O CARTE DIN MÂNA SCRIITORULUI

Scriitorii Olga Căpățână, Anastasia Terentiev, Ileana Rusu și Vlad Grecu au prezentat recentele aparții editoriale și au oferit autografe la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Evenimentul a fost binecuvântat de Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, și moderat de jurnalista Corina Cojocaru. Foto: IVX, 17 februarie 2024.
viber_image_2024-02-17_19-24-34-851

ARTĂ

Feeria magiei cromatice a plasticianului Andrei Negură a creat o atmosferă pe cât de incendiară, pe atât de suavă la Muzeul Național de Artă a Moldovei. Compozițiile sale reprezintă o explozie atomică a culorilor ce înscriu părți ale unui tot întreg. Creația artistului plastic este inspirată de motive bizantine, cosmogonice, lirice. Există însă și o dimensiune telurică, ruptă din cotidian. Creatorul transmite viață, spiritualitate, dinamism, atitudine.
În cadrul evenimentului a fost prezentată și apariția editorială:
Andrei Negură, Album, Chișinău, Editura Cartier, 2024, 319 p.
Felicitări, Andrei Negură!
Secvențe de la expoziția „Ars Metaphorica”, 16 februarie 2024.
IVX

viber_image_2024-02-17_18-18-06-031
viber_image_2024-02-17_18-18-15-957
viber_image_2024-02-17_18-18-03-699
fd8516a2-b465-4c28-a850-e32537c0dfda
96893b91-b25d-4f30-b419-7f6699787f3d

DIPLOMĂ DE ONOARE

Dr. în istorie, cercetător științific coordonator Lidia PRISAC, șefa Arhivei Științifice Centrale a AȘM din subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova, în contextul Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor din domeniul Științei, marcată anual la 11 februarie, a fost distinsă cu Diploma de Onoare a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în semn de recunoștință și apreciere a activității prodigioase, precum și a contribuției substanțiale la dezvoltarea științei.

908a4fa0-c2d3-475a-8bb8-713fc715ee19
8b5c2fa5-5d1d-458c-8c6e-09e5439bed61
531c88f0-1e0a-4d98-a889-36d7be476c55
9e29063b-9b12-4306-830a-025085565927

PERSONALITĂȚI

Scriitoarea Olga Căpățână, autoare a șapte romane, textieră, filantroapă, veterană a războiului sovieto-afghan (1979–1989) și a celui de la Nistru (1992), fondatoarea Editurii C ʼ Arte, vorbește despre civilizația orientală și cea occidentală, despre comunicarea dintre generații, literatură, poezie. Secvență din Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova, 13 februarie 2024.
e89cda4c-befb-48f4-b5f8-c2c2d059ed3b

DONAȚIE

AGENȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională, Ediția a 7-a, Chişinău, 2-4 noiembrie 2023 / coordonatori: Igor Şarov [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Lexon-Prim ; Oradea : Ratio et Revelatio, 2023. – 675, [1] p. : fot., il. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare ”Silviu Dragomir” Chișinău-Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Editat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-36-3 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-92-2 (Ratio et Revelatio).
viber_image_2024-02-08_09-24-01-350

DONAȚIE

AGENȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; redactor științific: Boris Boguș ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : fot color. – (Colecţia “Legendele sportului moldovenesc”, ISBN 978-9975-3044-2-9).
viber_image_2024-02-08_09-23-21-903

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

VI. Avram IANCU (1824-1872)
CN_2024_page-0346

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Avram IANCU (1824-1872). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 346. ISSN 1857-1557.

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică internaţională, Ediția a 7-a, Chişinău, 2-4 noiembrie 2023 / coordonatori: Igor Şarov [et al.] ; referenți științifici: Demir Dragnev, Dan Cepraga. – Chişinău : Lexon-Prim ; Oradea : Ratio et Revelatio, 2023. – 675, [1] p. : fot., il. Antetit.: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, Centrul de Studii Interdisciplinare ”Silviu Dragomir” Chișinău-Oradea. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. engl. – Editat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. – [100] ex. ISBN 978-9975-172-36-3 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-92-2 (Ratio et Revelatio).

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Latinitate_Romanitate_2023_2.pdf

viber_image_2024-02-05_12-50-29-086

DISTINCȚIE OLIMPICĂ

La 26 ianuarie 2024, în cadrul evenimentului „Cina Olimpică 2024”, desfășurată sub egida Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova, dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV a fost distins cu Medalia „Meritul Olimpic”.
Decorația a fost înmânată de campioana olimpică Larisa POPOVA, prim-vicepreședintele Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV este coordonator/responsabil de ediție și coautor al colecției „Legendele sportului moldovenesc” apărută în cadrul Centrului de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. În această colecție, inițiată în anul 2015, au fost editate trei lucrări consacrate campionilor olimpici din Republica Moldova: Tudor CASAPU (haltere, Barcelona, 1992), Nicolae JURAVSCHI (dublu campion, canoe, Seul, 1988) și Larisa POPOVA (canotaj academic, Moscova, 1980).

1
2
3
4
viber_image_2024-01-21_12-10-09-475

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

V. Alexandru Marghiloman (1854-1925)

CN_2024_page-0051

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Alexandru Marghiloman (1854-1925). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 51. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

IV. Ioan Mihalyi (de Apșa) (1844-1914)
CN_2024_page-0049

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Ioan Mihalyi (de Apșa) (1844-1914. În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 49. ISSN 1857-1557.

ISTORIE

Foaie de titlu a publicației Unirea. Revista elevilor Liceului de Băieţi nr. 3 „Alexandru Donici” /fondată de elevii clasei a V-a, anul şcolar 1932–1933, Chişinău, Tipografia Băncii Centrale Cooperative, an. I, nr. 3, 1933, p. 1.
Unirea_Revista

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf?fbclid=IwAR35DGZSFOFeed3o_Jl4XlmQ5s5npnVr45iEUv00P1v1rAaDfIICHhZwUr8

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

IV. Anatoli Kovarski (1904-1974)

CN_2024_page-0045
CN_2024_page-0046
CN_2024_page-0047

Sursă: Malcoci, Iulia; Xenofontov, Ion Valer. Anatoli Kovarski (1904-1974). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 21-22. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

III. Vasile Bârcă (1884-1949)
CN_2024_page-0021
CN_2024_page-0022

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Vasile Bârcă (1884-1949). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 21-22. ISSN 1857-1557.

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

II. Prof. univ., dr. hab. Gheorghe Postică. Popas aniversar

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. Gheorghe Postică (1954). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 44-45. ISSN 1857-1557.

CN_2024_page-0044
CN_2024_page-0045

REPERELE ANULUI OLIMPIC 2024

Colecția de aur „Legendele sportului moldovenesc”

viber_image_2024-01-21_12-10-09-475

1. Tudor Casapu, eternul campion /red. șt.: Constantin Manolache; resp. ed.: Ion Xenofontov; coord.: Elena Baban; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), Centrul de Cercet. Enciclopedice. Ed. a 2-a, rev. şi ad. Chișinău, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), 2015. – 287 p. : fot color. – (Colecția „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3044-2-9.
2. Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil / Ed., coord. de proiect: Constantin Manolache; red. şt. şi coord. vol.: Boris Boguş; resp. ed.: Ion V. Xenofontov; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), Centrul de Cercetări Enciclopedice. Chişinău, Bibl. Şt. Centrală „Andrei Lupan” (Inst.), 2017. – 496 p. : fot color. – (Colecția „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3131-6-2.
3. Larisa Popova, Marea Campioană sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; red. șt.: Boris Boguș ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : fot color. – (Colecţia „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3044-2-9.

ISTORIE

LUMEA DE ALTĂDATĂ A CHIȘINĂULUI INTERBELIC

88. Bulat
Foto: Eleganță și rafinament în stilul vestimentar al citadinilor. Profesoara de liceu Maria Bulat și fratele ei, Alexe Bulat, șeful Serviciului Poștal al mun. Chișinău, pe str. Alexandru cel Bun, 1938.

Vezi: https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2023/12/4_Prisac.pdf?fbclid=IwAR18ZdFm_CpOeudl-9cUl9GT_Gzx-r6urEOhpUI2ZAp6uye-2lDrT6-w8ew

Lansarea Calendarului Național 2024

La 16 ianuarie 2024, în Sala „Alexei Rău” a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM) a avut loc lansarea volumului enciclopedico-bibliografic „Calendarul Național 2024”[1]. Evenimentul științifico-cultural a fost moderat de dna Veronica Borș, director adjunct al BNRM, coordonatoarea publicației. Domnia sa a menționat: cartea lansată cuprinde peste 1000 de date memorabile, distribuite pe luni, precum și informații despre mai mult de 600 de evenimente naționale și internaționale, comemorative, profesionale și sărbători, care vor fi marcate în anul în care am intrat. La acest important volum au muncit Doamnele Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță, dr. Elena Varzari precum și acad. Andrei Eșanu (președinte al Colegiului de redacție), conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Lidia Prisac, Eugenia Bejan, dr. Andrei Corobceanu, dr. Iulia Malcoci.

În cadrul evenimentului a vorbit dl academician Andrei Eșanu, care a făcut o prezentare generală a muncii colectivului de autori asupra acestui proiect științific și de informare: în volum au fost incluse nume ale personalităților ce au contribuit la dezvoltarea culturii, științei, sportului etc. în Spațiul Românesc și care, în 2024 împlinesc date „rotunde”. Au fort, de asemenea, incluse evenimente importante din trecutul poporului nostru. De ex., împlinirea a 35 de ani de la declararea limbii române (atunci „moldovenești”) ca limbă oficială a statului Republica Moldova (RM) și revenirea șa grafia latină.

La microfon a fost invitat conf. univ. dr. dl Vasile Șoimaru, deputat PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), care a avut cuvinte alese de apreciere înaltă a Calendarului Național, l-a amintit pe regretatul scriitor și om de cultură Vlad Pohilă, colaborator activ al Calendarului Național și a atins probleme stringente referitoare la biblioteci și bibliotecari/bibliotecare, între altele – la mizerabila salarizare pe care o au de la Statul R. Moldova.

Scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu a vorbit frumos despre BNRM, „un cămin primitor”, în care domnia sa a citit mult, inclusiv literatura română, stocată într-un depozit special al bibliotecii (era în anii comunismului sovietic).

Poeta, scriitoarea și publicista Nina Josu a vorbit despre săptămânalul „Literatura și Arta” (apare din octombrie 1954), despre rolul excepțional avut de redactorul-șef al publicației Nicolae Dabija, despre rolul săptămânalului în trezirea conștiinței naționale a românilor basarabeni și la Mișcarea de Renaștere Națională.

Scurt, la subiect, a vorbit regizoarea și scenarista Leontina Vatamanu (n. 1974).

În încheiere: Calendarul Național 2024 este rezultatul unui efort susținut, depus de colaboratoarele BNRM și a altor autori implicați. Volumul lansat este un instrument de lucru util nu doar istoricilor, ci și tuturor oamenilor de cultură, nu numai din RM, ci și din Spațiul Românesc în ansamblu. Calendarul Național 2024 (ca, de altfel și celelalte calendare din anii trecuți) este o „carte de vizită” nu doar a BNRM, ci și a RM în ansamblu!

Am așteptat ca la acest eveniment să fie prezent un reprezentant al Ministerului Culturii, BNRM făcând parte din organigrama acestei instituții. Nu că ministrul Culturii a fost absent, dar absenți au fost funcționari mai mărunți ai instituției respective (deși au avut invitații!).

BNRM este o instituție fundamentală de cultură și știință a RM. Este un centru de informare mult mai competentă și mai puternică decât Wikipedia! Asta pentru că colaboratoarele BNRM cunosc bine informațiile referitoare la orice subiect de interes public. În competiție cu Internetul BNRM iese învingătoare. Nu vă luați după aparențe, după slaba prezență a cititorilor în sălile de lectură, excelent amenajate (nu ca pe timpul rușilor sovietici). Școala adevărată se face la bibliotecă. Inclusiv, și în primul rând, la BNRM. În plus BNRM a devenit un centru în care se desfășoară evenimente prilejuite de diverse aniversări, comemorări etc. Și toate acestea în condițiile unei salarizări proaste, remarcate chiar și de dl Vasile Șoimaru, deputat PAS.

BNRM este unul din pilonii de bază ai Statului RM. Iată de ce angajații BNRM trebuie ridicați la statutul de funcționari publici, cu salariile respective. Statul RM ar face bine dacă ar oferi BNRM spații noi, confortabile, pentru noile achiziții de carte. Iar funcționarii Statului RM, cel puțin din când în când, să-i treacă pragul (BNRM).

Etc., dar închei aici.

PS. Tirajul Calendarului Național 2024 e de 150 de exemplare. Pentru o astfel de carte e foarte puțin. Puțin pentru că volumul ar trebui nu doar să ajungă în bibliotecile orășenești și raionale, ci și să fie pus în vânzare. Așa e democratic.

Dr. hab., prof. univ.

Anatol Petrencu


[email protected].

16.01.2024

[1] Calendar Național 2024, Chișinău, 2023, 355 p.

Sursă: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=3943

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

I. Eroina

CN_2024_page-0038Xenofontov, Ion Valer. Ecaterina Teodoroiu (1894–1917). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 38. ISSN 1857-1557.

EVENIMENT CULTURAL

Lansarea Calendarului Național 2024

În cadrul suitei de evenimente prilejuite de celebrarea Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează lansarea Calendarului Național 2024.

Calendarul Național are un caracter enciclopedic, însumând o serie de nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități reprezentative din Republica Moldova și din întreg spațiul românesc (în special din Țara Moldovei și din România întregită), precum și din cultura și civilizația universală.

În cele 355 de pagini, lucrarea cuprinde descrierea a peste 1000 de date memorabile, distribuite pe luni, prezintă informații despre mai mult de 600 de evenimente naționale și internaționale aniversare, comemorative, profesionale și sărbători care vor fi celebrate în anul 2024.

Echipa de autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță.

Colegiul de redacție: acad. Andrei EȘANU (președinte), Iurie COLESNIC (vicepreședinte), Elena PINTILEI, director BNRM, dr. Iulian FILIP, dr. Ion Valer XENOFONTOV, dr. Maxim Melinti, Elena BALINSCHI (secretar).

Coordonator de ediție: Veronica BORȘ.

Evenimentul cultural va avea loc la 16 ianuarie 2024, ora 14.00, în Sala de conferințe „A. Rău”, etajul I, blocul central, (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).

Banner Lansarea Calendar National 2024

Sursă: http://bnrm.md/

ISTORIE

ADMINISTRAȚIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC: TENDINȚE DE MODERNIZARE

11. Primaria 130

Primăria Mun. Chișinău. Sursă: Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: nr. 19068

Pentru obținerea unui post de funcționar la una din instituțiile din Chișinău se solicitau următoarele documente: 1) certificatul de șapte clase (Liceul); 2) actul de naștere; 3) Certificatul de bună purtare; 4) Actul de sănătate.
La 12 martie 1919, ministrului-delegat al Guvernului Central în Basarabia i se propunea ca „funcționarii necinstiții și care duc o politică primejdioasă pentru chestia națională să fie înlocuiți de preferință prin basarabeni”.
În contextul în care un funcționar public era învinuit în afaceri penale și era suspendat din funcția sa, nu i se plătea salariul pe timpul suspendării și numai în cazul când era achitat definitiv de judecător era reintegrat în funcția lui și i se plătea salariul pe timpul cât a fost suspendat. Această acțiune i s-a aplicat în octombrie 1923 funcționarului Lvov Gheorghe, agent perceptor comunal, pus sub învinuire de Parchetul Militar.

Condițiile de activitate ale funcționarilor în instituțiile publice au fost considerate precare pentru starea lor de sănătate. Cei mai expuși erau funcționarii de la sediul poștei și cei din Palatul Justiției. Aceste edificii erau considerate „adevărate cuști nearate și pepiniere de boli contagioase, în orașul nostru”. Astfel, poșta deținea recordul în ceea ce privește „insuficiența cubajului, aglomerația funcționarilor și publicului, lipsa de aer și lumină. Într-un astfel de local nu-i de mirare că-și găsesc îmbolnăvirea atâția funcționari derizoriu plătiți, extenuați de muncă zi și noapte!”. La fel, erau expuși bolilor sociale și lucrătorii de la Palatul Justiției unde era „veșnic forfotă de lume, nearat suficient niciodată, cu străvechi scuipători cu nisip și cu-un destul de mare procent de funcționari, magistrați și avocați tuberculizați”.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, Administrația Chișinăului interbelic: tendințe de modernizare. În: Conferința „Latinitate, Romanitate, Românitate”. Ediția a VII-a /Coord.: Igor Șarov, Sorin Domițian Șipoș, Gabriel Moisa, Ion Eremia, Igor Bercu, Chișinău-Oradea, Editura „Lexon-Prim”, 2023, pp. 442-464. ISBN: 978-9975-172-14-1.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/442-464.pdf

COLECȚIA „LEGENDELE SPORTULUI MOLDOVENESC”

Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru / Ministerul Educației şi Cercetarii, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Cercetări Enciclopedice al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova ; redactor științific: Boris Boguș ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Constantin Manolache [et al.] ; bibliograf: Raisa Vasilache. – Chişinău : Lexon-Prim, 2023. – 341 p. : foto color. – (Colecţia „Legendele sportului moldovenesc”). ISBN 978-9975-3044-2-9.

Coperta_Popova (1)_page-0001
Larisa_Popova_mic (1)_page-0005
Larisa_Popova_mic (1)_page-0006
Larisa_Popova_mic (1)_page-0007
Larisa_Popova_mic (1)_page-0008
Larisa_Popova_mic (1)_page-0009
Larisa_Popova_mic (1)_page-0010

Lucrarea din colecția „Legendele sportului moldovenesc” este consacrată campioanei olimpice Larisa POPOVA, canotoare, maestră emerită a sportului (1980) la canotaj academic, medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de la Montréal (1976), prima campioană olimpică în istoria Republicii Moldova prin medalia de aur cucerită împreună cu Elena HLOPŢEVA, Belarus, la Jocurile Olimpice de la Moscova (1980).
Larisa Popova este laureată a Premiului Național în domeniul sportului (2017), decorată cu Ordinul Republicii (2020).
Cartea reprezintă efortul colectiv al celor 28 de autori și contributori la reliefarea atât a vieții private, cât și a celei sportive a Larisei POPOVA, precum și la prezentarea contextului socio- și geopolitic de desfășurare a Jocurilor Olimpice din capitala Uniunii Sovietice, inclusiv starea de spirit în Moldova sovietică în ajunul derulării marelui eveniment sportiv din capitala URSS.
În carte sunt prezentate opinii și omagii ale personalităților din domeniile sportului, culturii, științei, educației dedicate Larisei POPOVA, precum și percepțiile protagonistei despre sport, univers, țară.
Ediția este adresată sportivilor, studenților, masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor științifici, precum și unui cerc mai larg de cititori.

***
Книга Лариса ПОПОВА, Великая чемпионка, или Богиня академической гребли Днестра из сборника «Легенды молдавского спорта» посвящена олимпийской чемпионке Ларисе ПОПОВОЙ, гребец, заслуженному мастеру спорта (1980), серебряной призёрке Олимпийских игр в Монреале (1976 г.), первой представительнице молдавского спорта, поднявшейся на высшую ступень олимпийского пьедестала, единственной олимпийской чемпионке среди женщин в истории Республики Молдова, завоевавшей золотую медаль, вместе с Еленой ХЛОПЦЕВОЙ (Минск), на Олимпийских играх в Москве (1980 г.). Является лауреатом Национальной премии в области спорта (2017 г.), кавалером Ордена Республики (2020 г.). Основное внимание в работе уделяется биографии и биобиблиографии выдающейся спортсменки.
В предисловии, книгу представляет двукратный олимпийский чемпион Николае ЖУРАВСКИ.
Преподаватель университета Ася М. ТИМУШ обращается к частной биографии главной героини этой книги: дом, родители, брат, бабушка и дедушка, дошкольная и школьная образовательная среда, спортивный дух, чтения из детства и юности, общественная деятельность, светские и религиозные ритуалы из знакомой среды, этимология и ономастика имени и др.
Исследователи Борис БОГУШ и Ион Валер КСЕНОФОНТОВ, на основе прямых свидетельств, подлинных архивных материалов, изучения прессы и специальной литературы представляют панораму олимпийской биографии Ларисы ПОПОВОЙ. В качестве существенных факторов, повлиявших на особенное увлечение академической греблей, авторы подчеркивают генетическое наследие, выделяют частную, родную, природную, учебную и т.д. среду, которая гармонировала с трудом, талантом, темпераментом и характером личности, обозначивших профессиональный путь выдающейся спортсменки. Ведь биография олимпийской чемпионки является источником вдохновения для моделирования других успешных карьер в направлении олимпийского маршрута. В центре внимания исследования оказались Олимпийские игры в Монреале (1976 г.) и Москве (1980 г.).
В главе Московская Олимпиада (1980). Международный и внутренний контекст исследователи Светлана ЧЕБОТАРЬ и Ион Валер КСЕНОФОНТОВ проанализировали контекст бойкота Олимпийских игр в столице СССР и активизации социалистического блока на этих всемирных соревнованиях; освещение Олимпийских игр в печатных СМИ Кишинева; участие Советской Молдовы в Олимпийских играх, проявившееся в прохождении Олимпийского огня по всей республике, но и в активизации социальной, художественной, экономической сфер, в том числе сферы безопасности и т.д., что было необходимо для поддержания олимпийской инфраструктуры на высоком уровне.
В главе Лариса ПОПОВА – поливалентный мир были представлены: структура характера и личность «золотой стрелы» на водах Тираса (Борис БОГУШ), комплексное исследование личности первой и единственной олимпийской чемпионки в нынешней Республике Молдова (Валериу РОГОЗЕНКО), картина из прошлого, но и из настоящего об олимпийской чемпионке (Андрей ПРОДАН), значение олимпийской победы (Николае АМБРОСИ), значимость реки Днестр во пути главной героини к Олиму (Леонид БУЖОР), этиконравственные характеристики спортсменки (Григоре ПОПОВИЧ), резонанс имени в мировом спорте (Анна АЛЕШИНА [ПАСОХА], воспоминания из-за кулис учебных занятий (Татьяна ДЕРЕВЕНКО).
Деятели спорта, образования, культуры и СМИ приносят различные свидетельства, записи, воспоминания, и посвящения Богине Днестровской академической гребли.
Библиограф-редактор Раиса ВАСИЛАКЕ составила выборочную библиографию о Ларисе ПОПОВОЙ.
Библиография была структурирована следующим образом: рукопись, публикации, интервью, редактор, кадры, электронные ресурсы, олимпийские и государственные награды, призы, трофеи.
Работа завершается галереей иконографических источников, отражающих личную и общественную биографию олимпийской чемпионки Ларисы ПОПОВОЙ.

ISTORIE

LICEUL MILITAR „REGELE FERDINAND I” DIN CHIȘINĂU – „UZINĂ DE ENERGIE NAȚIONALĂ”

74. Liceul Militar 34

Liceul Militar din Chișinău a fost creat împreună cu alte două licee militare din România, prin Înaltul Decret nr. 3613 din 21 august 1919, semnat de regele Ferdinand I. Din perspectiva sistemului de învățământ, liceele militare se subordonau Direcției liceelor militare, iar din punct de vedere administrativ – corpurilor de armată în raza cărora se aflau. În cazul Liceului Militar din Chișinău, acesta se subordona Corpului III de Armată. La mijlocul anilor ʼ30, directorul liceelor militare era generalul Dumitru Marțian, iar generalul S. Ion Demetrescu era subdirector.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău – „uzină de energie națională”. În: Gândirea Militară Românească. Lucrările conferinței științifice internaționale de studii de securitate și știință militară „Reziliență, dezvoltarea capabilităților militare și cooperare la nivelul NATO-UE pentru realizarea unei strategii a securității la Marea Neagră”, organizată de Statul-Major al Apărării, Ediția a V-a, 2023, 14–16 noiembrie 2023, București, 2023, pp. 582-591. Print: ISSN 2668-7410, ISSN-L 2668-7410. Online: ISSN 2668-7623, ISSN-L 2668-7410.
XENOFONTOV

https://gmr.mapn.ro/webroot/fileslib/upload/files/arhiva%20GMR/2023%20gmr/Proceedings%202023/XENOFONTOV.pdf

MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ

Participanți la Sesiunea Științifică Anuală, organizate de Agenția pentru Știință și Memorie Militară, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice și Institutul de Istorie. Partenerii evenimentului au fost Universitatea de Stat din Moldova și Asociația de Istorie Militară. Foto: Sveatoslav Rotar, 22 decembrie 2023
411521265_696855425871155_3107470963437714156_n (1)

VIDEO, ANTInostalgia

REZISTENȚĂ: „Ruinarea bisericilor nu a ruinat și credința”

Ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică nu s-a lăsat doar cu desproprietăriri, deportări, înfometare, deznaționalizare, persecutări sau exterminarea prin împușcare a populației autohtone. Unul dintre dușmanii puterii sovietice a fost considerată și biserica, iar lupta împotriva acesteia a fost una acerbă. O spun martorii acelor timpuri în cadrul noului episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”.

Ion Xenofontov, istoric:
„Pietatea religioasă este specifică poporului român. Poporul român s-a născut creștin, așa cum spunea și Nicolae Iorga, și ceea ce s-a zidit pe parcursul a două milenii, nu putea peste noapte un regim totalitar, chiar și de tortură, să șteargă. Nu putea un popor să uite a doua zi cine a fost, spiritualitatea sa, de aceea a fost practic imposibil să schimbe din structură, din fundament religia și a fost un fiasco total. Există dovezi clare că și comuniștii erau creștini. Stalin a inoculat frica față de sistem, solicita un discurs oficial că este cu statul și autoritățile, dar în interior au rămas aceiași oameni cu o pietate înaltă”.
DSC05333

De ce nu a fost închisă Mănăstirea Japca?

https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwAR11j6ryywIsmszyaMMqc4ZqmFLQgmd4i2lu9UrZqqaGElr1W1jsoUIIlAg&v=Fv8Xmv3zWjw&feature=youtu.be

Vezi: https://www.ziarulnational.md/video-antinostalgia-sovieticii-au-distrus-sau-inchis-majoritatea-bisericilor-de-pe-teritoriul-r-moldova-din-25-de-manastiri-mai-ramasese-functionala-doar-una-cea-de-la-japca-cazul-de-la-baraboi-unde-au-fost-ucisi-preotul-si-dascalul/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwAR3xTUybwJQxO0kDjHMnoK6KPNV9oCKmLUWjlTnNiQhLwASkIuRrvvKdCwA

ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ

Cercetări științifice despre învățământul superior din RSS Moldovenească

15.-DUMINICA_Recenzie_2023_page-0001
15.-DUMINICA_Recenzie_2023_page-0002
15.-DUMINICA_Recenzie_2023_page-0003

Ivan Duminica, Cercetări științifice despre învățământul superior din RSS Moldovenească. În: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXXIV, 2023, pp. 129-130.
Vezi: https://ethnology.ich.md/wp-content/uploads/15.-DUMINICA_Recenzie_2023.pdf

Memento mori

На закатe

Два мира есть у человека:
Один, который нас творил,
Другой, который мы от века
Творим по мере наших сил.
1958
Pусский поэт Николай Заболоцкий (1903—1958)
Заболоцкий_Николай_Алексеевич

CARTEA LUNII DECEMBRIE

DE FAPT, ISTORIA BOMBOANELOR DIN MOLDOVA SOVIETICĂ ÎNCEPE ÎN BASARABIA ROMÂNEASCĂ

Pe baza unei temeinice cercetării arhivistice și a surselor orale, Veronica Pârlea-Conoval accentuează faptul că „până în anul 1944, în Basarabia au existat manufacturi de producere a bomboanelor… Istoria SA «Bucuria» a demarat în anul 1944 în baza manufacturilor de producere a produselor de cofetărie existente în Basarabia, și anume – pe strada Sfântul Gheorghe, nr. 15 și pe strada Șmidt, nr. 82”.
În baza infrastructurii Fabricii lui Nuhim M. Rozenberg de pe str. Schmidt, nr. 82, în perioada sovietică a funcționat o secție a Fabricii de Bomboane „Bucuria” în care se produceau „Monpasele”.
IVX

403935385_2425497757652253_4605900118848481521_n
Veronica Pârlea-Conoval, Bucuria: 60 de ani, Chișinău, 2006, 136 p.

ȘTIINȚA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

După Marea Unire, Chișinăul devine centrul științific al Basarabiei, punându-se accentul pe resursa umană calificată în domeniul științei. În această perioadă a fost ajustat cadrul legal de activitate, au fost realizate cercetări de teren, modernizată infrastructura de cercetare, deschise noi centre științifice și organizate diferite manifestări științifice. Cercetarea s-a diversificat ca tematică, au fost publicate lucrări științifice în limba română și limbi de circulație europeană etc.
Chișinăul se includea gradual în sfera științifică europeană.
Materialul cercetat îi permite autorului să demonteze mitul propagandistic de sorginte sovietică potrivit căruia în Basarabia interbelică, implicit în Chișinău, nu existau instituții de cercetări științifice relevante.

92.
93 (A).

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Știința în Chișinăul interbelic. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 3 (70), 2023, pp. 127-137. ISSN 1857-0461.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/127-137_8.pdf

PROFESORUL PROFESORILOR

Vocea Profesorul Vladimir Potlog e ca și Madlena lui Proust, ne readuce pe băncile Universității în postura de studenți.

312243989_840067837007805_8358655605714304403_n

Vezi:

https://www.youtube.com/watch?v=w2SeHr_nvrM

Vladimir Potlog (1927-2022)

Născut într-o zi frumoasă de vară, la 1 august 1927 (după informații neoficiale în 1926), într-o familie de țărani basarabeni din comuna Sinești, plasa Cornești, județul Bălți. A fost admis la Școala de Agricultură „I.G. Ciorescu” din Cricova în 1943. La 1 septembrie 1949 devine student al Facultății de Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău pe care o absolvește cu succes, și în 1953 este încadrat ca asistent la Catedra de Istorie Universală. După fuziunea în 1960 a Institutului Pedagogic cu Universitatea din Chișinău, Vladimir POTLOG își va lega soarta cu echipa universitară din care va face parte activ până în 2011. Cei 50 de ani la Universitate au fost o perioadă de manifestare a competențelor didactice prin miile de ore realizate în auditorii și științifice care s-au concentrat la studierea concepțiilor istorice ale domnitorului-savant Dimitrie Cantemir, materializate în 1973 prin susținerea publică a tezei de doctor.

În anul 1974 Vladimir POTLOG este numit prorector al Universității de Stat din Chișinău, menținând și funcția de conferențiar la Catedra de Istorie Antică și Ev mediu. Titular de decenii al cursurilor Istoria Orientului Antic, Istoria Greciei și Romei Antice, Cronologie istorică, Istoriografia lumii antice, Creștinismul timpuriu ș.a., prof. POTLOG a pregătit generații de învățători și cercetători care și-au legat viața de „lumea muzei Clio”. Între anii 1983 și 1989 revine pe post administrativ la Facultatea de Istorie, îndeplinind funcția de decan. Munca asiduă a fost apreciată de conducere prin diplome de onoare, titlul de „Eminent al învățământului public”, „Lucrător eminent al școlii superioare al RSSM” și medalia „Meritul Civic”, dar cea mai valoroasă a fost atitudinea de respect din partea studenților Universității.

Printre primele examene la Facultate era cel la Orientul Antic. Definiția studentului-boboc suna astfel, dacă treci de POTLOG și apoi de „Arheologia” prof. NICULIȚĂ, atunci te poți considera student la Facultatea de Istorie.

PARTENERIAT

La 1 decembrie 2023, masteranzii programului „Istoria și cultura religiilor” au efectuat o vizită de documentare la cea mai mare arhivă specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova. Este vorba de Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, care include 38 607 dosare structurate în 33 de fonduri personale și 46 fonduri instituționale.

Conf. univ., dr. Ion Valer Xenofontov a relatat despre istoria orășelului academic și cea mai înaltă colină a mun. Chișinău, personalități care au marcat istoria științei din Republica Moldova.
Doamna dr., Lidia Prisac, absolventă a Facultății de Istorie (2001), șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, a prezentat istoricul patrimoniului arhivistic, conținutul de bază a fondurilor arhivistice.
Arhivistul Iulian Salagor, absolventul programului de masterat „Patrimoniul cultural” al Facultății de Istorie și Filosofie (2023) a prezentat două din cele mai vechi documente ce se află în cadrul instituției arhivistice.
Arhivistul Grigore Andrei, le-a arătat masteranzilor file ale fondului fotografic și documente restaurate din cadrul Arhivei Științifice.​
Astfel, este consolidat și valorificat fondul arhivistic al Republicii Moldova, care merită cercetare și aprofundare.

1.
2
3.

Sursă: https://www.facebook.com/istorie.usm (accesat: 6 decembrie 2023).

CHIȘINĂUL INTERBELIC

CHIȘINĂU: ORAȘUL CELOR TREI CONSERVATOARE

Având la bază miza de integrare a spațiului românesc, componenta educațională și cea culturală a fost considerată una strategică în situația Basarabiei, inclusiv Chișinău. Aici autoritățile române au depistat o populație rusificată și cu indicatori reduși de alfabetizare comparativ cu alte provincii românești. Treptat, instituțiile de învățământ s-au racordat la noile realități generate de Unirea din 1918. S-a investit în infrastructura de activitate a instituțiilor de învățământ. Au fost pregătite cadre didactice locale, mizându-se însă și pe mobilități ale profesorilor din Vechiul Regat. În exclusivitate, au fost organizate trei conservatoare la Chișinău, ceea ce a constituit o premisă substanțială de a crea un mediu cultural prielnic în capitala Basarabiei. Ideea deschiderii unui conservator i-a aparținut compozitorului George Enescu, după prima sa vizită la Chișinău.

85. Clasa de canto
Foto: Clasa de canto a profesoarei Maria Zlatov de la Conservatorul Municipal din Chișinău, 1930

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Chișinău: orașul celor trei conservatoare. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, an V, nr. 3, septembrie-decembrie, 2023, pp. 75-81. E-ISSN 1857-2537.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/75-81_33.pdf

ANTInostalgia

Cea mai boicotată Olimpiadă

Potrivit istoricului Ion Xenofontov, Olimpiada de la Moscova a fost „cea mai boicotată din istoria Jocurilor Olimpice”, după ce Uniunea Sovietică a invadat, în decembrie 1979, Afganistanul, dar și un prilej de conflict internațional dosit de presa și ideologia sovietică.
Potrivit aceleiași surse, pentru ca traseul făcliei de pe teritoriul RSSM să nu fie periclitat de incidente, au fost luate „măsuri draconice” de securitate: „De la Moscova au venit 154 de specialiști KGB și ai Ministerului de Interne care să supravegheze situația din RSSM. A fost o mobilizare totală a trupelor interne ale Comitetului de stat de securitate și ale Ministerului de Interne”.
xenofontov

Tabloul acelei perioade a fost redat la 3 decembrie 2023 la postul public de televiziune, în cadrul unui nou episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”, atât prin discuțiile moderate de Mircea Surdu, cât și prin mărturiile celor care au participat la Olimpiadă sau imaginile video de arhivă.

Sursă:

https://www.ziarulnational.md/video-antinostalgia-olimpiada-80-de-la-moscova-boicotata-de-occident-si-lozinci-antisovietice-in-tribune-operatiunea-kilometrul-101-explozie-de-copii-cu-nume-olimpia-si-singura-sportiva-din-rssm-cu-medalie-la-moscova/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwAR0iCe76TrGsR5PVYYva4zZ2jk5o2VfXDvOxMRfVs4dQAMXD1sok0OwBkrs#google_vignette

https://www.youtube.com/watch?v=pQPI5doYafU

TEATRU

1946: O PIESĂ GREA, DESPRE TIMPURI SUMBRE…

Ajunsă la a patra ediție, distinsă cu Premiul Național al Republicii Moldova și cu Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române, cunoscută cercetătorilor ca sursă istorică primară, „Cartea foametei” elaborată de Larisa Turea face și carieră teatrală.
Actorii de la Teatrul Republican „Luceafărul”, regizați de Slava Sambriș, au dat viață unor voci trecute prin malaxorul stalinist, al dezumanizării, depersonalizării, al unor destine umane aruncate în grota primară a subexistenței.
Foametea organizată de sovietici în anii 1946–1947 a constituit un scenariu apocaliptic aplicat și anterior de Kremlin pentru a distruge orice formă de împotrivire, de rezistență a popoarelor anexate de „Imperiul răului”.
Din această ecuație nu a dispărut nici scena adulării torționarului…
Fotografiile lui Zaharia Cușnir au întregit tabloul sinistru al lumii rurale postbelice.
Din scenariu nu au lipsit nici vocile înregistrate pe banda audio, încărcând și mai mult atmosfera scenică.

viber_image_2023-12-02_21-28-58-255

Foto: scriitoarea Larisa Turea și regizorul Slava Sambriș (în prim plan), împreună cu actorii din piesa „1946”.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
2 decembrie 2023

ISTORIA ȘTIINȚEI

ACADEMICIANUL ANDREI LUPAN (1912-1992) ÎN CONTEXTUL EPOCII SALE

403691744_10161451295434697_5383821124151837097_n
Una dintre personalitățile care s-au impus în viața culturală a Moldovei sovietice a fost Andrei Lupan. Scriitorul a fost și unul din membrii fondatori ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Elogiat de unii și criticat de alții A. Lupan a lăsat o operă literară ce încă urmează a fi studiată. Pe alocuri optimistă, pe alocuri plină de umor se memorizează lejer. A făcut multe, dar și multe nu a făcut …, nu a avut curajul să meargă în … Siberia, dar poate fără el aici, pe acest meleag însorit, soarta ar fi fost și mai crudă, fără Aleea Clasicilor, fără Teatrul „Luceafărul” …, dar poate nu eram nici noi, atât spiritual, cât și fizic. Poate a fost un scut în fața a multor, multor nelegiuiri. Au fost și de cei care l-au urât, dar au fost și de cei care l-au iubit. A fost desenat, pictat și i-au fost destinate sculpturi din partea mai multor autori.

Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer, Academicianul Boris Lazarenko (1910–1979), unul din fondatorii Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În: Cygnus. Revista de fizică și matematică aplicată, nr. 1(35), 2022, pp. 27-34. ISSN1584-403x.

Vezi:
Iulia Malcoci, Ion Xenofontov

PATRIMONIU

Alexei Șciusev. Portretul fiicei Lidia, 1926, acuarelă, hârtie. Casa Memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău.
viber_image_2023-11-14_17-50-25-091

ISTORIE

EPOPEEA UNEI CLĂDIRI: CĂMINUL DE UCENICI DIN CHIȘINĂU

La 13 martie 1929, inspectorului A. Antohiade i-au fost remise adresele antrenorilor de construcție din Chișinău, recomandate de Primăria municipiului pentru a concura la licitația construcției Căminului de Ucenici. Se solicita antreprenorilor respectivi să transmită liste de lucrări similare executate până la data respectivă, precum și certificatele de la instituții pentru care au executat construcții. Prin hotărârea Delegației Permanente a Mun. Chișinău din 24 iulie 1929 au fost aprobate planurile emise de Ministerul Muncii pentru construcția Căminului de Ucenici amplasat pe str. Ștefan cel Mare, colț cu str. Alexandra Sturdza, fără însă a scuti construcția de taxele comunale de 2 929 lei. Ministerul insista însă pe scutirea de taxe argumentând că „acest Cămin va adăposti în primul rând pe ucenicii din localitate și având în vedere interesul social și național”.

Foto: Căminul de Ucenici din Chișinău.

98. CAminul de Ucenici

Pagina de garda (1)
Cuprins

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-550. ISBN 978-606-020-695-8.

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Nuredin Ibram, Spiritualitate tătară. Bucătăria tradițională tătară, Vol. 5, Constanța, Ex Ponto, 2023, 213 p.

viber_image_2023-11-13_14-40-29-861
viber_image_2023-11-13_14-50-52-590

Profesorul Nuredin Ibram, supranumit Înțeleptul din Dobrogea, este o personalitate notorie a comunității tătare din România.
Îi mulțumum autorului pentru donație și-i urăm sănătate și succese în elaborarea altor lucrări de înaltă valoare științifică, didactică și patriotică.

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/156-157_2.pdf

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare enciclopedică.

Adrian Nicolae Petcu, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964), București, Basilica, 2017, 390 p. ISBN 978-606-29-0195-0.

Felicitări autorului pentru excepționala lucrare și mulțumiri pentru donație.
viber_image_2023-11-06_18-34-36-626

20 octombrie – Ziua Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

STUDENŢI ŞI PROFESORI DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIŞINĂU (ANII 1980)

În anul 2022, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova a fost inclusă în topul celor mai bune 2 500 de universităţi din lume, potrivit „Global Aggregate Ranking”. Este unica instituţie de învăţământ superior din Republica Moldova prezentă în acest rating, fiind una dintre cele 3 382 de universităţi evaluate conform criteriilor Agregatorului independent de evaluare a învăţământului superior din 124 de state. Universitatea este poziţionată printre cele mai bune 50 de şcoli de medicină din Europa din cele 250 existente. Instituţia a fost
decorată cu Ordinul Gloria Muncii (2005) şi cu Ordinul Republicii (2015).
Acest succes inegalabil între instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, evident, are la bază o platformă importantă a resursei umane. Este vorba de cadrele profesionale pregătite în cadrul unicei instituţii publice de învăţământ superior în domeniul medical şi farmaceutic din Republica Moldova.
Atmosfera creată în anii 1960 în cadrul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău a răbufnit la sfârşitul anilor 1980. În contextul Mişcării de Eliberare Naţională, studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior, inclusiv cei de la ISMC, au fost printre cei mai mari susţinători ai revenirii la valorile naţionale, ai recunoaşterii limbii române în calitate de limbă oficială. Având la bază o experienţă militantă în viaţa social-politică, cadrele didactice de la medicină, în mod special cei de la catedra unde a activat N. Testemiţanu, au participat activ la evenimentele majore de formare a statului independent Republica Moldova. Din componenţa primului Parlament al Republicii Moldova (1990–1994), de exemplu, au făcut parte şase profesori universitari, cadre didactice la singura instituţie de învăţământ superior din domeniul medicinii de la Chişinău.
3-

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, Studenţi şi profesori de la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (anii 1980). În: Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și liberatte. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, pp. 61-78. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Vezi: https://ibn.idsi.md/…/default/files/imag_file/61-78_2.pdf

CONSPECT DE LA CAMPIONII OLIMPICI

Campionii olimpici pot fi echivalați cu laureații Premiului Nobel, dacă nu și mai mult! Aceștia nu-s votați, ci trebuie să-și demonstreze talentul în fața unui public numeros. Doar președinților de stat și campionilor olimpici li se intonează imnul de stat!
La 19 octombrie 2023, la Universitatea de Stat din Moldova au fost prezente trei legende ale sportului românesc: Mihai Covaliu, primul român campion olimpic la sabie; Ana-Maria Brânză Popescu, campioană olimpică, multiplă campioană mondială și europeană la spadă și Marian Dragulescu, medaliat olimpic, multiplu campion mondial şi european la gimnastică.
Campionii și medaliații olimpici ne-au oferit veritabile lecții de viață.
Iată niște notițe din conspectul lecției de astăzi:
– Campionul este omul care nu renunță la visul său.
– Să învățăm a pierde cu demnitate și să câștigăm cu modestie.
– Și campionii olimpici (Ana-Maria Brânză Popescu) pot fi autori de cărți pentru copii.
– „Încă nu am scris o carte deoarece încă trăiesc povestea”.
– Magia sportului este că nu-ți poate oferi garanții.
– Cheia succesului este în a fi întotdeauna elev.

Text și foto: IVX.

_1