Sursă: Vocea Poporului. Publicaţie periodică a Confideraţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Ziar naţional, nr. 23 (1683), vineri, 20 iunie 2025, p. 7.
APARIŢIE EDITORIALĂ
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine. Iași-Chișinău-Lviv: 11-12 februarie 2025, ediția a XI-a. Editor Liliana Condraticova. Programul și rezumatele comunicărilor. 450 p. ISSN 2558-894X.
Culegere de rezumate 11-12 februarie 2025_femei cercetare_Condraticova_final
EVENIMENT
EVENIMENT
CARTEA LUNII IUNIE 2025
Olga Căpăţână. Poveste cu patru neveste [16+]. Paris, Editura C´ARTE (Tipografia Centrală Chişinău), 2025. – 288 P. ISBN 978-2-488373-01-2.
Cel mai recent roman al scriitoarei Olga Căpăţână reprezintă o naraţiune realistă a împletirilor de destine, spaţii, fobii, parvenism politic, mistică, erotism, medicină ilegală, raket, război, înţelepciune populară, conflictul dintre spiritual şi fizic. Jalonul cronologic inferior al povestei în poveste începe cu finalul de existenţă al Uniunii Sovietice şi se finalizează cu tragedia umanitară de la Bucea, Ucraina (3 martie 2022). Romanul este o expresie a existenţialismului îmbinat cu umor cotidian. Vorba autoarei ,,Pace să fie şi sănătate; în rest, totul trece odată cu viaţa…”
CALENDAR NAŢIONAL 2025
ISTORIA ŞTIINŢEI
FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL PROFESORULUI UNIVERSITAR, DOCTOR HABILITAT DUMITRU G. BATÂR (1927–2014)
Deseori vorbind de patrimoniul științific, neglijăm conservarea acestuia. În cazul Fondului personal al chimistului Dumitru G. Batâr, putem spune că inițiativa de transmitere a patrimoniului științific, acumulat de-a lungul vieții, i-a aparținut protagonistului. Acesta s-a gândit să lase moștenire generațiilor viitoare cele 215 dosare, de documente și fotografii ce relevă perioada 1906–2005, spre păstrare, cercetare și promovare Arhivei Ştiinţifice Centrale.
Foto: Cercetătorii ştiinţifici: A. Kirienko, L. Ozol şi prof. univ, dr. hab. D. Batâr, 1983
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/5-20_8.pdf
SPIRITUALITATE
„Sânul lui Avraam”*. Fragment din programul iconografic exterior al Bisericii cu hramul Sf. Gheorghe, Mănăstirea Voroneţ. Fotoreproducere: IVX, 7 iunie 2025
Notă: „A trăi ca în sânul lui Avraam”, expresie ce reflectă loc care se află în Împărăția lui Dumnezeu.
MANIFESTARE ŞTIINŢIFICĂ
BUCOVINA ŞI BASARABIA ÎNTRE TRADIȚIONALISM ŞI MODERNITATE: ISTORIE REGIONALĂ, PERSPECTIVE NAȚIONALE ŞI MIZE GEOPOLITICE EUROPENE
250 de ani de la anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac. SIMPOZION ȘTIINTIFIC INTERNAȚIONAL. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, 4-7 iunie 2025
MANIFESTARE ŞTIINŢIFICĂ
Conferința științifică internațională „Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, 6 iunie 2025
CHIŞINĂUL INTERBELIC
Măcelării în Chișinăul interbelic
Foto: Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.
În Piața Noua (actualmente Piaţa Centrală) din Chişinău funcționau mai multe măcelării. Astfel, măcelăria lui Ion Marinin se afla în Piața Nouă, nr. 31. Se vindea carne de porc, slănină, untură. Tot în Piața Nou, la nr. 20, se afla Măcelăria lui Onofrei Șuleac. Se vindea carne de vită și de vițel. O panoramă a comercializării cărnii în Piața Nouă ne-o oferă Gazeta Basarabiei (1936): „În Piața Nouă se întind paralele mai multe străzi cu carne, care au un miros de sânge, ca asasinii. Vitele masacrate atârnă de cârligele măcelarilor. Priveliștea e barbară: abdomene spintecate ca într-un harachiri, creieri scoși din cutia lor, inimi smulse și fudulii decapitate. Măcelarii cu înfățișare de călăi împlântă cuțitele în carnea animalelor jertfite și cu gesturi abile de chirurgi taie un ficat sau un mușchi. Frigul a învinețit hălcile de carne, care spânzură în fața barăcilor. Sângele e numai o culoare transparentă, prin care surprinzi vine și artere. Piața de carne se împarte în două, după rit. O tăbliță indică unde poți găsi carne creștinească și unde se află carnea izraelită… Zăpada s-a înnegrit în piață. Invazii de ciori zboară deasupra măcelarilor și se strecoară printre pași ca să ciugulească un os, care le dă impresia de hoit”.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/78-79_62.pdf
Angajaţi şi colaboratori ai revistei „Moldova” sărbătorind Ziua mondială a presei. De la stânga la dreapta: V. Dumbrăveanu, B. Marian, M. Cibotaru, D. Batâr, A. Gromov ş.a. 1986. Sursă: colecţia prof. univ. D. Batâr
CALENDAR NAŢIONAL-2025
CALENDAR NAŢIONAL-2025
ACADEMICIAN MIRCEA BOLOGA (31 MAI 1935 – 18 APRILIE 2025)
Sursă: Xenofontov Ion Valer. Mircea Bologa. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 214-216. ISSN 1857-1557.
Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
APARIŢIE EDITORIALĂ
Profesorul Victor Druţă este autorul a două cărţi. Dacă prima lucrare este dedicată istoriei culturii şi civilizaţiei italiene (2022), atunci a doua carte este un roman (2025).
ÎN NATURĂ
Verdele de peste drum. Foto: IVX, 24 mai 2025
NATURA ŞI SPIRITUALITATEA
Ochi spre cer. S. Antoneşti, rn. Ştefan-Vodă. Foto: IVX, 25 mai 2025
NATURA
Salcia plângătoare din Bardar – sursă de inspiraţie pentru eminescologul Aurel David. Foto: IVX, 24 mai 2025
ÎN NATURĂ
Patria nuferilor din Republica Moldova – lacul din Bardar (îngrijit de Gheorghe Luchița). Foto: IVX, 24 mai 2025
ÎN NATURĂ
Zbor de-asupra covorului de nuferi. Foto: IVX, 24 mai 2025
CHIŞINĂUL INTERBELIC
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR (PROFESIONAL) DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC ÎNTRE NAȚIONAL ȘI DIVERSITATE ETNICĂ
Geograful și pedagogul francez Emmanuel de Martonne, care a vizitat Basarabia în iulie 1919, afirma că din cele patru licee chișinăuiene, în trei se preda în limba română, iar „unul a rămas în întregime rusesc; mai există și un liceu polonez”. Liceul de Băieți nr. 2 „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Școala Reală din Bender erau destinate evreilor. La Liceul de Băieți „M. Eminescu”, considerat cel mai bine organizat liceu din Chişinău, în 1919, studiau 155 de elevi în opt clase, ghidați de 16 profesori. Programa de studii era identică cu cea a liceelor românești. Limba, istoria și geografia constituiau obiecte obligatorii.
Odată cu instaurarea administrației sovietice, în vara anului 1940, în Basarabia, instituțiile culturale și de educație din Chișinău au fost deposedate de bunuri. Sovieticii mizau pe ștergerea memoriei identitare și istorice a urbei care prindea tot mai mult contururi românești.
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-112-132.pdf
CHIŞINĂU 2025
Lumini şi umbre. Foto: IVX, 19 mai 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
Valeria NOVODVORSKAIA (1950-2014)
Sursă: Xenofontov Ion Valer. Valeria Novodvorskaia. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 201-202. ISSN 1857-1557.
Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
RECUNOAŞTERE
ISTORIE ŞI PERSONALITĂŢI
CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE A OMULUI DE STAT ROMÂN ALEXANDRU MARGHILOMAN
(27 ianuarie 1854, Buzău – 10 mai 1925, Vila „Albatros”, Buzău)
Vezi: https://enciclopedia.asm.md/?p=10992
Foto: Palatul Marghiloman („Vila Albatros”) din Buzău, 9 mai 1925.
Din 1 octombrie 2015 aici funcționează Centrul Educațional „Alexandru Marghiloman”.
CHIŞINĂUL INTERBELIC
Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic
Școala, supranumită „Muntele Athos”, se afla nu departe de gara feroviară, „pe o sprânceană de deal, deasupra unei crâșme”.
Amplasată pe str. Muncești, nr. 101, avea un parc imens pe deal, „un local în care te pierzi ca într-un labirint”.
Elevele purtau vestimentație îngrijită și elegantă, uniforme bine călcate, cu gulerașe brodate, părul pieptănat era prins într-un fileu cu panglică de culoare neagră.
În localul şcolii, sovieticii au fondat Institutul Pedagogic din RSSM. La 16 iulie 1941, Armata Roșie, forțată să se retragă din Basarabia, a minat edificiul. „A salvat-o moș
Petru, paznicul, care a tăiat firele detonante în clipa când ultimul ostaș sovietic ieșea pe poarta școlii”.
Foto: Corul Școlii Eparhiale de Fete și Seminarului Teologic din Chișinău distins de Societatea Tinerimea Română cu Premiul excepțional onorific, 29 aprilie 1938. Colecția foto Iurie Cojocaru
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/110-116_35.pdf
CHIŞINĂU ÎN SURSE ICONOGRAFICE
Suburbia Chişinăului. Şleahul Orheiului, 1880
ISTORIA ŞTIINŢEI
FONDUL PERSONAL IVAN D. CIOBANU (1910–2000) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM
În primăvara anului 1998, o serie de materiale cu referire la activitatea lui Ivan D. Ciobanu au fost predate Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoria științei.
Drept urmare, în contextul sistematizării și descrierii științifice, a fost înființat Fondul 44, care conține un singur inventar și include 83 de unități de păstrare, documente datate cu anii 1917–1995. Deși comportă amprenta inerentă a timpului, a regimului totalitar comunist, conținutul fondului de arhivă este important pentru cercetători prin faptul că deține diverse materiale cu caracter științific (manuscrise, extrase din lucrări, ziare și/sau reviste, prelegeri și rapoarte, certificate, fotocopii ale documentelor de arhivă, povestiri culese în anii 1946–1981), precum și diverse amintiri sau informații biografice (fișe personale, diplome, certificate, mandate, permise, felicitări, invitații etc.), inclusiv manuscrise ale pieselor: Unde dai şi unde crapă, Pe când se coc vişinile, La prieteni. O serie de culegeri de povestiri, majoritatea cărora este de satiră și umor popular, se referă la Fata frumoasă (1939), Nănaşul şi finul (1941), La aprinsul zorilor (1947) ș.a.
I.D. Ciobanu, adunând folclor în s. Molovata-Nouă, anii 1960
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/12-22_9.pdf
CHIŞINĂU 2025
Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025
„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)
NOUTĂŢI EDITORIALE
O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE
Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf
PISICILE ÎN FOTOGRAFIE
La soare te poţi uita.., dar… Foto: IVX, 27 aprilie 2025
EVENIMENT ŞTIINŢIFIC
Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
CHIŞINĂUL INTERBELIC
CENTRUL CULTURAL ORAȘENESC CHIȘINAU (1927-1928)
În a doua jumătate a anilor 1920, în Basarabia, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice, au fost înfiinţate o serie de centre culturale orășenești la Chișinău, Tighina, Orhei și Cetatea-
Albă.
Dezideratul consta în răspândirea unei culturi temeinice de masă în mediul urban, de consolidare a conștiinţei naţionale, dezvoltarea sentimentelor patriotice și a celor spirituale. În vederea implementării acestei activităţi se prevedeau următoarele mijloace: organizarea unei biblioteci, stimularea pasiunii pentru lectură, organizarea de așezători culturale în zilele de duminică și cu ocazia sărbătorilor naţionale și bisericești. La 30 martie 1927 a fost aprobată funcţionarea Centrului Cultural Orășenesc Chișinău condus de academicianul Ștefan Ciobanu.
Activitatea Centrului a început la 3 aprilie același an, la ora 12:00, printr-un vast program desfășurat în Sala Teatrului Naţional. La „prima șezătoare”, cu acces liber pentru public, au participat cca 1 000 de intelectuali din localitate.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/67_45.pdf
2025 ÎN IMAGINI
Peresecina, pe înserate. Foto: IVX, 27 aprilie 2025
PATRIMONIU
Mănăstirea Frumoasa din Iaşi. Foto: IVX, 23 aprilie 2025
NATURA
Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Vedere generală a Tipografiei „Tiparul Moldovenesc”. Chişinău, str. Principele Nicolae (în prezent, str. Mitropolit Petru Movilă), nr. 25. Anul 1935
CITATUL ZILEI
Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.
Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934
ICONOGRAFIE
LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025
HRISTOS A ÎNVIAT!
FOAMETEA ORGANIZATĂ
STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)
Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.
Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf
PATRIMONIU
Intrarea în curtea mănăstirii Rughi (Rudi), azi rn. Soroca, 1931
PATRIMONIU
O casă ţărănească din suburbia Sf. Vineri, mun. Chişinău, 1931
PATRIMONIU
Mori de vânt la hotarele localității Baurci, rn. Ceadîr-Lunga, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.
PATRIMONIU
Moară de vânt. S. Cernoleuca, rn. Dondușeni, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.
ACTUALITATE
TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE
La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.
LANSARE DE CARTE
DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE
Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.
Conferinţele București – Chișinău
Sursă: Patrimoniu 2025