arestat de către staliniști și deportat în Kazahstan, unde a petrecut 8 ani în regim sever, dar unde a mai rămas și pentru restul vieții, și doar spre începutul anilor ’60 a fost eliberat, stabilindu-se la Moscova, unde a și decedat în anul 1964. Cijevski a publicat un număr de cărți [2–4], care sunt extrem de valoroase pentru teoria și practica activității solare, sau, altfel spus, pentru astrobiologia interacțiunii Soare–Pământ, acestea nu doar limitându-se la interpretarea datelor de observații ale Soarelui, ci și la efectul activității solare asupra plantelor și animalelor (inclusiv ale omului), asupra sănătății acestora și răspândirii unor boli extrem de nocive, cum ar fi pesta porcină, pesta păsărilor de curte, comportamentul celulelor de sânge în condițiile de activitate solară sporită etc.
Una dintre concluziile foarte radicale pe care le face Cijevsky este influența activității solare asupra procesului istoric. Astfel, dacă vom consulta curbele variației numărului de pete pe Soare, vom constata că Revoluția Rusă a avut loc într-un an de maxim al activității solare, represiunile staliniste din 1937 au avut loc într-un an de maxim al activității solare, la fel deportările din 1949 au avut loc într-un an de maxim al activității solare, iar agresiunea la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei a avut loc într-un an cu trend ascendent al activității solare.La sfârșitul acestui articol, ne vom întreba: care este explicația activității solare, adică a ciclului de 11,5 ani a Soarelui? Acest lucru a interesat mai mulți cercetători după Alexandru Cijevski. Se pare că s-a ajuns la concluzia cvasiunanimă: de vină este „Dinamo solar”, adică un proces prin care energia interioară a gazului foarte ionizat din centrul Astrului Nostru Magnific – căruia anticii i-au spus Sol – se transformă în câmp magnetic. Acest proces, ce implică câmpuri magnetice puternice poloidal și toroidal, studiat de H.W. Babcock, dar și de alți cercetători, are un ciclu de circa 11,5 ani și ar explica mecanismul activității solare.Anticipat, nu voi posta câteva poze, realizate în premieră pentru Republica Moldova, pe care mi le-a trimis dl. Oleg Sobesceanschi de la Bălți, foarte reușite, pe care se văd cu evidență petele pe Soare, atât în pozitiv, cât și în negativ. Din câte știu, asemenea poze mai face și dl. Maximilian Teodorescu din România. Ar fi de dorit ca astronomii de la Universitatea Tehnică a Moldovei să se asocieze și ei acestor cercetări, care în mare parte sunt bazate pe inițiativă privată.
Bibliografie
1. А.Л. Чижевский, Вся жизнь, Москва, Изд-во „Советская Россия”, 1974.
2. А.Л. Чижевский, Земное эхо солнечных бурь, Москва, Изд-во „Мысль”, 1976.
3. А.Л. Чижевский, Биофизические механизмы реакции оседания эритроцитов, Новосибирск, Сибирское отделение издательства „Наука”, 1980.
4. А.Л. Чижевский, Аэроионификация в народном хозяйстве, 2-е издание, Москва, Стройиздат, 1989.
5. Наше Солнце. Интернет ресурс. ГАИ им. Штернберга при Московском Университете.
6. Ian Ridpath (editor), A Dictionary of Astronomy, Revised edition, Oxford University Press.
7. Vezi internetul.
FOTOGRAFIE
Aleea cu lumini și umbre. Foto: IVX, 21 august 2026
ISTORIA ȘTIINȚEI
FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT EUGENIU RUSSEV (1915–1982)
Despre Eugeniu Russev s-a mai scris, ca fiind un om deosebit, un cercetător ştiinţific apreciat pentru contribuţia istoriografică semnificativă între istorici, filologi, folclorişti, dar şi a criticilor aduse în adresa lui privind proveniența socială, cariera sa ştiinţifică, caracterul lucrărilor ştiinţifice, demiterea acestuia din funcţia de director al Institutului
de Istorie al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti, pe care a deţinut-o pe parcursul a zece ani. Din această perspectivă, am considerat necesară de a fi prezentată comunităţii ştiinţifice
specializate în domeniile cronografiei, istoriei științei, istoriei românilor și universale, arhivisticii, Fondul de arhivă personal al membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS
Moldoveneşti, Eugeniu Mihail Russev (1915–1982), registru arhivistic de o importanţă ştiinţifică considerabilă.
Structura și conținutul fondului. Fondul personal al lui E. Russev a fost iniţiat în corespundere cu cererea personală a acestuia, datată cu 2 martie 1970. Ulterior, fondul a fost completat pe parcurs cu diverse surse arhivistice. Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice, Fondului personal E. Russev (F. 36) a fost alcătuit din 50 de dosare care cuprind anii 1945–1975.
Documentele includ un singur inventar, divizat în două secțiuni.
I. Lucrări științifice care cuprind manuscrise, conspecte, contribuţii ale unor cercetători privind istoria Ţării Moldovei, studii introductive privind cronica lui Ion Neculce, evoluţia feudalismului în Moldova, legături istorice dintre popoarele din teritoriile URSS și România în perioada secolul al XV-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Documente și materiale incluse în
trei volume.
II. Materiale bibliografice, care au inclus materiale privind susținerea tezei de doctorat Letopiseţul lui Grigore Ureche – monument de ideologie feudală în Moldova în sec. al XVIII-lea, bibliografia lucrărilor științifice și alte materiale. Secțiunea conține patru dosare din anii 1945–1975. Colecția de documente nu este una voluminoasă, dar importantă în mod special teza de doctor, care din motive necunoscute nu a fost inclusă în inventar (Vezi nr. 50 în materialele bibliografice ale Fondului de arhivă personal al membrului corespondent Eugeniu Mihail Russev (1915–1982). Însăşi teza este una destul de voluminoasă (578 p.), în care autorul prefaţează analiza cronicii cu o schiţă interesantă a relaţiilor socio-economice şi politice în Ţara
Moldova la sfârşitul sec. al XVI-lea – începutul sec al XVII-lea, viaţa şi activitatea lui G. Ureche şi apoi oferă o analiză cuprinzătoare a surselor operei sale, a ideologiei sale şi a semnificaţiei sale pentru istoria Ţării Moldova.
Sursă: PRISAC Lidia, XENOFONTOV Ion Valer, SALAGOR Iulian. Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Eugeniu Russev (1915–1982). In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2026, nr. 2, pp. 118-126. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.59295/DIA.2026.2.12
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/118-126_24.pdf
TEATRU
Secvențe din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor”, o piesă de Tiago Rodrigues, jucat la Teatrul „Alexie Mateevici” din Chișinău. Foto: IVX, 27 iunie 2026.
Regia: Edda Coza și Dan Coza.
Distribuție: Diana Boșcov (în rolul Girafei, o fetiță de nouă ani), Grigore Bechet și Victor Untilă.
Subiect: Povestea urmărește călătoria inițiatică a unei fetițe poreclite Girafa și a ursulețului ei de pluș prin oraș, abordând teme emoționante despre copilărie, pierdere și imaginație.
PATRIMONIU
COLECŢIA RICHARD KOCH, PARTE COMPONENTĂ A PATRIMONIULUI MONDIAL
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Republica Moldova este succesoarea institutului de Stat de Medicină din Chișinău, constituit în anul 1945, în baza transferului institutul de Medicină din Kislovodsk la Chișinău.
Printre achizițiile valoroase de carte transferate la Chișinău scoatem în evidență colecția de carte rară și veche, aflată anterior în posesia savantului, medicului, bibliofilului german de origine evreiască Richard Koch (1882, Frankfurt pe Main –1949, Essentuki, Caucaz, uRSS). R. Koch a studiat medicina la München, Lausanne, Heidelberg, Berlin și Londra, fiind fondator al institutului de istorie a Medicinei aflat sub egida universității „Goethe”. Este considerat unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai medicinei din secolul XX. A publicat peste 70 de lucrări știinţifice, inclusiv câteva monografii de o valoare științifică mondială. În 1935, odată cu instaurarea regimului nazist în Germania, R. Koch a fost supus unor mari presiuni. În 1937, împreună cu familia, s-a refugiat în uniunea Sovietică, aducând cu sine utilaj medical performant și o valoroasă colecţie de carte. A activat ca medic-consultant la staţiunea balneară din Essentuki. În 1942, în timpul ocupaţiei fasciste a Caucazului de Nord a fost evacuat în Georgia. În această perioadă, biblioteca i-a fost jefuită. Peste doi ani, cărţile care au supravieţuit, păstrate cu grijă de localnici, au fost transmise Bibliotecii institutului de Medicină nr. 2 din Leningrad, evacuat în Kislovodsk, iar de aici colecția a ajuns la Chișinău. În iunie 1948, Academia de Știinţe Medicale a uRSS, pe baza lucrărilor publicate, i-a conferit lui Richard Koch gradul științific de doctor habilitat în științe medicale, iar peste un an „romanticul din Germania” s-a stins din viaţă.
Sursă: XENOFONTOV, Ion. Colecţia Richard Koch, parte componentă a patrimoniului mondial. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 79-80. ISBN 978-9975-3290-4-0.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_9.pdf
CERCETĂTORI
Conf. univ., dr. Asea M. Timuș prezintă absolvenților Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova noua sa apariție editorială, dedicată istoriei școlii din satul Bravicea, raionul Călărași, localitatea sa natală.
CERCETARE
INDUSTRIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
Viața economică a Chișinăului interbelic a fost contextualizată cu cea a bunăstării generale a Basarabiei. Contemporanii sesizau faptul că dacă se vor face investiții în domeniul economic denumirea Chișinăului, de al doilea oraș al țării, „nu va mai fi un titlu nejustificat, ci o realitate”. Perspectivele economice au fost sesizate din profilul social al citadinului, dar și al contextul politic internațional, al aflării Basarabiei la periferia atât a României întregite, cât și a Uniunii Sovietice.
Foto: Depozitul de fermentare a tutunului din Chișinău, anii 1930.
Sursă: XENOFONTOV, Ion Valer. Industria în Chișinăul interbelic. In: Revista Română de Istorie Economică, 2025, vol. 4, pp. 57-81. ISSN 2821-7578. DOI: https://doi.org/10.33993/RRIE.2025.04
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Xenofontov%20%281%29_compressed.pdf
CERCETARE
O INCURSIUNE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP
Sursă: Alexei Găină, O incursiune în spațiu și timp. În: Revista de Fizică, nr. 1, 1996, pp. 15-19.
TEATRU
TEATRUL FĂRĂ NUME
Spectacolul „Cartierul Îndepărtat”, 28 februarie 20026. Foto: IVX
Regia aparține regizorului elvețian Dorian Rossel.
Piesa este inspirată din celebra bandă desenată (manga) japoneză semnată de Jiro Taniguchi. Reprezintă o meditație profundă și sensibilă despre timp, memorie, identitate și dorința imposibilă de a te întoarce în trecut pentru a schimba destinul familiei.
Academicianul istoric Demir DRAGNEV – nonagenar!
Stimate Domnule Academician Demir Dragnev,
Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei și membrii Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei Vă adresează cele mai sincere felicitări și urări de sănătate cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 90 de ani.
Născut la 27 iulie 1936, în satul Cureșnița, astăzi raionul Soroca, acad. Demir Dragnev a absolvit, în anul 1957, Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. În prezent, activează în cadrul Institutului de Istorie, în calitate de cercetător științific principal.
A susținut teza de doctor în științe istorice în anul 1975 și teza de doctor habilitat în științe istorice în anul 1992, la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. În anul 1995 i-a fost conferit titlul de profesor universitar și, în același an, a fost ales membru corespondent al AȘM. În anul 2025 a fost ales membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, la profilul „Istorie”.
Activitatea de cercetare a acad. Demir Dragnev acoperă un spectru larg de probleme privind istoria medievală a Principatelor Române și a Europei de Sud-Est. Domnia sa a contribuit în mod esențial la valorificarea istoriei economice, sociale, politice, culturale și militare a Țării Moldovei și a Țării Românești în Evul Mediu și în perioada de tranziție spre Epoca Modernă.
Printre contribuțiile sale științifice se numără editarea și interpretarea izvoarelor istorice medievale slavo-române, fundamentarea teoretică a procesului de tranziție de la medieval la modern în spațiul românesc, precum și periodizarea evoluției economice a Moldovei medievale.
Acad. Demir Dragnev realizează, de asemenea, cercetări fundamentale și aplicative în domeniul istoriei științei și al biografiilor științifice, caracterizate prin recuperarea memoriei instituționale, valorificarea riguroasă a documentelor și analiza critică a modului în care elitele intelectuale au evoluat în perioadele sovietică și postsovietică. Domnia sa a documentat etapele de formare, consolidare și reformare a Academiei de Științe a Moldovei, fiind considerat unul dintre principalii cronicari ai instituției academice.
A elaborat valoroase culegeri de izvoare istorice, între care cele patru volume colective „Istoria științei în RSS Moldovenească: documente și materiale”, care au introdus în circuitul științific informații importante despre organizarea cercetării în perioada postbelică.
De asemenea, a contribuit la realizarea a două albume enciclopedice consacrate parcursului istoric al Academiei de Științe a Moldovei: primul, editat în anul 2021, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la fondarea instituției, iar cel de-al doilea, în anul 2026, cu ocazia aniversării a 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a 80 de ani de la constituirea primelor institute de cercetare de tip academic.
Acad. Demir Dragnev a analizat raportul dintre activitatea științifică, presiunile ideologice și contextul politic în care au activat cercetătorii din Moldova sovietică, între care istoricii Iachim Grosul, Eugen Russev, Artiom Lazarev, Pavel Sovetov, Elena Podgradskaia, Alexandru Moșanu și alții.
Acad. Demir Dragnev este autorul a peste 550 de lucrări științifice și didactice, inclusiv 84 de monografii și culegeri de documente, 66 de manuale și materiale didactice, precum și 210 articole științifice publicate în reviste naționale și internaționale.
Domnia sa este cercetător în cadrul subprogramului „Coordonatele modernizării social-economice, politice, administrative și culturale în Moldova, Basarabia, RASSM, RSSM și Republica Moldova în context regional și european: studii, documente, sinteze”.
Din anul 2023, acad. Demir Dragnev este coordonator al Comisiei de experți a AȘM „Istoria științei”.
Acad. Demir Dragnev a format o impresionantă școală de istorici, fiind conducător și consultant științific al 18 teze de doctor în științe și al șase teze de doctor habilitat.
Realizările sale științifice în domeniul istoriei au fost înalt apreciate. Domnia sa este laureat al Premiului de Stat al RSS Moldovenești, conferit în anul 1984, și al Premiului Academiei de Științe a Moldovei, acordat în anii 1993, 1996 și 2012. A fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii” în anul 1996 și distins cu Medalia AȘM „Dimitrie Cantemir” în anul 2001 și cu Medalia AȘM „Nicolae Milescu Spătarul” în anul 2021.
La acest frumos popas aniversar, Vă dorim din tot sufletul multă sănătate, pace, energie creatoare, bucurii și noi împliniri, alături de cei dragi și de întreaga comunitate academică, pe care o onorați prin activitatea Dumneavoastră.
La mulți ani binecuvântați, stimate Domnule Academician Demir Dragnev!
Sursă: https://asm.md/academicianul-istoric-demir-dragnev-nonagenar
Vezi din lucăriile științifice elaborate de academicianul Demir DRAGNEV
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124-136_2.pdf
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-13_34.pdf
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/135-144_9.pdf
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/135-144_9.pdf
BASARABIA INTERBELICĂ
Mânăstirea Curchi, jud. Orhei, 1933.
CHIȘINĂUL INTERBELIC
Poliția din Chișinău în noua uniformă.
D. Muscalu, chestorul poliției, în mijlocul polițiștilor din Chișinău, 1933.
CINEMATOGRAFIE
„PIONUL LUI LENIN”
Regizor: Dragoș Turea
Distribuție: Sergiu Voloc, Nadejda Voloc, Ion Voloc
Durată: 85 minute
Gen: Documentar hibrid / Dramă
Actorul Sergiu Voloc duce o luptă absurdă împotriva monumentelor lui Lenin din Republica Moldova și a unui sistem care le reconstruiește.
Discuții cu membri ai echipei filmului „Pionul lui Lenin” din cadrul festivalului TIFF Chișinău, 26 iulie 2026, Cinema Odeon. Foto: IVX
CINEMATOGRAFIE
„KÎZÎM”
„Kîzîm” este primul lungmetraj românesc dedicat comunității tătare din România.
În limba tătară, cuvântul „kîzîm” înseamnă „fetița mea” sau „fetița lui tata”.
Regizor: Radu Potcoavă
Scenariu: Elias Ferkin
Producător: Ruxandra Flonta
Distribuție: Yeliz Mustafa (Selda), Elias Ferchin, Matei Saizescu, Anastasia Udrea, alături de actori consacrați precum Tudor Chirilă și Judith State.
Filmul este o dramă de tip coming-of-age (poveste despre maturizare) care urmărește viața Seldei, o adolescentă din comunitatea tătară din zona portului Constanța. Selda plănuiește să fugă o noapte la Vama Veche cu prietenii ei și cu Tudor, băiatul de care este îndrăgostită. Un incident neprevăzut îi dă planurile peste cap și o obligă să se confrunte cu reacția dură a părinților săi. Pelicula explorează conflictul dintre generații, presiunea tradițiilor și normele unei comunități musulmane tradiționale în raport cu libertatea și iubirea adolescentină.
Membri ai echipei filmului „Kîzîm” din cadrul festivalului TIFF Chișinău, 26 iulie 2026, Cinema Odeon. Foto: IVX
TEATRU
Sfaturile Melaniei
de Irina Nechit
regie: Alina Țurcanu
scenografia: Irina Gurin
univers sonor: Alexandru Târșu
selecție muzicală: Alina Țurcanu
Data premierei:
Dramă | 1 h 30 min
TNME, Sala Studio
Sursa: TNME.md – https://tnme.md/spectacole/sfaturile-melaniei/
Foto: IVX
CHIȘINĂUL INTERBELIC
Creșa Fabricii de Tutun din Chișinău, 1933.
TEATRU
FIUL
de Florian Zeller
regie: Luminița Țâcu
traducere: Bogdan Budeș
scenografie: Mariana Bivol
coloană sonoră: Vlad Adajuc
Sursa: TNME.md – https://tnme.md/spectacole/fiul/
Foto: IVX, 2 iulie 2026
CALENDAR NAȚIONAL 2026
Andrei NEGURĂ
1956
Xenofontov Ion Valer. Andrei Negură. În: Calendar Național 2026 / Instituţia Publică Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Tatiana Gruşco [et al] ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti [et al.]. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 317-319. ISSN 1857-1557.
Vezi: https://www.bnrm.md/wp-content/uploads/2019/12/CN%202026%20(web).pdf
PREZENTARE DE CARTE
O CARTE CA OMUL, UN OM CA O CARTE
Culegerea de studii și articole științifice consacrate distinsului istoric-enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei, profesor universitar, constituie o noutate editorială de excepție. Lucrarea Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. Precizăm că „Basarabica” este inițiată de Academia Română, și coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea. Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 până în prezent.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-138_23.pdf
MUZICĂ
Secvențe de la concertul Lupilor la Mereni. Foto: IVX, 4 iulie 2026
CERCETĂRI
STRUCTURA SPECTRALĂ A ECUAȚIEI KLEIN-GORDON ÎN CÎMPURILE SCHWARZSCHILD, REISSNER-NORDSTROM, KERR ŞI KERR-NEWMAN
Sursă: Alex Gaina. Structura spectrală a ecuației Klein-Gordon în cîmpurile Schwarzschild, Reissner-Nordstrom, Kerr Şi Kerr-Newman. În: St. Cerc. Fiz., Tom 44, Nr. 7, P. 585-608, Bucureşti, 1992
FOTOGRAFIE
Casa de sub cruce. Foto: IVX, 4 iulie 2026
FOTOGRAFIE
La fântână. Foto: IVX, 4 iulie 2026
FOTOGRAFIE
Poarta din grădină. Foto: IVX, 4 iulie 2026
FOTOGRAFIE
Discuții pe înserate. Foto: IVX, 4 iulie 2026
FOTOGRAFIE
Crucea de la Mireni. Foto: IVX, 4 iulie 2026
FOTOGRAFIE
Centrul orașului Hâncești. Foto: IVX, 18 iulie 2026
FOTOGRAFIE
Trandafiri în noapte. Foto: Lidia Prisac, 18 iulie 2026
ISTORIA ȘTIINȚEI
TIBERIU (TEODOR) PORUCIC (1878–1954) ȘI APORTUL LUI LA CERCETAREA NATURII BASARABIEI
Tiberiu (Teodor) Porucic s-a născut la 1878 în comuna Baxani, judeţul Soroca. Școala primară a făcut-o în sat, după ce a studiat la Școala Duhovnicească de la Edineţ, de unde a
trecut să înveţe la Seminarul Teologic din Chișinău. În autobiografia sa el scrie că în anul 1900, „pentru a evita deportarea în legătură cu activitatea în cercurile revoluționare din orașul Chișinău”, a plecat la București, unde a urmat studii la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1907. După absolvirea Universității a lucrat la Institutul de Geologie din București, participând la efectuarea mai multor studii geologice, hidrografice și a zonelor petrolifere și publicând cca 40 de lucrări științifice. Tot în aceeași perioadă, periodic a participat și la cercetarea geologică, hidrografică și topografică a Basarabiei, alături de: O. Langhe, A. Krasovski, N. Florov, M. Pocora. A participat la Congresul al IX-lea Mondial al Pedologilor din 1923 de la Roma.
Încă din anii tinereții T. Porucic s-a interesat de cercetările arheologice, fiind și colecționar pasionat al antichităților și mineralelor. În 1913, în cadrul Societății Naturaliștilor și a Amatorilor de Științe ale Naturii (fondată încă în 1904) a fost creată Secția de arheologie și chiar în prima ședință a ei este prezentat raportul lui T. Porucic: „Cu privire la unele monumente arheologice din Basarabia”. Având colecţii minerale și arheologice, începând cu anul 1911, face donaţii Muzeului Zemstvei din Chişinău (în acest an donează muzeului o colecţie de minerale, în total 67 de unităţi). Începând cu anul 1915, va dona instituţiei muzeale şi colecţii arheologice, bunuri culturale din perioada Paleoliticului, descoperite pe teritoriul Basarabiei.
Sursă: CAPCELEA, Arcadie. Tiberiu (Teodor) Porucic (1878–1954) și aportul lui la cercetarea naturii Basarabiei. In: Академику Л. С. Бергу – 150 лет: Сборник научных статей, Ed. 1, 10-11 martie 2026, Chișinău – Bender. Chișinău – Bender: Eco-TIRAS, 2026, pp. 39-46. ISBN 978-9975-89-337-4.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/08-2026-ecotiras-capcelea-alb150.07.pdf
ARTĂ
Mihai Mungiu, Peisaj la Grădina Botanică, 50 cm x 55 cm, 2002.
ARTĂ
Mihai Mungiu, Peisaj la Goieni, 55 cm x 65 cm, 2007.
ARTĂ
Mihai Mungiu, Peisaj din Maramureș, 50 cm x 60 cm, 2023.
PATRIMONIU
LĂCAȘURILE MONAHALE – DIMENSIUNE A PATRIMONIULUI CULTURAL MATERIAL AL REPUBLICII MOLDOVA
Protejarea patrimoniului cultural material este elementul identitar colectiv care reprezintă statul în dimensiune socio-identitară și de poziționare culturală în spațiu regional, european și mondial.
În ultimul timp se constată o valoroasă cercetare în mediu academic a mănăstirilor și schiturilor din Republica Moldova. Totodată, se consemnează o vizibilitate redusă în plan național și internațional din perspectiva atât a valorificării ariei culturale, cât și a legislației în vigoare.
Din această perspectivă, investigațiile științifice, din punct de vedere inter/trans/ multidisciplinaritate configurează argumente pentru a constata așezămintele monahale cu cele mai reale șanse de a fi incluse în topul celor mai frumoase spații istorice, spirituale și naturale din Republica Moldova. În acest sens se apelează la cercetare, evidență, conservare, restaurare, punere în valoare a mănăstirilor și schiturilor care formează cadru de protejare a patrimoniului cultural.
Legislația în domeniu stabilește că protejarea patrimoniului cultural material este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică (inclusiv pentru agenții economici), urbanistică și de amenajare a teritoriului la nivel național și local.
Sursă: XENOFONTOV, Ion, PRISAC, Lidia. Lăcașurile monahale – dimensiune a patrimoniului cultural material al Republicii Moldova. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia “Primex-Com”, 2019, Ediția 1, pp. 52-53. ISBN 978-9975-3358-0-5.
ARTĂ
Mihai Mungiu, Peisaj la Codreanca, 55 cm x 65 cm, 2004.
ARTĂ
Mihai Mungiu, Natură statică, 60 cm x 50 cm, 2015.
ARTĂ
Mihai Mungiu, Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Suruceni, 55 cm x 65 cm, 2008.
FOTOGRAFIE
Curcubeu în miez de vară. Foto: IVX, 13 iulie 2026
PODURI CULTURALE
DE LA MORMINTELE STRĂBUNILOR LA TEMPLUL ISTORIEI
Săptămâna aceasta a avut pentru mine o încărcătură sufletească aparte. M-am întors la casa părintească din Vărăncău, unde astăzi nu mă mai așteaptă nimeni. Ca de fiecare dată, am mers la cimitir și am făcut curat la cele treisprezece morminte ale celor dragi. Am aprins lumânări, am așezat flori și am rămas câteva clipe în tăcere, cu gândul la părinți, la bunici și la toți cei care mi-au dăruit rădăcini și identitate. În suflet purtam multe gânduri și multe emoții adunate de-a lungul timpului.
Cu această încărcătură sufletească am revenit la Chișinău și, aproape imediat, am primit prima invitație.
– În sala „Alexandru Moșanu” a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova va avea loc un eveniment deosebit, m-a anunțat la telefon domnul profesor universitar Anatol Petrencu, personalitate marcantă a spațiului românesc. Vă invit să veniți.
Nu am pus prea multe întrebări. Eram invitată de profesorul care m-a format, care mi-a fost conducător științific atât la teza de licență, cât și la cea de master în Istorie. Am venit, așa cum am promis, fără să cunosc prea multe detalii despre eveniment.
Sala „Alexandru Moșanu” era pregătită să-și primească oaspeții. Se aflau aici istorici, cercetători științifici, scriitori, studenți și numeroși invitați veniți din Constanța, România. Oaspeții făceau parte din Fundația Culturală „Metafora”, iar întreaga întâlnire s-a desfășurat într-o atmosferă de înaltă ținută academică și spirituală, confirmând încă o dată că istoria și cultura sunt punți trainice între românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Evenimentul a fost moderat de doctorul Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie, și de poeta Garofita Jianu, președinta Fundației Culturale „Metafora”.
Cu alocuțiuni au venit în fața publicului Cornel Pulbere, Leonard Jianu, Lavinia Dumitrașcu, Liliana Vasiliev, Paula Dina, Tiberiu Duțu și alți distinși oaspeți din Constanța, fiecare aducând un mesaj de prietenie, cultură și unitate spirituală.
Un moment care m-a emoționat în mod deosebit a fost cel în care domnul profesor universitar Anatol Petrencu le-a oferit oaspeților un frumos dar de carte, printre volume aflându-se și „Siberia – cronica unui coșmar”, carte al cărei autor sunt. Am simțit atunci că, odată cu acest volum, pornesc spre Constanța și pagini din istoria dureroasă a Basarabiei, mărturii care nu trebuie uitate niciodată.
O apreciere deosebită din partea colegilor constănțeni s-a bucurat istoricul Ion Negrei. La rândul său, poeta Lidia Gonța-Grosu a recitat câteva poezii și i-a felicitat cu multă căldură pe oaspeți pentru prezența lor în capitala Republicii Moldova.
Am avut și eu bucuria de a recita trei poezii patriotice: una dedicată anului 1918, alta Cetății Soroca și cea de-a treia dorului de țară. Prin aceste versuri am încercat să exprim dragostea basarabenilor pentru neam, pentru valorile strămoșești și pentru idealul unității românești, un ideal care a însoțit generații întregi și care continuă să trăiască în inimile noastre.
M-am bucurat nespus să reîntâlnesc oameni pe care îi cunosc de mulți ani, oameni de o aleasă ținută morală și profesională, dedicați culturii, istoriei și adevărului. Le-am strâns mâna cu drag și le-am spus din toată inima: Bine ați venit în Republica Moldova! Să aveți o ședere frumoasă și binecuvântată!
Am plecat din sala „Alexandru Moșanu” cu sufletul mai ușor decât venisem. Dimineața mă aflasem printre mormintele celor care mi-au dat viață și mi-au lăsat moștenire dragostea de neam, iar spre seară mă aflam într-un loc în care istoria, cultura și poezia păstrau vie memoria aceluiași neam. Nu am simțit că sunt două lumi diferite, ci una singură, legată prin rădăcini, credință și iubire de țară.
Astfel de întâlniri ne reamintesc că memoria nu trăiește doar în cărți sau în arhive. Ea trăiește în sufletele oamenilor, în respectul față de înaintași și în datoria noastră de a transmite mai departe adevărul, cultura și identitatea românească.
Veronica Pîrlea-Conovali , scriitoare, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
FOTOISTORIA
Drumul spre cătunul Bâc, comuna Mereni, județul Lăpușna, 1939.
PREZENTARE DE CARTE
TATAR BUNAR 1924 ÎN 378 DE DOCUMENTE
Culegerea de documente Tatar Bunar 1924 a fost elaborată în contextul consemnării centenarului de la producerea acestui eveniment explozibil. Cele 378 de surse istorice primare
au fost identificate în fondurile Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Costandache” din Piteşti din cadrul Arhivelor Militare Naţionale Române de către colonelul (rtr.) prof.
univ., dr. Ion Giurcă, colonelul dr. Liviu Corciu şi drd. Cosmina Lăzărescu. Scanarea şi tehnoredactarea documentelor a fost relizată de Oana-Mihaela Burghelea. Cartea a apărut la
prestigioasa Editură Militară din Bucureşti.
Documentele puse în circuitul ştiinţific redau o istorie conspirativă, o tentativă directă de rupere a României întregite. A fost un exerciţiu de forţă la care bolşevicii vor reveni cu amploare în vara anului 1940, atunci când vor reuşi în mare parte să restabilească hotarele Imperiului Rus.
Sursă: XENOFONTOV, Ion. Tatar Bunar 1924 în 378 de documente Tatar Bunar 1924. Documente. Ediţie de Ion Giurcă, Liviu Corciu. Bucureşti, Editura Militară, 2024, 320 p. ISBN 973-32-1342-0. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2026, nr. 4(204), pp. 184-185. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/184-185_19.pdf
FOTOVARA 2026
Drumul spre cruce. Foto: IVX, 4 iulie 2026
FOTOVARA 2026
În sat, pe înserate. Foto: IVX, 5 iulie 2026
ISTORIA CHIȘINĂULUI
INDUSTRIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
Viața economică a Chișinăului interbelic a fost contextualizată cu cea a bunăstării generale a Basarabiei. Contemporanii sesizau faptul că dacă se vor face investiții în domeniul economic denumirea Chișinăului, de al doilea oraș al țării, „nu va mai fi un titlu nejustificat, ci o realitate”. Perspectivele economice au fost sesizate din profilul social al citadinului, dar și al contextul politic internațional, al aflării Basarabiei la periferia atât a României întregite, cât și a Uniunii Sovietice. La 27 septembrie 1934, Inspectoratul Regional de Poliție Basarabia informa directorul general al Poliției și Siguranței Chișinău că „făcându-se investigații în regiunea noastră cu privire la zvonurile ce circulă în legătură cu reluarea raporturilor dintre noi și Rusia sovietică, s-au constatat următoarele:
Într-adevăr versiunile sunt variate, depinzând de sentimentele și interesele diferitelor categorii de cetățeni. Comercianții speră într-o înviorare a raporturilor economice și comerciale, monarhiștii ruși privesc reluarea raporturilor ca un nou obstacol pentru realizarea unei monarhii ruse după modelul celei de dinainte de război, iar refugiații ruși sunt îngrijorați că vor fi re-trecuți în Rusia, unde vor fi pedepsiți”. Această radiografie succintă redă starea de spirit a populației referitoarea la coordonatele economice de epocă.
Planul Fabricii de Textile, proprietatea fraților Nuhim Șor și Smuli, 1928. Sursă: ANR. F. Ministerul Industriei și Comerțului, 1927–1929, d. 43/1928, f. 5.
Sursă: Ion Valer Xenofontov, Industria în Chişinăul interbelic, În: Revista română de istorie economică /Romanian Journal of Economic History /Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca; Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Volumul IV, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2025, pp. 57-81. Online ISSN: 2971–9755, ISSN-L 2821–7578. Print ISSN: 2821–7578.
Vezi: Xenofontov (1)
PREZENTARE DE CARTE
ISTORIA PRIMULULUI PARTID UNIC DIN ISTORIA ROMÂNIEI ÎNTR-UN DEMERS ŞTIINŢIFIC
Florin Grecu, Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României. Frontul Renaşterii Naţionale / Prefaţă de Ioan Stanomir; postfaţă de Sabin Drăgulin. Bucureşti, Eikon, 2023, 541 p. ISBN 978-606-49-0937-4.
Monografia elaborată de Florin Grecu şi apărută la Editura Eikon (director Valentin Ajder) are la bază o tezăb de doctorat în ştiinţe politice susţinută în anul 2011 la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Teza a fost coordonată ştiinţific de profesorul universitar Ioan Stanomir. Prima ediţie a lucrării a apărut în 2012 la Editura Enciclopedică.
Cartea este deopotrivă una cu metode de cercetare specifice domeniului ştiinţelor politice, cât şi a celor din domeniul istoriei, dreptului, stasiologiei. În vederea elaborării demersului ştiinţific autorul s-a documentat riguros. În acest sens au fost utilizate surse primare (documente de arhivă, texte legislative, presa epocii internă şi externă, reviste de specialitate şi monitoare oficiale), surse secundare (lucrări de doctrină ale epocii şi lucrări contemporane).
Sursă: XENOFONTOV, Ion. Istoria primulului partid unic din istoria României într-un demers ştiinţific / Florin Grecu, Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României. Frontul Renaşterii Naţionale / Prefaţă de Ioan Stanomir; postfaţă de Sabin Drăgulin. Bucureşti, Eikon, 2023, 541 p. ISBN 978-606-49-0937-4. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2026, nr. 4(204), pp. 186-187. ISSN 1811-2668.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/186-187_22.pdf
FOTOVARA 2026
Copilărie. Foto: IVX, 5 iulie 2026
