DRUMUL CĂRȚII

„Panorama comunismului în România” (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă științifică fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Mulțumim, Liliana Corobca!

242363890_2635283900099104_8019574477907248566_n

DRUMUL CĂRȚII

„Panorama comunismului în România” (coord.: Liliana Corobca) (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

241240487_430624758364011_5192943746648670341_n

ISTORIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

Cazul profesorului universitar Elena M. Podgradscaia în sistemul de învățământ superior din Moldova sovietică este unul deosebit atât ca biografie individuală, cât și științifică. A reușit să-și depășească statutul social, menținânt, totodată, și o anumită distanțare față de tributul politico-ideologic inerent istoricului din perioada sovietică. Fundamentul pregătirii intelectuale „de esență burghez” a constituit un impediment în „integrarea” intelectuală de sorginte sovietică.

Podgradscaia

Sursă:
Demir Dragnev, Xenofontov Ion Valer. De la operator radio militar la profesor universitar: Elena M. Podgradskaia, În: Patrimoniul de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine = Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society = Наследие прошлого – вклад в развитие стабильного общества в будущем: Conferinţă ştiinţifică internaţională consacrată Zilei internaționale a femeilor cu activități în cercetare, Chişinău, 11-12 februarie 2021 / com. şt.: Liliana Condraticova (preşedinte) [et al.]; com. org.: Liliana Condraticova (preşedinte) [et al.]. Iași–Chişinău, 2021, pp. 14-21.

Articolul poate fi accesat la următorul link:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/14-21_11.pdf

30 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI REPUBLICII MOLDOVA

_IMG_8589

Balon aerostatic cu inscripția „Moldova” deasupra Chișinăului. Foto: IVX, 6 septembrie 2020

27 august 1991
La inițiativa Frontului Popular a fost convocată la Chișinău Marea Adunare Națională, care s-a pronunțat pentru proclamarea independenței Republicii Moldova.
Parlamentul Republicii Moldova, convocat în ședință extraordinară, a adoptat cu 277 de voturi sau 74% din numărul total al deputaților textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Conform acestui document, Republica Moldova a fost declarată „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Independența noului stat a fost recunoscută de România, Georgia, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Elveţia, SUA, Argentina ş.a.
Ziua de 27 august a fost declarată Zi a Independenţei şi sărbătoare naţională a Republicii Moldova.
După Declarația de Independență a Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat imnul Deșteaptă-te, române! drept imn de stat al Republicii Moldova.

Sursă:
Dragnev, Demir; Manolache, Constantin; Xenofontov, Ion Valer. Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei. Chişinău, Tipografia Centrală, 2016, 160 p. ISBN 978-9975-3089-7-7.

https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Moldova_25.pdf

PATRIMONIU

În anul 1996 la Muzeul de Etnografie „Gospodăria țărănească” din cadrul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a fost ecranizată povestea „Dănilă Prepeleac”, o producție în regia lui Tudor Tătaru.

238428629_1346685472400044_1517506680179781231_n

Foto: IVX, 24 august 2021

O RADIOGRAFIE COMPLEXĂ A EVOLUȚIEI AȘM

196427501_115355027342154_1206151440860486329_n

60 de ani de istorie a Academiei de Științe a Moldovei și 75 de ani de la fondarea primelor institute de cercetare de tip academic au servit drept temei pentru elaborarea unui album enciclopedic de excepție – Academia de Științe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Lansarea acestuia a avut loc la ședința festivă a Academiei de Științe a Moldovei, în cadrul „Săptămânii Științei” organizată în premieră în zilele de 7–12 iulie curent. Din echipa de autori fac parte m. c. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache și dr. Ion Valer Xenofontov, referenți științifici – acad. Gheorghe Rusnac și dr. Silviu Andrieș-Tabac, coordonator al ediției dr. hab. Liliana Condraticova. Întreaga familie a comunității academice a primit astfel un cadou original și prețios pentru a marca dubla aniversare. Autorii au urmărit ca în paginile volumului, care reprezintă o radiografie complexă a evoluției AȘM prin prisma instituționalizării și a personalităților în perioada 1946–1961, precum și a istoriei recente, să se regăsească toți cei care au fondat școli științifice, au format de-a lungul anilor specialiști valoroși, s-au preocupat de managementul științei. Deși anterior istoria AȘM a fost reflectată în mai multe publicații (Academia de Științe a Moldovei: istorie și contemporaneitate, 1946–2006 / Colecția „Academica” (2006); Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei (2016) ș.a.), autorii au găsit formula perfectă de a consemna, în era globalizării și informatizării vertiginoase, „pentru prezent și pentru viitor, evenimente și personalități marcante din viața științifică, inovațională și educațională a celui mai înalt for științific din Republica Moldova” (p. 8). Lucrarea a fost elaborată la inițiativa academicianului Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, și a apărut sub egida Academiei de Ştiințe și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. În Prefață, președintele AȘM a subliniat că într-un „an jubiliar cu o deosebită conotație la nivel național și internațional” albumul enciclopedic „… elaborat de comun acord de un grup de cercetători de la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” și Academia de Științe a Moldovei, este destinat să răspundă la mai multe întrebări și provocări ale timpului, inserând în paginile sale valoroase informații și documente de epocă, de la apariția primelor institute de cercetare pană la integrarea Academiei de Științe a Moldovei în spațiul internațional de cercetare” (p. 7). Într-un timp record s-a reușit realizarea unui album multidisciplinar de înaltă calitate în baza unei documentări detaliate și a unui aparat ilustrativ de excepție. Apreciem elanul autorilor care și-au asumat responsabilitatea pentru elaborarea albumului enciclopedic aniversar: membrul corespondent Demir Dragnev, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, o adevărată enciclopedie, cel mai prolific savant în domeniul istoriei științei; doctor habilitat în științe politice Constantin Manolache, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, director al Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” (Institut), abilitățile manageriale ale căruia și experiența de editor au creat o atmosferă prodigioasă
de lucru în echipă și au făcut posibilă apariția unei lucrări fundamentale și în termene stabilite; doctor în istorie Ion Xenofontov, cercetător științific la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut) și cadru didactic la Universitatea de Stat din Moldova, căutările neobosite în arhive ale căruia au extins substanțial cunoștințele noastre despre trecutul Academiei de Științe. Drept suport informațional au servit literatura de specialitate, documentele de arhivă (Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, Arhiva Organizațiilor Social-Politice, Arhiva Națională a Republicii Moldova, arhive private), materialele muzeistice, mărturiile contemporanilor, fotografiile recente care perpetuează pentru posteritate evenimente de neuitat din activitatea oamenilor de știință. Autorii au optat pentru o structură academică a albumului, evoluția științei fiind sistematizată în următoarele compartimente: contextul general al dezvoltării științei în Basarabia, în RSS Moldovenească, în Republica Moldova; formarea și dezvoltarea infrastructurii de cercetare; specificul etapelor în dezvoltarea științei autohtone; prezentarea rezultatelor investigațiilor (școli și direcții științifice, abordarea calitativă și cantitativă a aparițiilor editoriale, cercetări științifice de rezonanță, implementări); relațiile de colaborare externă a Academiei de Științe a Moldovei și internaționalizarea științei; vizibilitatea Academiei de Științe a Moldovei în țară și peste hotare. Albumul posedă o bibliografie extinsă (pp. 140-141), oferind posibilitate cititorilor de a consulta suplimentar monografiile și articolele cu referire la evoluția științei academice în Republica Moldova, precum și ample rezumate în română, engleză și rusă (pp. 142- 147), prezentând sub formă de sinteză evoluția științei în spațiul actual al Republicii Moldova. De menționat valoarea statistică a lucrării. Ea oferă date relevante despre numărul de cercetători din cadrul Academiei de Științe și al institutelor de cercetare, dinamica corpului academic, studiile de doctorat, contribuția președinților Academiei de Științe la dezvoltarea comunității academice și promovarea științei pe plan național și internațional. În paginile albumului sunt înserate informații despre simbolurile oficiale ale Academiei de Științe a Moldovei (pp. 10-18) – stema, emblema, drapelul, imnul, colanul Președintelui AȘM, precum și uniforma de membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Autorii au aprofundat cercetările privind premisele istorice (pp. 20-30) ale apariției domeniilor științifice în spațiul nostru, exemplificând prin primele societăți, asociații, muzee care desfășurau diverse activități de cercetare de-a lungul anilor, întrucât în spațiul actual al Republicii Moldova cercetări în diferite domenii au fost realizate cu mult înainte de instituționalizarea în 1946 a științei academice în RSS Moldovenească. Considerăm deosebit de valoroase compartimentele ce se referă la începuturile Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS, care a funcționat în anii 1946–1949 și astfel au fost puse temeliile instituționalizării științei (pp. 31-36), parcursul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, care a activat între anii 1949 și 1961 (pp. 37-50). În 1947 vede lumina tiparului prima publicație științifică anuală a Bazei – Analele Institutului de Istorie, Limbă și Literatură, iar în iunie 1949 a avut loc prima sesiune științifică a Bazei. Proiectul clădirii actuale a AȘM a fost elaborat de arhitectul Valentin Mednec (originar din Comrat) și de arhitectul rus Aleksandr Vedenkin, în 1951, iar anul finalizării construcției – 1955 – este inscripționat pe fațada principală, în scuturi reliefate cu cartușe. Devenirea AȘM în perioada de la fondare, 1961, până la proclamarea independenței Republicii Moldova, 1991, este abordată într-un compartiment aparte (pp. 51-88), fiind descrisă istoria institutelor de cercetare academică, precum și realizările științifice. Încă prin 1951 se fac auzite primele voci privind formarea unei Academii de Științe a RSSM, iar în 1956, Prezidiul Academiei de Științe a URSS a propus reorganizarea Filialei în Academia de Științe a RSS Moldovenești, cu atât mai mult că RSSM era unica republică ce nu avea academie de științe. La 23 decembrie 1960, Prezidiul AȘ a URSS, prin hotărârea „Cu privire la organizarea Academiei de Științe a RSS Moldovenești”, aprobă structura, Statutul și direcțiile principale de cercetări științifice în cadrul Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Actul inaugural de constituire și de deschidere a Academiei de Științe a RSS Moldovenești a avut loc la 2 august 1961, desfășurându-se la Teatrul Academic „A. Pușkin” (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”). Tot atunci a avut loc și prima Adunare Generală a Academiei de Științe a RSSM, fiind propusă și votată componența organelor de conducere. Primii membri titulari (în total 11) și corespondenți (în total 13) ai AŞ a RSSM au fost numiți printr-o Hotărâre a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești. Iar la 3 august 1961 a avut loc prima sesiune științifică a Academiei. În compartimentul „Academia de Științe a Moldovei în perioada recentă”, de la 1991 până în 2021 (pp. 89-127), sunt abordate probleme ce țin de dezvoltarea instituției academice, adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004, potrivit căruia Academia de Științe a devenit unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, consultant al autorităţilor publice centrale; reorganizările din peri oada 2004–2017 în scopul eficientizării sistemului de cercetare; asocierea Republicii Moldova la Programul comunitar „Orizont 2020”. Au fost prezentate ultimele modificări legislative, conform prevederilor cărora Academia de Științe exercită rolul de consultant strategic al Guvernului la stabilirea priorităților în domeniul cercetării fundamentale și aplicative; consultă proiectele de acte normative în domeniile cercetării, inovării și culturii; elaborează previziuni asupra dezvoltării domeniilor cercetării și inovării; elaborează şi prezintă Guvernului raportul asupra stării științei, care reflectă politicile elaborate şi modul de implementare a acestora la nivel național. Primul preşedinte al Academiei de Științe în perioada 1961–1976 a fost istoricul acad. Iachim Grosul, fiind urmat în anii 1977–1989 de acad., dr. hab. în biologie Aleksandr Jucenko. În anii 1989–2004 la cârma instituției se află acad. Andrei Andrieș, dr. hab. în științe fizico-matematice, iar în anii 2004–2018 – acad. Gheorghe Duca, dr. hab. în științe chimice. La 9 aprilie 2019, prin majoritatea covârșitoare a voturilor, în funcția de Președinte al AȘM a fost ales acad. Ion Tighineanu, dr. hab. în științe fizico-matematice. Astăzi, după cum se specifică și în paginile albumului, Academia include trei secții de științe: Secția Științe ale Vieții, Secția Științe Exacte și Inginerești, Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte. Adunarea Generală a AȘM întrunește 108 membri – 40 de membri titulari, 23 de membri corespondenți și 44 de membri aleși prin concurs ai Secțiilor de științe. În paginile volumului și-au găsit reflectare evenimentele cultural-științifice naționale și internaționale organizate, lecturile academice tradiționale de Sărbătoarea națională Limba noastră cea romană, Congresul Eminescologilor, Noaptea Cercetătorilor Europeni, prelegerile publice, inclusiv cu participarea laureaților Premiului Nobel – o noutate absolută pentru comunitatea științifică din Republica Moldova, platformele de comunicare științifică lansate și coordonate de membrii AȘM, precum și eforturile comunității de a mediatiza informații științifice mereu actualizate despre coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2, subiectul vaccinării, alte măsuri de combatere a pandemiei de COVID-19. Am avut onoarea, dar și fericita experiență, de a coordona apariția albumului enciclopedic, și în această ordine de idei țin să accentuez câteva detalii prețioase: înalta calitate științifică a materialului documentar, selectat și valorificat de autori; conceptul artistic și calitatea impecabilă a designului realizat de maestrul Vitaliu Pogolșa; condițiile poligrafice excelente asigurate de „Tipografia Centrală”; spiritul de echipă care s-a dovedit a fi liantul unificator și mobilizator pe toată perioada lucrului. Menționăm că albumul enciclopedic, cu un volum 6,43 coli de autor, este bogat ilustrat cu documente și fotografii de epocă, inclusiv din colecția personală a membrilor și colaboratorilor AȘM, integrând 16 documente inedite, 386 de fotografii, 10 materiale ilustrative ce reflectă simbolurile forumului științific suprem din Republica Moldova (materialele ilustrative fiind procesate de Valeriu Oprea). Cu certitudine, albumul editat nu a pus nicidecum punct cercetărilor în domeniul istoriei științei. Ba dimpotrivă, a inițiat un nou proiect de amploare și a deschis oportunități pentru viitor. Compartimentul „Membrii Academiei de Științe a Moldovei” (pp. 128- 139), ce include indicele de nume, cu date documentare și fotografii despre fiecare membru titular (în total 105 academicieni și 85 de membri corespondenți) de la fondarea AȘM, în anul 1961 și adus la zi, reprezintă o premieră și o realizare de succes. Ne mândrim că avem în sfârșit un dicționar enciclopedic al celor care au stat la temelia instituției academice, au dezvoltat școli științifice pe domeniile sale de competență și cărora le rămânem recunoscători, continuându-le aspirațiile, ideile și cercetările. Extinderea acestui compartiment de către echipa de cercetători nominalizată ar putea să se materializeze într-o monografie exhaustivă care să integreze viața și opera personalităților academice celebre și înalt apreciate în țară și peste hotare. Subscriem astfel la invitația autorilor de a lectura albumul enciclopedic – „o lucrare de referință cu privire la istoria Academiei de Științe și a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, contribuind la dezvoltarea domeniului istoria științei”

Sursă:
Liliana Condraticova, O radiografie complexă a evoluției AȘM, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (56), 2021, pp. 161-163.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/161-163_19.pdf

APELUL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI PENTRU RESTABILIREA ADEVĂRULUI ȘTIINȚIFIC

Excelenței Sale Doamnei Maia Sandu
Președintele Republicii Moldova
Domnului Igor Grosu
Președintele Parlamentului Republicii Moldova
Doamnei Natalia Gavrilița
Prim-ministru al Republicii Moldova

Academia de Științe a Moldovei susține inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Institutului de Filologie Română ,,B.P.Hasdeu” și a Institutului de Istorie de a relua apelul de modificare în Parlament a articolului 13 din Constituție conform adevărului științific.
Repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană.
Prin Hotărârile din 1994 și 1996 ale Prezidiului și Adunării Generale a AȘM, în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în interviurile pe care membrii Academiei de Științe a Moldovei și conducerea ei le-au acordat cu diferite ocazii, instituția noastră s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea adevărului științific despre limba română.

Prezidiul AȘM

21 august 2021

Sursă:

https://asm.md/apelul-academiei-de-stiinte-moldovei-pentru-restabilirea-adevarului-stiintific

30 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI REPUBLICII MOLDOVA

La 19 august 2021, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, a fost lansată pagina web aniversară „30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, acțiune realizată în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.102 din 16 iunie 2021 „Cu privire la Programul național de acțiuni consacrate sărbătoririi a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova”.
Cercetătorii științifici ai Centrului de Cercetări Enciclopedice, m.c. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache și dr. Ion Valer Xenofontov au contribuit cu materiale științifice la întocmirea compartimentelor „Scurt istoric”, „Cercetare”, „Protecția Patrimoniului Cultural”.
Pagina web aniversară „30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova” poate fi accesată la următorul link:

https://moldova-independenta.md/

235371690_1211546585995079_4323175834025006250_n

Secvență de la lansarea paginii web

APARIȚIE EDITORIALĂ

_2021_Gh_Baciu

Gheorghe Baciu, Propăvăduitori ai ortodoxiei în spațiul Pruto-Nistrean. Dicționar enciclopedic biografic/ Red. șt.: Ion Valer Xenofontov, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2021, 285 p. ISBN 978-9975-129-86-2.

A văzut lumina tiparului o nouă carte a profesorului universitar Gheorghe Baciu, alias ,,Sherlock Holmes de Moldova”. Autorul oferă cititorilor un dicționar enciclopedic elaborat în profilul unui detectiv dornic să cunoască nu doar biografii nuanțate, ci și destine umane conectate la cele colective, epoci, dimensiuni ale moralității, sacrificii, exemple de pietate. Itinerarul personalităților din domeniul spiritual nu este reflectat în stil hagiografic, ci mai repede este marcat de dificultăți, amprentele perioadei, obstacolele în calea purificării omului prin intermediul sentimentului religios.
IVX

PATRIMONIU

Tinere din s. Colibaș, rn. Vulcănești, îmbrăcate în port popular datat cu sfârșitul sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea. Foto: 1978

Colibas

DE ZIUA LUCRĂTORULUI MEDICAL ȘI AL FARMACISTULUI

„PROBLEMA NAŢIONALĂ” LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU

unnamed

Cel care s-a opus deschis și vehement politicilor de deznaţionalizare și de rusificare în Moldova sovietică a fost Nicolae Testemiţanu, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al RSS Moldovenești în anii 1963-1968, anterior rector al Institutului de Stat de Medicină
din Chișinău(1959-1963). În exclusivitate pentru învăţământul superior din RSS Moldovenească, la Institutul de Stat de Medicină din Chișinăua promovat moldoveni în domeniul medicinei și a introdus predarea în limba română. În contextul unui regim totalitar, această încercare a eșuat. Cei care au susţinut tendinţa de a introduce în sistemul de învăţământ limba naţională a populaţiei majoritare au avut de suferit, au fost înlăturaţi din posturi, mulţi dintre aceștia au fost nevoiţi să părăsească instituţia. Au urmat presiuni, numeroase scrisori anonime ale subalternilor vorbitori de limbă rusă („toate scrisorile au un caracter binevoitor, nu conţin nimic regizat”), „atenţionări de pe teren” ale „unor comuniști”. Semnatarul unei plângeri constată revoltat că „naţionalismul a înflorit într-atât de mult, încât la Institutul de Medicină mai toate disciplinele sunt predate în limba moldovenească”.

Vezi

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. „Problema naţională” la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, În: Sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie, ediţia a 7-a, 4 iunie 2021: dedicată aniversării a 10-a de la fondarea Centrului Studii interdisciplinare „Silviu Dragomir”, Chișinău-Oradea: Program. Rezumatele comunicărilor / Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie; editor: Aurel Zanoci; comitetul organizatoric: Aurel Zanoci [et al.]. – Chişinău: CEP USM, 2021, pp. 79-80. ISBN 978-9975-152-09-9.

DE SĂRBĂTOAREA PROFESIONALĂ „ZIUA ISTORICULUI”

CARTEA ZILEI

Anatol Petrencu, A fi profesor de istorie în Republica Moldova. Cu prilejul conferirii înaltului titlu de Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți /Referenți științifici: Lidia Pădureac, Ion Valer Xenofontov, Chișinău, S.n., 2021, 216 p. ISBN 978-9975-66-714-2.

123168_n

Cartea este consacrată „prietenilor, colegilor, discipolilor mei, cu drag”. Or această dedicație vine în unison cu explicarea oferită de motto-ul pe care autorul îl utilizează în carte: „Unul din cele mai bune sfaturi care mi s-au dat: Nu accepta critica de la oamenii de la care nu ai cere niciodată sfatul”. (Morgan Freeman, actor, SUA).
În perioada 1998–2006, Anatol Petrencu a deținut funcția de președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, deși nu s-a considerat „în fruntea tuturor istoricilor”, ci a unei organizații „care (re)unește istoricii de bună credință […], istorici ce țin de Neam, la Adevăr” . În acest timp Asociația a fost antrenată într-un amplu proces de comunicare dintre istorici, societate și putere.
Referitor la condiția istoricului în Republica Moldova, profesorul universitar Anatol Petrencu susține că e „greu să fii istoric într-o republică condusă de oameni nu doar incompetenți, dar și rău porniți împotriva intelectualității naționale”.

Notă istorică: În baza Hotărârii nr. 427 din 10 iunie 2011 a Guvernului Republicii Moldova a fost instituită sărbătoarea profesională „Ziua Istoricului”, consemnată anual, în ziua de 18 iunie, „în scopul susţinerii şi promovării ştiinţelor istorice, consolidării culturii istorice şi educaţiei civice”.

PATRIMONIU

Pregătirea pentru călcatul lutului în vederea construirii unei case. S. Dezghingea, rn. Comrat, 1978.

000001479A0000136A - Copie

APARIȚIE EDITORIALĂ

Valeriu Capcela, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate /Referenți științifici: Ion Valer Xenofontov, Nicolae Bulat, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, 350 p. ISBN 978-9975-157-47-6

000654323_1470984286576505_4632391640163971408_n - Copie

LA IZVOARELE IZVOARELOR
(ÎNȚELEPCIUNII)

Pornind de la afirmațiile istoricului total Nicolae Iorga care spunea că nu putem avea o istorie complexă înscrisă în tabloul vertical și orizontal al istoriei spațiului românesc fără a cunoaște istoria fiecărei localități, monografia consacrată comunei Izvoare se înscrie armonios atât în dimensiunea ideaticii cognitive, cât și a celei simbolice.
Elaborată cu acribie profesională, dar și cu o ușoară trenă emoțională, lucru firesc în cazul autorilor-băștinași, cartea editată de triumviratul academic Capcelea: Valeriu (doctor habilitat în filosofie), Victor (doctor în științe geonomice) și Grigore (doctor în psihologie), este unică în felul său. Ne prezintă itinerarul unei istorii colective prin prismă individuală, or acest fapt conferă un pronunțat accent de originalitate.
Cartea se înscrie în spiritul școlii monografice fondate de sociologul român Dimitrie Gusti, care prevedea ca în baza unor investigații complexe să fie întocmite micromonografii ale localităților rurale . Totuși, la o lectură atentă vedem că volumul de față are o puternică marcă identitară, care o diferențiază net de cele cca 300 de monografii consacrate localităților din Republica Moldova. Narativul textual, unul esențialmente științific, deseori este completat/intercalat cu studii de caz, tablete literar-memoralistice, adevărate pastile artistice (elaborate cu har de Grigore Capcelea), care acționează nu doar asupra rațiunii, ci lasă o amprentă profundă și asupra spiritului. Or, această formă de transmitere a mesajului, sunt sigur, va lărgi, în mod considerabil, grupul-țintă de cititori din perspectiva vârstei, pregătirii intelectuale, a spațiului de coabitare.
Conținutul monografiei este axat pe cei trei piloni care oferă individualitate demersului: spațiu, oameni și istorie. Spațialitatea include cadrul geografic al comunei Izvoare (satele Izvoare, Bezeni și Scăieni), flora și fauna, rețeaua hidrografică, ecologia, evoluția organizării administrativ-teritoriale, schimbările de hotar/moșie, poli-administrativ etc. Ca un fir roșu pe parcursul întregii cărți sunt prezentați săteni, și cei „mici” și cei „mari”, și cei care au reușit să-și contureze biografia privată în cadrului Micii Patrii – a localității – dar și cei care au transgresat hotarele satului și au „purces” în lumea mare. Totuși, rădăcinile și firele increate ale localității sunt atât de puternice încât și sătenii renumiți, „împământeniți” peste mări și țări, la fel tind să revină cu orice ocazie acasă.
Structura lucrării include toate componentele vieții materiale (economie, infrastructură, meșteșugărit), administrative (structuri instituționale), sociale (spitalul, ambulatoriul și Centrul Medicilor de Familie, sportul), culturale (cămin cultural, ansambluri artistice, arta, artizanat) și spirituale (lăcașul de cult) a localități. Impresionează diversitatea de talente pe care l-a dat acest mic spațiu: medici, filosofi, istorici, savanți, profesori universitari, cântăreți, sportivi, jurnaliști, ecologiști, sculptori, filologi, miniștri, pedagogi, designeri ș.a. Cartea surprinde cu convicțiune impactul marilor perturbații militare, politico-ideologice asupra destinelor localnicilor: războaie, foamete, deportări, colectivizare, mobilități geografice. Din această perspectivă, liantul care face legătura dintre trecutul, prezentul și viitorul comunei Izvoare îl reprezintă istoria.
În edificarea discursului științific surprinde diversitatea surselor istorice utilizate de cei trei autori. S-a pus accentul pe sursa primară, pe izvorul istoric. Din acest perimetru prevalează documentul inedit (materialele din arhivele republicane, raionale și cele locale), mărturia (sursa orală), memoria provocată, notițele biografice, corespondența, datele statistice, mass-media etc. Osatura textului este susținută și pe documentul edit, ajustat la extragerea conținuturilor de esență locală. S-a utilizat literatura științifică de sorginte istorică, antropologică, sociologică, filosofică, economică, administrativă, ecologică etc. O valoare incontestabilă o reprezintă sursele iconografice (fotografiile), care vin să completeze din abundență narativul.
Deși conținutul textului este elaborat la un înalt nivel științific surprinde stilul sobru, considerent ce facilitează parcurgea lejeră a textului. Astăzi putem vorbi de lansarea unui nou stil științific și științifico-popular, stilul capcelean: unul ancorat în valorile perene ale spațiului nativ, cel care extrage seva eternității din baștină, dar care totodată o propulsează spre cele patru puncte cardinale ale universului. Este un concept bine ajustat la formula consacrată: gândim universal însă acționăm local. Sau, istoria comunei Izvoare este cel mai frumos dar pe care-l poate oferi fiii satului spațiului sacru, locului din care s-au alimentat cu nesaț în modelarea propriei personalități.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Complexul izvoarelor din comuna Izvoare, raionul Florești. Foto: IVX, 12 iunie 2021

199788811_336935634464655_6572306478808429511_n (1)

Notă istorică:
Despre calităţile miraculoase ale apei ştiau strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi. Nu în zadar, în multe legende şi mituri populare se spune că „APA ESTE IZVORUL VIEŢII!”. Mai știau înaintașii noștri că sensul vieții unui om pe Pământ este de a crește un copil, de a zidi o casă, de a sădi un pom, dar și a săpa o fântână, un izvor la care să poată potoli setea unui drumeț. De aceea, băștinașii din s. Izvoare a construit de-a lungul anilor multe fântâni și izvoare. În această ordine de idei, sătenii noștri au acționat în spiritul marelui scriitor și aviator francez Antoine de Saint-Exupéry care scria că: „Apa este mai mult decât o condiţie a vieţii, ea este izvorul vieţii, este sângele albastru al Pământului. Apa este o bogăţie fără seamăn pe Pământ; cea mai curată, cea mai pură, sufletul Pământului”. În acest sens, se cuvine să menționăm numele gospodarilor (răzeșilor adevărați) care au săpat și zidit izvoarele satului, ce trebuie elogiați pentru munca depusă:
Vlas Ion Petru (1940-2013); Vlas Foca Gheorghe (1930-2000);
Onilov Ion Ștefan (1914-1993); Cemurtan Emil Mihail (1914-1959);
Galbur Ananii Andrei (1899-1974); Nicuță Pavel Profir (1905-1986);
Cemurtan Feodora Ion (1910-1983); Sîrbu Ștefan Ion (1903-1983);
Novac Trofim Petru (1932-2018); Galbur Danil Chiril (1920-1983).
Pașa Ion (1896-1978).

Ulterior, în anii 1970, datorită contribuției substanțiale a săteanului nostru, Grigore Ilarion Galbur, primul inginer-constructor din comuna Izvoare, a fost inițiată ideea de renovare a izvoarelor, care a contribuit și la elaborarea proiectului reconstrucției acestui monument natural. Materializarea proiectului s-a produs la răscrucea anilor 1970-1980 prin contribuția directă a Colhozului „Cotovschi” pe timpul președintelui Vladimir Antosi. În total, au fost reconstruite 11 izvoare la care au lucrat cei mai vestiți meșteri din localitate – Jonea Novac, Alexandru Movileanu, Tolea Lisa, iar în calitate de salahor Dumitru Vlas.
Mai târziu, peste câțiva ani, a fost construit și amenajat un alt izvor de către Capcelea Diomid Afanasie (1930-2009) și Arion Spînu. Pe acest izvor a fost instalată o placă cu o inscripție sugestivă – „Când bei apă gândește-te la Izvor!”.
La etapa finală a aranjării Izvoarelor, primăria din localitate a elaborat un proiect care a fost înaintat la Fondul Ecologic Național și a fost aprobat de Ministerul Mediului, fiind alocată suma necesară pentru a efectua lucrările de finalizare a acestui complex de izvoare. În prezent, 11 izvoare care au fost reconstruite sunt frumos amenajate.
În vara anului 2000 cu ocazia renovării acestor surse de apă cristalină a avut loc o sărbătoare a izvoarelor și sfințirea lor la care au participat mulți localnici, dar și ministrul Mediului Arcadie Capcelea, originar din Izvoare și prefectul județului Soroca Ana Bejan, ce provine din satul vecin Căinarii Vechi.

Sursă:
Valeriu Capcela, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate /Referenți științifici: Ion Valer Xenofontov, Nicolae Bulat, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, pp. 36-37.

APARIȚIE EDITORIALĂ

Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Album enciclopedic /coordonator: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7.

196427501_115355027342154_1206151440860486329_n

În cadrul „Săptămânii științei”, dedicate împlinirii a 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic, dar și celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care s-a desfășurat în perioada 7–11 iunie 2021 la AȘM, a avut loc lansarea lucrării „Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Album enciclopedic”. Lucrarea a apărut sub egida Academiei de Ştiințe a Moldovei și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. Ediția a prezentat istoria științei instituționalizate pe perioade distincte, cu o informație la zi a instituției academice, cu includerea unor noi documente și imagini istorice inedite selectate din arhivele Republicii Moldova (Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, Arhiva Organizațiilor Social-Politice, Arhiva Națională a Republicii Moldova), arhive private, muzee, mărturii ale contemporanilor. Din perspectivă cantitativă notăm faptul că lucrarea conține 148 de pagini. Este vorba de un text în volum total de 6,43 coli de autor, 16 documente inedite, 386 de fotografii, 10 materiale ilustrative ce reflectă simbolurile forumului științific suprem din Republica Moldova. Lucrarea are următoarea structură: prefață; urmează un argument al autorilor referitor la apariția editorială; simbolurile oficiale ale Academiei de Științe a Moldovei sunt reprezentate de stemă, emblemă, drapel, imn, uniformă, colanul președintelui AȘM. Într-un articol enciclopedic de sinteză se înscrie pagina „Academia de Științe a Moldovei. Date generale”. În capitolul „Premise istorice” este pus în evidență patrimoniul științific din perspectivă istorică. S-a scris despre centre și societăți științifice, personalități din domeniul științei de calibru universal, basarabeni fondatori și membri ai Academiei Române. În compartimentul „Baza Moldovenească de Cercetări Știinţifice a Academiei de Științe a URSS (1946–1949)” se vorbește despre ceea ce aniversăm astăzi, și anume 75 de ani de la fondarea primelor instituții științifice de tip academic în spațiul actual al Republicii Moldova. Autorii au abordat contextul istoric, influența politico-ideologică a statului sovietic asupra științei, dar și personalitățile care și-au adus aportul la instituționalizarea științei academice. Drept urmare a unor acțiuni de organizare formală caracteristică tuturor instituțiilor de profil din Uniunea Sovietică, în 1949, a fost modificat statutul Bazei, aceasta fiind reorganizată în Filiala Moldovenească a AŞ a URSS. Toate aceste schimbări și evoluții instituționale au fost prezentate în compartimentul „Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS (1949–1961)”. În a doua jumătate a anilor 1950, RSS Moldovenească era unica republică din Uniunea Sovietică care nu dispunea de o organizaţie științifică proprie de genul academiei de știinţe, fiind ultima republică în care o atare academie a fost înființată. În capitolul „Academia de Științe a RSS Moldovenești (1961–1991)” se prezintă contextul instituirii Academiei la 2 august 1961. Primii membri titulari (în total 11) și corespondenți (în total 13) ai AŞ a RSSM au fost numiți printr-o Hotărâre a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești. Primul președinte al Academiei de Științe a fost academicianul Iachim Grosul, doctor habilitat în istorie, profesor universitar. La 3 august 1961 a avut loc prima sesiune științifică a Academiei. Treptat, s-a format și consolidat infrastructura și direcțiile cercetării. În compartimentul „Academia de Științe a Moldovei în perioada recentă (1991–2021)” se prezintă fazele de declin, dar și de ascensiune a forumului științific, problemele cu care s-a confruntat și se confruntă Academia, dar și realizările științifice în plan național și internațional. O deosebită atenție se acordă rolului oamenilor de știință în deșteptarea conștiinței naționale, în stabilirea și dezvoltarea relațiilor -bi și multilaterale internaționale, inclusiv încheierea unui tratat de colaborare cu Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont–2020. Capitolul „Membrii Academiei de Științe a Moldovei (1961–2021)” poate fi considerat un dicționar enciclopedic biografic referitor la întreaga componență a membrilor titulari și membrilor corespondenți de la fondarea Academiei și până în prezent. Pentru a crea o vizibilitate mai mare lucrării, spre finalul cărții au fost incluse rezumate în limbile engleză și rusă. Albumul enciclopedic fixează atât trecutul și prezentul, cât și perspectivele dezvoltării științei academice în Republica Moldova.

Ion Valer XENOFONTOV

IMG_1522
Academician Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, oferă în dar unul din primele exemplare ale Albumului enciclopedic maestrului Nicolae Botgros, doctor honoris causa al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Eugenia Tofan, 7 iunie 2021.

HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT!

Biserica de vară cu hramul Înălțarea Domnului a Mănăstirii Japca într-o noapte înstelată. Secvență din filmul documentar „Acasă la Japca”. Regizor Olga Pascari, „Moldova-Film”, 2019.
Sursă: Arhiva curentă a Mănăstirii Japca

japca noaptea 1

9 iunie – Ziua internațională a arhivelor

DIN ISTORIA FONDĂRII ARHIVEI ŞTIINŢIFICE CENTRALE A ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Bazele Arhivei Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei [aflată astăzi în subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării] au fost puse în decursul anilor 1950, drept urmare a Deciziei „Despre măsurile pentru îmbunătăţirea stării şi păstrării arhivelor în ministerele, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile republicii” a Sovietului de Miniștri al RSSM din 4 ianuarie 1950.
Pe parcursul activității Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Științe a URSS formată în anul 1946 , la câțiva ani reorganizată în Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS , și devenită, ulterior, din 1961, Academia de Ştiinţe a RSSM , au fost acumulate cantități importante de materiale documentare care necesitau o selecție și o ordonare riguroasă în vederea păstrării și valorificării ulterioare a acestora prin studiere și publicare.
În acest sens, la şedinţa din 21 aprilie 1953 a Prezidiului Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS s-a pus în discuţie problema organizării în cadrul Filialei a Arhivei acestea. S-a decis de a organiza subdiviziunea sub egida Prezidiului Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS, în care să fie concentrate documentele tuturor organizaţiilor Filialei (materialele ştiinţifice prelucrate: manuscrisele lucrărilor ştiinţifice, literare şi altora, revistelor, zilnice, lucrări de disertaţie, materiale de expediţii, de proiectare, de cercetări ştiinţifice ajutătoare, fotografii, cartoteci, extrase din ziare, scheme, planuri, procese-verbale de la şedinţele Prezidiului, consiliilor știinţifice şi şedinţelor secţiilor, planuri şi dări de seamă a lucrărilor ştiinţifice ş.a.; materialele cancelariilor, contabilităţii, secţiei de cadre şi ale altor subdiviziuni structurale; materiale ştiinţifice, manuscrise ale diferitor savanţi transmise în dar Filialei. Totodată, s-a hotărât ca Arhivei să-i fie transmise încăperi uscate, în afara pericolelor de incendiu și de inundație, dotate cu dulapuri sau rafturi, stingătoare, iar uşile şi ferestrele să fie cu zebrele din fier. O altă decizie ținea de folosirea materialelor de arhivă, care urmau să fie studiate și consultate „doar cu învoirea în scris” din partea conducerii Filialei, în baza unor reguli prestabilite. În privința personalului care urma să activeze în cadrul Arhivei, s-a luat decizia de-a solicita Prezidiului AŞ a URSS şi Sovietului Miniştrilor a RSSM să admită includerea în statele de personal a unei „unități de şef de arhivă” .
Deja la 1 iulie 1953 în noua structură a Filialei figura şi Arhiva ca subdiviziune aparte , iar responsabil pentru păstrarea fondului de negative adunat la Laboratorul foto al Filialei a fost numit P.A. Camin . Primul angajat al Arhivei a fost bibliograful Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură Panteleimon Hariton Savca, care din 16 mai 1954 era transferat „în funcţia de arhivist superior cu punerea în sarcina sa a obligaţiilor de şef al fondului special” .
La doar trei ani de activitate, în mai 1956 Arhiva includea „240 de unităţi de păstrare (u.p.).”, începând să se extindă, în mod special din contul materialelor neprelucrate, care în mare parte se păstrau în institutele şi secţiile Filialei”. În mai 1958, arhiva număra deja „4 500 de u.p., fiind înregistrată la Direcţia Centrală de Statistică a URSS”, iar „la 15 decembrie 1958 avea în dotare 6 500 de u.p., dintre care 4 926 u.p. cu termen de păstrare permanentă” .

Dr. Lidia PRISAC

198226971_148766953863756_2608948195018607436_n
198338509_940094936831407_600627746535656620_n

BIOGRAFII

00234
Academician A. Ablov, directorul Institutului de Chimie, anii 1970

Antonie Ablov era sever și „iute la mânie”. Academicianul I. Lealikov, cu prilejul aniversării a 60-a a lui Antonie Ablov, avea să specifice: „Printre asistenții lui Antonie Vasilievici circulă o regulă de aur: ceea ce trebuie să explodeze pe masă în timpul lecțiilor, trebuie neapărat să explodeze, de nu, „explodează” însuși Antonie Vasilievici”. Ținuta sa vestimentară impecabilă era una proverbială și transmisă ca exemplu de acuratețe și eleganță din generație în generație.

Fragment din articolul:
Lupașcu, Tudor; Malcoci, Iulia; Xenofontov, Ion Valer, Academicianul Antonie Ablov (1905–1978) între viața privată și activitatea științifică, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 1 (60), 2021, pp. 83-90.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/83-90_3.pdf