Familia istoricului Ion Jarcuțchi (1948–2014)* – soția (Galina) și fiica (Elena), în vizită la Arhiva Știiințifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, actualmente aflată în subordinea Bibliotecii Ştiinţifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universităţii de Stat din Moldova.
După un drum lung parcurs din Statele Unite ale Americii, distinsele doamne au fost deosebit de emoționate și profund recunoscătoare pentru crearea și organizarea de către cercetătorii Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Iulian Salagor și Grigore Andrei a Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) în perioada septembrie–octombrie 2023.
Fondul este alcătuit dintr-un inventar ce conține 697 de unități de păstrare (u.p.), structurate în cinci părți: I. Lucrări ştiinţifice. Autoreferate (443 u.p.+53 u.p.); II. Reviste. Rapoarte. Anuare (94 u.p.); III. Literatură artistic-istorică (120 u.p.); IV. Manuscrise. Alte materiale ştiinţifice (49 u.p.+24 u.p.); V. Diverse (56 u.p.).

*Ion Jarcuţchi, istoric, specialist în domeniul istoriei naţionale din Epoca Modernă, a istoriei științei din Basarabia/RSS Moldovenească/Republica Moldova, doctor în istorie (1984), conferenţiar cercetător (1995). Autor a cca 70 de lucrări ştiinţifice, inclusiv patru studii monografice. Între 1977 şi 1995 a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Moldovei, în calitate de laborant superior, cercetător științific stagiar, cercetător științific superior, șef de sector. A exercitat funcţii ştiinţifice şi manageriale în aparatul Prezidiului (1995–2004), al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (2004) şi al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Științe a Moldovei (2005–2009). Director interimar (2009–2010), director adjunct interimar (2010), şef al Centrului de Studii Istorice (2011–2013) al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Între 2013 și 2014 a activat în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiințe a Moldovei

Despre Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/121-128_21.pdf

Biografia ştiinţifică a istoricului Ion Jarcuțchi, vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf

Aleea cu nori. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Zinaida Bolea. Problematica narcisică și relația cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Chişinău: Editura Lexon-Prim, 2025. – 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0.

„Este o lucrare pe care o găsesc curajoasă din cel puţin două puncte de vedere. Primul se referă la modul în care autoarea foloseşte teoria psihanalitică şi noţiunile complexe de care se serveşte aceasta în legătură cu fenomene sociale şi istorice ample […]. Al doilea act de curaj se referă la abordarea unei teme care se circumscrie unor realităţi istorice şi la deschiderea unei perspective foarte promiţătoare despre cum ar trebui să fie înţeleasă istoria”.

Monica BALAŞA,
Psihanalist, membru IPA şi psihanalist formator al Societăţii Române de Psihanaliză

Corp de chilii cu aspect floral. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Ctitoria marelui logofăt Dimitrie Sturza (1756-1846). Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

La poarta mănăstirii Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Olga Căpățînă, poetă, romancieră, jurnalistă de investigație și veterană a două războaie, și-a sărbătorit astăzi 70 de ani de la naștere. Autoare cu un destin impresionant, ea a fost martoră directă la ororile războiului din Afganistan și la luptele pentru Independența Republicii Moldova din 1992. Stabilită la Paris de mai bine de două decenii, scriitoarea a revenit acasă pentru a-și marca ziua de naștere alături de cei dragi.

„Am venit pentru că-i acasă, pentru că aici sunt oamenii dragi, pentru că acesta este meleagul meu, țara mea! Începutul meu e de aici, din Chișinău, din Moldova”, a spus Olga Căpățînă.

Momentul aniversar le-a oferit șansa cititorilor să-și completeze bibliotecile personale cu unele cărți noi, altele reeditate, ale Olgăi Căpățînă.

„Când citești o carte de-a dumneaei, călătorești în timp și în spațiu și în sufletele eroilor pe care dumneaei i-a pus în cărți”;

„Are o poveste impresionantă și a vieții și a creației”;

„Eu o consider Svetlana Alexievici a Republicii Moldova. Olga Căpățînă însă este un fenomen, a participat la două războaie, ea descrie această experiență în romanele sale”, au spus cei prezenți la eveniment.

Și luptătorii pentru independență i-au transmis un gând bun omagiatei.

„În primul rând este un coleg, este un soldat al națiunii, la fel ca mine. Este veteran la două războaie, trebuie s-o onorăm”, a menționat Anatol Caraman, președintele Asociației „Tiras-Tighina”.

„Am început a scrie mai mult cu gândul să povestesc oamenilor ce s-a întâmplat în Afganistan și încă mai mult ce s-a întâmplat în 1992 în Transnistria. Eu și în „Figaro” am un articol foarte mare despre deportările din Moldova. Asta e durerea mea”, a relatat Olga Căpățînă.

Atmosfera a fost completată de momente artistice.

„Legătura mea cu Olga Căpățînă este anume de la începuturile mele ca artist aici, în Chișinău, textele ei pe atunci exprimau starea mea pe atunci tânăr, avem câteva cântece patriotice și de dragoste”, a spus Vali Boghean, artist.

Olga Căpățână s-a născut pe 30 iunie 1955, în satul Lencăuți, raionul Edineț. Cărțile ei au fost traduse în mai multe limbi. Scriitoarea deține numeroase premii literare, iar în 2017 a fost apreciată cu Medalia de aur a Academiei Internaționale franceze.

https://moldova1.md/p/51884/olga-capatana-scriitoarea-care-a-trait-istoria-pe-front-si-a-asternut-o-in-carti-si-a-marcat-cei-70-de-ani-acasa

Secvenţă de la susţinerea tezei de doctorat cu tema „Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea)”, autor Dmitri Șibaev, specialitatea 622.07. Istoria științei și tehnicii (arte vizuale), conducător științific Mariana Șlapac, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în studiul artelor, conferențiar cercetător. Foto: IVX, 27 iunie 2025

Teza de doctorat este relevantă şi una de pionerat pentru domeniile studiului artelor, istoriei, patrimoniului, culturologiei etc. Din perspectiva actualităţii, subiectul cercetat şi analizat de domnul Dmitri Șibaev îl vedem ancorat într-un act al identităţii artistice în spaţiul pruto-nistrean, un cadru teritorial ce tinde să-şi găsească reperele existenţiale într-o dimensiune mai extinsă, cel al interferenţelor culturale, al spaţiilor de frontieră, de melanj creativ. Este o relaţie şi comportament socio-artistic antrenat într-un exerciţiu creativ dintre centru şi periferie, între propriile căutări, izolări şi reveniri la valori autentice. Lucrarea reprezintă un parcurs al gambitului mental venit pe filierea imprimării metafizice a desenului artistic, purtător, în esenţă, a unei bogate genetici intelectuale.
Problematica enunţată – una în premieră istoriografică –, constituie o abordare pe dimensiune verticală şi orizontală a dinamicii unui domeniu îngust, însă destul de relevant, cel al desenului artistic urmărit cu acribie profesională de către autor pe filiera a patru regimuri socio-politice: cel al Basarabiei în componenţa Imperiului Rus, al Basarabiei în componenţa României întregite, a Basarabiei anexate de Uniunea Sovietică şi Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, parcursul unui domeniu al operei umane, metamorfozele acestuia le vedem trasate gradual şi constatăm cum se schimbă vizibil sau se pliază tacit la realităţile cotidiene.
IVX

Actriţa Tinca Gorcenco, în rolul Mariei Tănase. Regie, scenariu: Nelly Cozaru; scenografie: Adrian Suruceanu. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 26 iunie 2025

Balta cu 25 de nuferi, 17 broaşte şi mulţi ochi curioşi. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

„Parisul cu gust de caramelă sărată” a scriitoarei Olga Căpăţână face o carieră de succes.
Prima ediţie (2020) demult s-a epuizat, iar cea de-a doua ediţie (25 iunie 2025) are undă verde spre inimile cititorilor.
Ca de obicei, Olga Căpăţână ne surprinde plăcut.
APROPO, la 28 iunie 2025, ora 11:00, Olga Căpăţână are o serată de creaţie plină de surprize la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Feerie de vară. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Sursă: Vocea Poporului. Publicaţie periodică a Confideraţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Ziar naţional, nr. 23 (1683), vineri, 20 iunie 2025, p. 7.

Olga Căpăţână. Poveste cu patru neveste [16+]. Paris, Editura C´ARTE (Tipografia Centrală Chişinău), 2025. – 288 P. ISBN 978-2-488373-01-2.

Cel mai recent roman al scriitoarei Olga Căpăţână reprezintă o naraţiune realistă a împletirilor de destine, spaţii, fobii, parvenism politic, mistică, erotism, medicină ilegală, raket, război, înţelepciune populară, conflictul dintre spiritual şi fizic. Jalonul cronologic inferior al povestei în poveste începe cu finalul de existenţă al Uniunii Sovietice şi se finalizează cu tragedia umanitară de la Bucea, Ucraina (3 martie 2022). Romanul este o expresie a existenţialismului îmbinat cu umor cotidian. Vorba autoarei ,,Pace să fie şi sănătate; în rest, totul trece odată cu viaţa…”

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

„Sânul lui Avraam”*. Fragment din programul iconografic exterior al Bisericii cu hramul Sf. Gheorghe, Mănăstirea Voroneţ. Fotoreproducere: IVX, 7 iunie 2025
Notă: „A trăi ca în sânul lui Avraam”, expresie ce reflectă loc care se află în Împărăția lui Dumnezeu.

BUCOVINA ŞI BASARABIA ÎNTRE TRADIȚIONALISM ŞI MODERNITATE: ISTORIE REGIONALĂ, PERSPECTIVE NAȚIONALE ŞI MIZE GEOPOLITICE EUROPENE
250 de ani de la anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac. SIMPOZION ȘTIINTIFIC INTERNAȚIONAL. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, 4-7 iunie 2025

Program simpozion Bucovina si Basarabia

Conferința științifică internațională „Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, 6 iunie 2025

Agenda_pe_Secțiuni_Conferința_Științifică_Internațională

Măcelării în Chișinăul interbelic

Foto: Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

În Piața Noua (actualmente Piaţa Centrală) din Chişinău funcționau mai multe măcelării. Astfel, măcelăria lui Ion Marinin se afla în Piața Nouă, nr. 31. Se vindea carne de porc, slănină, untură. Tot în Piața Nou, la nr. 20, se afla Măcelăria lui Onofrei Șuleac. Se vindea carne de vită și de vițel. O panoramă a comercializării cărnii în Piața Nouă ne-o oferă Gazeta Basarabiei (1936): „În Piața Nouă se întind paralele mai multe străzi cu carne, care au un miros de sânge, ca asasinii. Vitele masacrate atârnă de cârligele măcelarilor. Priveliștea e barbară: abdomene spintecate ca într-un harachiri, creieri scoși din cutia lor, inimi smulse și fudulii decapitate. Măcelarii cu înfățișare de călăi împlântă cuțitele în carnea animalelor jertfite și cu gesturi abile de chirurgi taie un ficat sau un mușchi. Frigul a învinețit hălcile de carne, care spânzură în fața barăcilor. Sângele e numai o culoare transparentă, prin care surprinzi vine și artere. Piața de carne se împarte în două, după rit. O tăbliță indică unde poți găsi carne creștinească și unde se află carnea izraelită… Zăpada s-a înnegrit în piață. Invazii de ciori zboară deasupra măcelarilor și se strecoară printre pași ca să ciugulească un os, care le dă impresia de hoit”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/78-79_62.pdf

Angajaţi şi colaboratori ai revistei „Moldova” sărbătorind Ziua mondială a presei. De la stânga la dreapta: V. Dumbrăveanu, B. Marian, M. Cibotaru, D. Batâr, A. Gromov ş.a. 1986. Sursă: colecţia prof. univ. D. Batâr

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

ACADEMICIAN MIRCEA BOLOGA (31 MAI 1935 – 18 APRILIE 2025)

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Mircea Bologa. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 214-216. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Profesorul Victor Druţă este autorul a două cărţi. Dacă prima lucrare este dedicată istoriei culturii şi civilizaţiei italiene (2022), atunci a doua carte este un roman (2025).

Ochi spre cer. S. Antoneşti, rn. Ştefan-Vodă. Foto: IVX, 25 mai 2025

Salcia plângătoare din Bardar – sursă de inspiraţie pentru eminescologul Aurel David. Foto: IVX, 24 mai 2025

Patria nuferilor din Republica Moldova – lacul din Bardar (îngrijit de Gheorghe Luchița). Foto: IVX, 24 mai 2025

Zbor de-asupra covorului de nuferi. Foto: IVX, 24 mai 2025

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR (PROFESIONAL) DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC ÎNTRE NAȚIONAL ȘI DIVERSITATE ETNICĂ

Geograful și pedagogul francez Emmanuel de Martonne, care a vizitat Basarabia în iulie 1919, afirma că din cele patru licee chișinăuiene, în trei se preda în limba română, iar „unul a rămas în întregime rusesc; mai există și un liceu polonez”. Liceul de Băieți nr. 2 „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Școala Reală din Bender erau destinate evreilor. La Liceul de Băieți „M. Eminescu”, considerat cel mai bine organizat liceu din Chişinău, în 1919, studiau 155 de elevi în opt clase, ghidați de 16 profesori. Programa de studii era identică cu cea a liceelor românești. Limba, istoria și geografia constituiau obiecte obligatorii.
Odată cu instaurarea administrației sovietice, în vara anului 1940, în Basarabia, instituțiile culturale și de educație din Chișinău au fost deposedate de bunuri. Sovieticii mizau pe ștergerea memoriei identitare și istorice a urbei care prindea tot mai mult contururi românești.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-112-132.pdf

Lumini şi umbre. Foto: IVX, 19 mai 2025

Valeria NOVODVORSKAIA (1950-2014)

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Valeria Novodvorskaia. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 201-202. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE A OMULUI DE STAT ROMÂN ALEXANDRU MARGHILOMAN
(27 ianuarie 1854, Buzău – 10 mai 1925, Vila „Albatros”, Buzău)
Vezi: https://enciclopedia.asm.md/?p=10992

Foto: Palatul Marghiloman („Vila Albatros”) din Buzău, 9 mai 1925.
Din 1 octombrie 2015 aici funcționează Centrul Educațional „Alexandru Marghiloman”.

Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic

Școala, supranumită „Muntele Athos”, se afla nu departe de gara feroviară, „pe o sprânceană de deal, deasupra unei crâșme”.
Amplasată pe str. Muncești, nr. 101, avea un parc imens pe deal, „un local în care te pierzi ca într-un labirint”.
Elevele purtau vestimentație îngrijită și elegantă, uniforme bine călcate, cu gulerașe brodate, părul pieptănat era prins într-un fileu cu panglică de culoare neagră.
În localul şcolii, sovieticii au fondat Institutul Pedagogic din RSSM. La 16 iulie 1941, Armata Roșie, forțată să se retragă din Basarabia, a minat edificiul. „A salvat-o moș
Petru, paznicul, care a tăiat firele detonante în clipa când ultimul ostaș sovietic ieșea pe poarta școlii”.

Foto: Corul Școlii Eparhiale de Fete și Seminarului Teologic din Chișinău distins de Societatea Tinerimea Română cu Premiul excepțional onorific, 29 aprilie 1938. Colecția foto Iurie Cojocaru

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/110-116_35.pdf

Suburbia Chişinăului. Şleahul Orheiului, 1880

Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025

„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)

O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE

Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf