ISTORIE

OLIMPISMUL SOVIETIC CERCETAT ÎN COLECȚIILE ARHIVISTICE DE LA LAUSANNE

Preliminarii.

Pentru cercetarea obiectivă a istoriei sportului din RSS Moldovenească (infra: RSSM) trebuie de analizat nu doar sursele locale sau cele emise de puterea centrală a URSS, dar
și cele externe. Sursele arhivistice internaționale asigură triangularea surselor și scoaterea în prim plan problema centrală a studiului de față: evoluția mișcării olimpice în URSS, dacă a existat sau nu, și dacă RSSM a contribuit la acest fenomen sportiv.
În aprilie 2026 am realizat un stagiu de documentare la Centrul de Studii Olimpice al Comitetului Internațional Olimpic din Lausanne, în cadrul proiectului de granturi dedicat doctoranzilor și cercetătorilor la început de carieră. Scopul vizitei a fost identificarea surselor care permit reconstituirea relației dintre Comitetul Internațional Olimpic (infra: CIO), Comitetul Național
Olimpic (infra: CNO) Sovietic și republicile unionale, cu accent pe RSSM. În lucrarea de față prezentăm fondurile, dosarele și istoriografia olimpică, se explică valoarea lor istorică și evidențiază câteva documente inedite sau insuficient valorificate. În același timp, în articol se descrie aportul bibliotecii Centrului de Studii Olimpice la contextualizarea arhivei. Teza
principală este că fondurile de la Lausanne oferă informații despre participarea sovietică la Jocurile Olimpice și fac vizibile negocierile, procedurile și mecanismele prin care un stat totalitar s-a integrat într-o mișcare care proclama autonomia organizațiilor sportive și universalitatea olimpică.

4
Modelul emblemei Comitetului Olimpic al URSS, 1978

Sursă: GURIN, Sergiu. Olimpismul sovietic cercetat în colecțiile arhivistice de la Lausanne. In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2026, nr. 3, pp. 98-103. / ISSN 2587-3695 /ISSNe 1857-2537. DOI: https://doi.org/10.59295/DIA.2026.3.12

Vezi: ” rel=”noopener” target=”_blank”>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/98-103_52.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI

ANGAJAȚII BAZEI MOLDOVENEŞTI DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A URSS (STUDIU SOCIOCOMPARATIV): SALARIZAREA

Potrivit conceptului sovietic de administrare a științei, instituționalizarea și formarea unei infrastructuri fiabile de cercetare reprezenta premisa de bază a evoluției potențialului științific. La 1 martie 1946, Prezidiul Academiei de Ştiinţe a URSS decidea crearea Bazei Moldoveneşti de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, iar la 12 iunie 1946 Sovietul Comisarilor Poporului al RSSM şi CC al PC(b)M adoptau Hotărârea „Cu privire la crearea Bazei Moldoveneşti de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS în or. Chişinău”, solicitând Prezidiului AŞ a URSS să aprobe direcţiile principale de cercetare, structura şi personalul de conducere ale Bazei. Prezidiul AȘ a URSS la ședința din 29 iunie 1946 desemna candidatura directorului Bazei (academicianul V. Volghin) și aproba candidatura secretarului științific al acesteia (L. Mațiuk) prin procesul-verbal nr. 17.

image_1f1862b4
Grup de cercetători științifici de la Institutul de Istorie, Limbă și Literatură a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS investighează schitul rupestru de la Butuceni, săpat în stânca unui promontoriu abrupt (circa 60 m înălțime) de pe malul stâng al Răutului. Foto: circa 1950. Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

Sursă: MALCOCI, Iulia, XENOFONTOV, Ion. Angajații Bazei Moldoveneşti de Cercetări Știinţifice a Academiei de Științe a URSS (studiu sociocomparativ): salarizarea. In: Acta Terrae Fogarasiensis, 2019, vol. 8, pp. 362-376. / ISSN 2810-3246 /ISSNe 2285-5130.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/362-376.pdf

CHIȘINĂU ÎN IMAGINI

Anatolie Coțovschi (1864-1937) – doctor în medicină. În anul 1898 câștigă concursul pentru funcția de director al Spitalului Clinic de Psihiatrie din Costiujeni. Deschide la Chișinău un sanatoriu pentru afecțiuni neurologice (1920). Redactor la revista lunară „Buletinul Asociației profesioniste a medicilor din orașul Chișinău”. Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău.

Cotovschi. Muzeul or. Chișinău

MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ

CONFERINȚA ȘTIINȚIFICA „MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA (1926–2005): MARELE TEOLOG CONTEMPORAN DARUIT BISERICII NAȚIONALE

Secția de științe sociale, economice, umanistice și arte a Academiei de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Mitropolia Basarabiei, invită publicul la conferința științifică „Mitropolitul Antonie Plămădeală (1926–2005): marele teolog contemporan dăruit Bisericii Naționale”.

Evenimentul va avea loc pe 16 noiembrie 2026, începând cu ora 15:00, cu participare fizică în Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 1, Chișinău) și online, pe platforma Zoom.

Datele de conectare la platforma ZOOM:

https://us02web.zoom.us/j/83701827058?pwd=Apb0HleoxoLZoz3TaAbXzD3guMLMoy.1

Meeting ID: 837 0182 7058
Passcode: 171322

Agenda evenimentului

Conferința va fi inaugurată de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, și de Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor.

2

Comunicări

Acad. Mihai Cimpoi – „Opera istorico-literară a lui Antonie Plămădeală”.

3

Mem. cor. Aurelian Dănilă, adjunct al conducătorului Secției de științe sociale, economice, umanistice și arte – „Antonie Plămădeală – între teologie, literatură și artă”.

ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, doctor – „Actualitatea Mitropolitului Antonie Plămădeală la centenarul nașterii sale”.

PS dr. Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, „Contribuția academică a Mitropolitului Antonie Plămădeală la îmbogățirea patrimoniului spiritual-național”

Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdana, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului – „De la chenoza Fiului la diaconia Bisericii. Întrupare, jertfă și comuniune în teologia pastorală a Mitropolitului Antonie Plămădeală”.

1

4

Dr. Adrian-Marius Nicoară, comandor (retr.), municipiul Buzău, România – „Mitropolitul Antonie Plămădeală, episcop al Buzăului și Vrancei (9 decembrie 1979 – 10 ianuarie 1982)”.

Dr. hab., prof. univ. Anatol Petrencu, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” – „Antonie Plămădeală despre intelectualii basarabeni”.

Pr. Viorel Cojocaru, consilier eparhial – „Concepte și aspecte spiritual-naționale în corespondența Mitropolitului Antonie Plămădeală cu preotul Avva Paul Mihail și protoiereul Petru Buburuz”.

Dr. în istorie Ion Valer Xenofontov, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova – „Mitropolitul Antonie Plămădeală (1926–2005), membru de onoare al Academiei Române și al Academiei de Științe a Moldovei”.

La eveniment sunt invitați membrii titulari, membrii corespondenți și membrii desemnați ai secțiilor de științe ale AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, teologi, precum și toți cei interesați de istoria Bisericii și de patrimoniul spiritual și cultural.

Mem. cor. Liliana Condraticova
Foto: IVX.

Sursă: https://asm.md/conferinta-stiintifica-mitropolitul-antonie-plamadeala-1926-2005-marele-teolog-contemporan-daruit

GALA PREMIILOR

FESTIVALUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII 2026: ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI A CELEBRAT EXCELENȚA ȘTIINȚIFICĂ

Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a organizat, la 10 noiembrie 2026, cea de-a V-a ediție a Festivalului cercetării și inovării, desfășurat sub genericul „Știința pentru pace și dezvoltare: creativitate, experiență, perspective”. Evenimentul, consacrat Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, a reunit membri ai comunității academice, cercetători, cadre universitare și tineri specialiști, oferind un cadru de prezentare a realizărilor din domeniul cercetării și inovării, precum și de recunoaștere a excelenței științifice.

Ediția din acest an a avut o semnificație aparte, fiind organizată în contextul a două aniversări importante: 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și 80 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic. Aceste repere aniversare evidențiază evoluția și contribuția cercetării academice la dezvoltarea științei naționale.

Gala Premiilor Academiei de Științe a Moldovei

Unul dintre momentele centrale ale manifestării l-a constituit Gala Premiilor Academiei de Științe a Moldovei, dedicată recunoașterii performanțelor științifice și contribuțiilor la promovarea științei.

În cadrul Galei au fost prezentate rezultatele Concursului pentru decernarea Premiilor AȘM, ediția 2026, aprobate prin Hotărârea Prezidiului AȘM nr. 291 din 3 noiembrie 2026, în baza votului secret al membrilor Comisiei de decernare a premiilor.

Premiile au fost acordate pentru rezultate științifice valoroase obținute în perioada 2024–2025 în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și al artelor, fiind apreciate, totodată, realizările tinerilor cercetători și contribuțiile reprezentanților mass-media la promovarea științei.

Laureații Premiilor Academiei de Științe a Moldovei, ediția 2026:

Premiul „Alexandru Moșanu”, în domeniul istoriei și filosofiei – acad. Demir DRAGNEV, mem. cor. Victor JUC, dr. hab. Constantin MANOLACHE și dr. Ion Valer XENOFONTOV (Universitatea de Stat din Moldova; Academia de Științe a Moldovei), pentru ciclul de lucrări științifice „Istoria științei, biografii intelectuale și paradigme de securitate: repere documentare și metodologice în contextul parcursului european al Republicii Moldova”.
4
8

Prin organizarea celei de-a V-a ediții a Festivalului cercetării și inovării, Academia de Științe a Moldovei și-a reafirmat angajamentul de a promova excelența științifică, de a susține tinerii cercetători și de a consolida dialogul dintre comunitatea academică și societate. Evenimentul a evidențiat potențialul intelectual al Republicii Moldova și importanța investițiilor în educație, cercetare și inovare pentru dezvoltarea durabilă a țării.

7

Cristina BUMBU

Sursă: https://asm.md/festivalul-cercetarii-si-inovarii-2026-academia-de-stiinte-moldovei-celebrat-excelenta-stiintifica

MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ

Conferința științifică internațională „Educația, tradiția și cultura Bisericii Ortodoxe în spațiul românesc de-a lungul istoriei”, ediția a VII-a, consacrată centenarului învățământului teologic românesc din Basarabia, Chișinău, 8–10 noiembrie 2026.

Vezi: PROGRAM CONFERINȚĂ FINAL-red

Secvențe foto: Lidia Prisac, IVX, 9 noiembrie 2026
2625
1
23456

TEATRU

„COLIVIA CU NEBUNE”

Spectacolul „Colivia cu nebune” de Jean Poiret, pus în scenă la Teatrul Republican „Luceafărul” sub regia lui Slava Sambriș, este una dintre cele mai de succes, extravagante și solicitate comedii din Chișinău.
Spectacolul este structurat în două acte, iar la premiere sau reprezentații speciale, atmosfera din sală se prelungește în foaierul teatrului cu muzică retro și socializare.
Dincolo de râsul continuu și dinamismul debordant, piesa atinge fin teme precum toleranța, acceptarea, ipocrizia socială și compromisurile pe care suntem dispuși să le facem din dragoste pentru copii.
Regizorul Slava Sambriș a reușit să adune pe scenă o echipă de actori extrem de carismatici care oferă jocuri actoricești energice și nuanțate.
Formula completă a echipei de actori distribuiți în rolurile piesei cuprinde:
• Cătălin Lungu — George
• Ion Jitari — Albin
• Ion Liulica — Laurent
• Ion Prisacara — Jacob (joacă și în corpul de dans)
• Emilian Crețu — Mercedes
• Radu Canțîr — Zorba
• Oleg Lungu — Francis (regizorul din culise) / Languedoc (măcelarul)
• Victor Triboi — Dl Dieulafoi
• Liuba Roman — Dna Dieulafoi
• Maria Anton — Andreea
• Dorina Tataru — Simone
• Dansatori: Ion Prisacara, Oleg Macovei, Gabriel Curagău

Secvențe foto: IVX, 8 noiembrie 2026.

1
2
3
4567

899
10
11
12
13
14
15
16
17
18
1920
21222324

CONCURS

CU PRIVIRE LA REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU DECERNAREA PREMIILOR ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI PENTRU REZULTATE ȘTIINȚIFICE VALOROASE OBȚINUTE ÎN ANII 2024–2025

În baza rezultatelor votului secret al membrilor Comisiei de decernare a premiilor AȘM, instituită prin Hotărârea Prezidiului AȘM nr. 92 din 4 august 2026, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei, în ședința din 3 noiembrie 2026, a aprobat, prin Hotărârea nr. 291, lista laureaților Premiilor Academiei de Științe a Moldovei (ediția 2026) pentru rezultate științifice valoroase obținute în anii 2024–2025 în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și al artelor, precum și lista laureaților Premiului pentru tineri cercetători „Alexei Simașchevici” și ai premiilor pentru promovarea științei în mass-media.

Premiul „Alexandru Moșanu”, în domeniul istoriei și filozofiei: acad. Demir DRAGNEV; mem. cor. Victor JUC; dr. hab. Constantin MANOLACHE; dr. Ion Valer XENOFONTOV (Universitatea de Stat din Moldova; Academia de Științe a Moldovei), pentru ciclul de lucrări științifice „Istoria științei, biografii intelectuale și paradigme de securitate: repere documentare și metodologice în contextul parcursului european al Republicii Moldova”.

Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei

Sursă: https://asm.md/cu-privire-la-rezultatele-concursului-pentru-decernarea-premiilor-academiei-de-stiinte-moldovei-0

FOTOGRAFIE

Moscheea Al-Sahaba, capodoperă arhitecturală situată în inima pieței vechi din Sharm El Sheikh, Egipt. Foto: IVX, 27 octombrie 2026

7
8
9

MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ

CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ NAȚIONALĂ CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ

ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEOLOGIC ÎN SPAȚIUL BASARABEAN: fluxuri și refluxuri

Manifestare științifică organizată cu prilejul împlinirii a o 100 de ani de la deschiderea, la Chișinău, a Facultății de Teologie a Universității din Iași
(8 noiembrie 1926)

co

Vezi: 1, PROGRAM CONFERINȚĂ FINAL-red

Secvențe de la manifestarea științifică. Foto: IVX, 6 noiembrie 2026
4
5
6
7

MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ

Conferinţa știinţifică internaţională

LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE

EDIŢIA A X-A
6-7 noiembrie 2026

Coperta 2026

Secvențe de la manifestarea științifică. Foto: IVX, 6 noiembrie 2026
1
2
3

FOTOISTORIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN CHIȘINĂU, FILIALĂ A UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI

Itinerarul creării sistemului universitar în Basarabia a fost marcat de inexistenţa unei tradiţii în domeniu, de profilul naţional al populaţiei, de specificul religios şi economic al provinciei româneşti. Cea mai dificilă a fost însă crearea unei autentice atmosfere intelectuale – a unui elan tineresc intelectual –, dimensiune inerentă modelării unui spirit universitar. E vorba, totodată, de abordarea unui subiect din perimetrul timpului scurt, unul marcat de începuturile unui fenomen intelectual naţional unic în spaţiul basarabean.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Trasee-si-convergente-Romania-Mare-2026_compressed-91-106.pdf

Facultatea de Teologie din Chișinău, filială a Universității din Iași, 1935.
5

ISTORIE

CONTEXTUL INTERNAȚIONAL GENERAL AL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

Motto: „Lămpile s-au stins în întreaga Europă” (Edward Grey)

images
Partenie Stratulat (1895–1945), originar din satul Ghidirim, raionul Rîbnița, participant la Primul Război Mondial. Sursă: arhiva privată a familiei Prodan.

Numit în epocă „Marele Război”, Primul Război Mondial (1914–1918) s-a declanșat în contextul antagonismelor politice, economice, regionale, al mentalităților colective etc., dintre cele două coaliții europene – Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria și Turcia) și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Rusia, Italia, Japonia și, din 1917, SUA). Cu excepția Spaniei, Olandei, a țărilor scandinave și a Elveției, toate marile puteri și toate țările europene au fost implicate în conflagrație. Izbucnit inițial în Europa, flagelul militar capătă treptat o rezonanță globală; principalele acțiuni militare s-au desfășurat în Europa, acțiuni secundate de operațiile militare din Orientul Îndepărtat și Apropiat, Africa și în Pacific. În perimetrul confruntărilor dintre Germania și Marea Britanie au fost implicate și alte state. Germania tindea să distrugă adversarul său principal – Marea Britanie, să slăbească pozițiile
Franței și Rusiei, iar alături de Austro-Ungaria să-și consolideze pozițiile în Balcani și Orientul Apropiat. Chiar și Japonia s-a alăturat Puterilor Aliate, intenționând să preia pozițiile Germaniei în Orientul Îndepărtat.

Sursă: XENOFONTOV, Ion, TAŞCĂ, Mihai. Contextul internațional general al primului război mondial. In: Revista Militară. Studii de securitate şi apărare, 2014, nr. 2(12), pp. 128-131. / ISSN 1857-405X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Contextul%20international%20general.pdf

TEATRU

Secvențe din piesa „Trece-un nouraș pe sus”. Foto: IVX, 30 octombrie 2026.

Notă: „Trece-un nouraș pe sus” este un spectacol de teatru documentar de la Teatrul Republican „Luceafărul” din Chișinău, dedicat conștientizării și combaterii violenței împotriva femeilor. Spectacolul aduce în prim-plan femei de vârste diferite care își împărtășesc poveștile de viață. Piesa analizează modul în care abuzul fizic, psihologic, verbal sau financiar este adesea ascuns sau tolerat din cauza unor prejudecăți și expresii moștenite din generație în generație (de tipul „bătaia e ruptă din rai”).Deși abordează o temă extrem de dură, piesa nu se concentrează pe victimizare, ci pe emancipare. Scena explodează spre final într-o parodie muzicală colectivă, simbolizând revolta, recuperarea puterii interioare și curajul femeilor de a spune „destul”.

Spectacolul este montat sub bagheta regizorală a Cristinei Giurgea, spațiul scenic fiind semnat de Adrian Suruceanu, iar costumele de Denis Apetrii.
Distribuția spectacolului „Trece-un nouraș pe sus” de la Teatrul Republican „Luceafărul” din Chișinău este alcătuită dintr-o echipă exclusiv feminină de 11 actrițe:
• Dorina Tataru
• Inga Petica
• Liuba Roman
• Lora Dolghii
• Lucia Popovici
• Maria Anton
• Rodica Mereuță
• Valeria Hangan
• Victoria Cîrlan
• Vioara Câșlaru
• Vitalia Grigoriu

1
2
3
4
5
6
7
7
8910111213

CERCETARE

Secvență de la susținerea tezei de doctorat „Viața cotidiană în Basarabia anilor ʼ30 ai sec. al XX-lea”, autor Aurel Fondos, specialitatea 611.02 – Istoria Românilor (pe perioade), Chișinău, 2026, 211 p. Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, 30 octombrie 2026.
viber_image_2026-11-02_14-10-29-165