ISTORIA CHIȘINĂULUI

AVIAȚIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Primele mențiuni despre zboruri de aeronave în Basarabia datează din perioada imperială, din ajunul Marelui Război. Chișinăul, văzut din avion, era considerat „uimitor de frumos!”. Calea aeriană asigura o mobilitate rapidă a populației. În urbe, cursele cu avionul au fost realizate inițial de către armată.
Utilizată inițial în scopuri militare, aviația, treptat, s-a extins și în domeniul civil. S-a mizat pe dezvoltarea infrastructurii ansamblului format din terenul, clădirile și instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor.
În 1940, Biroul Aeroportului Civil din Chișinău, aflat în subordinea Ministerului Aerului, se afla pe str. Schmidt, nr. 129.

show-aviatic-pe-10-septembrie-1936-7
Foto: Participanți la un show-aviatic din Chișinău, 10 septembrie 1936 . Sursă: Iurii Șveț.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/118-123_44.pdf

CALENDAR NAȚIONAL 2024

1
2
3

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Institutul Social Român din Basarabia (1934–1940). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 310-312. ISSN 1857-1557.

MOTTO

„… cei ce ne-au robit pe noi
cuvinte de cântare ne-au cerut…”
David, Psalm 136/3

TEATRU

Ploaie de stele…
la piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian.

Spectacol jucat la Teatrul „Luceafărul” cu multă pasiune și talent uriaș de către studenții anului IV „Actori de Teatru și Cinema” de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, regizor-pedagog Slava Sambriș, coordonator artistic Anatol Durbală. Foto: IVX, 31 octombrie 2024

FELICITĂRI!
viber_image_2024-10-31_23-08-49-350
viber_image_2024-10-31_23-08-49-470
viber_image_2024-10-31_23-08-49-764

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI A.M. LAZAREV (1914–1999)

Fondul personal al academicianului Artiom M. Lazarev (1914–1999) a fost transferat, spre păstrare Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a RSSM la 27 iunie 1989. În componența fondului cu un singur inventar au intrat 221 de dosare.
O parte din materialele care se păstrează în arhivă au fost realizate în profilul ideologic al perioadei sovietice. Deși activitatea academicianului Artiom M. Lazarev comportă amprenta timpului, materialele istorico-arhivistice prezentate fiind puternic ancorate în ideologia marxist-leninistă, totuși, acestea pot servi drept sursă de examinare a felului de a gândi a unui cercetător a timpului său, drept promotor al științei istorice ideologizate.
348-364_page-0014

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/348-364.pdf

CHHIȘINĂUL INTERBELIC

„FOC ȘI PARĂ” ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Chișinăul nu a fost lipsit de incendii în perioada interbelică. Limbile de foc au mistuit vieți umane, floră, faună, edificii. Din cele mai multe ori, focul a fost provocat de factorul uman.
La 2 februarie 1924, clădirea Teatrului din Chișinău a fost distrus în câteva ore de un incendiu. La cele două etaje ale edificiului se aflau militari, intelectuali precum și personalul administrativ al teatrului.
Deoarece focul s-a produs în cursul nopții atunci când toată lumea dormea, nu s-a putut salva nimic. O femeie cuprinsă de flăcări a fost carbonizată. Mulți au sărit pe ferestre rănindu-se grav. Printre sinistrați se afla și profesorul Gione Pereț a cărui gospodărie a fost complet mistuită. S-au produs pagube estimate la 7 mil. lei. Se presupune că distrugerile au avut loc din cauza unui scurtcircuit.
149. Pompierii 55
Foto: Compania de Pompieri din Chișinău.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/286-290_10.pdf

CALENDAR NAȚIONAL 2024

viber_image_2024-10-27_09-19-51-756

Xenofontov, Ion Valer. Elisabeta Lipă (1964). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, p. 286. ISSN 1857-1557.

ISTORIA ȘTIINȚEI

7. p. 61-71_page-0001

Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer, Salagor Iulian. Fondul personal Nicolai V. Berezneacov (1910–1989) din fosta arhivă științifică a AȘM. În: Studia Universitatis Moldaviae. Revista științifica a Universtității de Stat din Moldova, 2024, nr. 4(184), pp. 59-73. ISSN 1811-2668.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/07_Prisac_et_al.pdf

20 OCTOMBRIE – HRAMUL UNIVERSITĂȚII DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE LA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Aflată într-o armonie cu profilul de activitate – medicina și farmacia – componenta educației fizice consolidează imaginea pozitivă a USMF „Nicolae Testemițanu”. Performanțele sportive converg cu cele din domeniul educației, activității clinice.
Decanii de vârstă și veteranii USMF „Nicolae Testemiţanu” îmbină armonios activitatea științifico-didactică și clinică cu cea sportivă, servind astfel drept exemplu pentru cei tineri. Între ei: acad. Gh.Ghidirm, conferențiarii V.Caproș, M.Cojocari, N.Guțu, V.Lescov, G.Obreja, A.Sofroni ș.a. La turneul internaţional de badminton din anul 2019, în categoria veteranilor cu vârsta de peste 60 de ani, prof. univ. Valeriu Istrati și-a învins toți adversarii, câștigând la dublu masculin, iar la categoria de vârstă de peste 45 de ani învingător a ieșit Marian Stan, șeful Catedrei de educație fizică. Pe parcursul anilor, 50 de studenţi s-au învrednicit de titlul Maestru în sport, 946 au devenit candidaţi în maeştri şi sportivi de primă categorie, 150 au devenit campioni ai Moldovei, câştigători la diferite competiţii, turnee de valoare.
Grosso modo, activitatea extracurriculară desfășurată la principalul centru științific și științifico-didactic în domeniul medical și farmaceutic din Republica Moldova este una diversă, axată pe dimensiuni cognitive, organizatorice, de agrement etc. Toate acestea vin să diversifice viața cotidiană a unei instituții de învățământ superior elitiste de la Chișinău.

7. p. 61-71_page-0010

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.%20p.%2061-71.pdf

CHIȘINĂUL INTERBELIC

STRUCTURI ORGANIZATORICE ȘCOLARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Între 1924 și 1933, Comitetul Școlar Municipal a reușit să cumpere trei localuri, să închirieze altele mai bune și mai spațioase, să reconstruiască zece localuri vechi și să determine Primăria să construiască opt localuri de școală noi. Totodată, se avea în vizor aranjarea școlilor de localuri proprii. În acest scop s-a obținut de la Primărie localul de pe str. Reni, colț cu Inzov eliberat de Orfelinatul „Regina Maria”, care s-a reparat și în care s-a instalat Școala de Fete nr. 1, Grădina de Copii nr. 7 cu două posturi. Tot în acel local se intenționa organizarea unui muzeu și biblioteci pedagogice și pentru copii, și a Comitetului. S-a obținut de la Primărie
un local la Visterniceni care s-a reparat și în care s-a instalat Grădina de Copii nr. 10. Totodată, s-a obținut un alt local pe str. Miron Costin, nr. 3, care a fost reparat și în care s-a instalat Sofia Trăian de la Școala de Fete nr. 2. A fost reparat acoperișul unei școli de băieți, s-a reparat mobilierul vechi și s-a procurat altul nou, cu cărți au fost ajutați elevii săraci. În 1933, Comitetul Școlar Municipal administra 70 de comitete școlare urbane.
Cadrele didactice din Chișinău aveau la dispoziție și o vilă.

Sanatoriu
Foto: Sanatorul Învățătorilor din jud. Lăpușna, 1935

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, Structuri organizatorice școlare în Chișinăul interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Revista științifica a Universtității de Stat din Moldova, nr. 4(184), 2024, pp. 92-97.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/11_Xenofontov.pdf

ISTORIE

1
2
3
4
5
6
Sursă: Ion Valer XENOFONTOV. Republica Autonomă Soietică Socialistă Moldovenească (RASSM, 1924). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 271-276. ISSN 1857-1557

SCRIITOARE ȘI CERCETĂTOARE

Scriitoarea și cercetătoarea Liliana Corobca este autoare a nouă opere artistice traduse în limbi de circulație internațională.
A coordonat și editat monumentalele lucrări dedicate panoramelor comunismului și postcomunismului în România și Moldova sovietică/Republica Moldova(în total: 3277 de pagini!).
Opera Lilianei Corobca este inclusă în manuale preuniversitare și universitare.
În prezent, se află într-un turneu de promovare a cărților în Statele Unite ale Americii.
Este o autentică ambasadoare a culturii și științei din Republica Moldova și România.

viber_image_2024-10-01_20-19-44-838
Liliana Corboca lecturând în limbile română și germană din propria operă la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 28 septembrie 2024. Foto: IVX

ARTĂ

Mihai Victor Eugen. Happy Fake News! Print foto, pânză, 100 x 150 cm, 2022, Bacău
viber_image_2024-10-09_11-32-20-637

ARTA FILMULUI

„Constantin de Basarabia” (un film de Constantin Rusu).
Eveniment găzduit de TeleFilm Chișinău şi Tersite Film la Cinematograful „Odeon”.
Pe scenă, protagonistul filmului documentar Constantin Rusu și echipa TeleFilm Chișinău.

– Nici Constantin de Basarabia, nici Constantin de Italia;
– În căutarea propriei identități;
– În căutarea rădăcinii;
– Decodificarea;
– O poveste adevărată.

viber_image_2024-10-04_21-24-43-972

TEATRU

Secvență din piesa „Storcătorul de fructe” în regia lui Vitalie Drucec. Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 1 octombrie 2024
– peștera din oameni;
-strigătul taciturnului.
– spectacolul vieții.
viber_image_2024-10-01_20-11-18-241

LANSARE DE CARTE LA BUDAPESTA

La 25 septembrie 2024, Arhiva Istorică a Serviciilor Secrete de Stat din Ungaria (instituție aflată sub egida Parlamentului din Budapesta) și Editura Zrínyi au lansat lucrarea „Războiul din Afganistan (1979–1989)” a doctorului în istorie, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova Ion Valer Xenofontov.
În limba română, lucrarea dedicată celui mai extins război purtat de Uniunea Sovietică a apărut în două ediții la Editura „Lumen” din Iași (2010; 2020). Traducerea monografiei din limba română în limba maghiară a fost realizată de cercetătorul István Bandi, prezent în ultimii ani la mai multe evenimente științifice și științifico-didactice organizate de Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova.
Sala de protocol a Arhivei Istorice ale Serviciilor Securității Statului a fost arhiplină cu cititori dornici să participe la un eveniment științific de rezonanță.
Discursuri referitoare la subiectele abordate în monografie au fost susținute de dr. Gergő Bendegúz Cseh, director general al Arhivei Istorice a Serviciilor Secrete de Stat, dr. Zoltán Oszkár Szőts, director de marketing al Editurii Zrínyi. Cartea a fost elogiată de dr. general-locotenent Romulusz Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Ungariei, care a subliniat importanța lucrării în înțelegerea esenței conflictului și mentalității afgane.
Autorul, dr. Ion Valer Xenofontov, precum și traducătorul István Bandi, și-au împărtășit publicului gândurile cu privire la cartea ce abordează războiul sovieto-afgan prin prisma memoriilor veteranilor din RSS Moldovenească.
Manifestarea s-a finalizat cu un discurs rostit de Oleg Țulea, ambasadorul Republicii Moldova în Ungaria, care a subliniat valoarea colaborării academice internaționale.
Lansarea de carte a fost moderată de István Papp, șeful Departamentului Arhivei Istorice a Serviciilor Secrete de Stat, iar participanții nu au putut să rateze niciun gând grație interpretării de înaltă calitate a domnului Tibor Szász.
La 26 septembrie 2024, cercetătorii științifici Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac și István Bandi au fost primiți de ambasadorul Oleg Țulea la sediul Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria.
2
Oleg Țulea, dr. Ion Valer Xenofontov, István Bandi, dr. Szőts Zoltán Oszkár, dr. Ruszin-Szendi Romulusz és dr. Cseh Gergő Bendegúz.
3
István Bandi, Oleg Țulea, Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac.
4
5

TEATRU

Secvență din piesa „Grădina de sticlă” după Tatiana Țîbuleac, în regia lui Petru Hadârcă. Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 29 septembrie 2024
– O posibilă transformare a Lastocikăi în Grâu;
– Despre trecutul care ne macină prezentul, despre prezentul care ne macină viitorul.
viber_image_2024-09-29_21-16-28-652

ISTORIA RECENTĂ

CTITORI ȘI BINEFĂCĂTORI AI MĂNĂSTIRII MARTA ȘI MARIA (S. HAGIMUS, RAIONUL CĂUȘENI)
IMG_8405

Comunitatea religioasă Mănăstirea cu hramul Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova este amplasată în partea de sud și de sud-est a Republicii Moldova. Se află la 75 km de mun. Chișinău, cca 10 km de centrul raional Căușeni, la 400 m de traseul Căușeni-Tighina, în apropierea s. Hagimus. Edificarea complexului monahal Hagimus constituie o operă complexă a mai mult credincioși, care și-au adus aportul material și moral la zidirea mănăstirii. În lista ctitorilor trebuie pusă obștea monahală a Mănăstirii Noul Neamț, diriguită de Prea Sfințitul Dorimedont, întreaga comunitate a călugăriților de la Hagimis îndrumată de protoiereul Andrei Cotruță. Au contribuit financiar mai mulți credincioși din diverse localități ale Republicii Moldova, unii dorind chiar să rămână în anonimat. Au ajutat material locuitorii din Hagimus, Tocuz, Tănătari, Feștelița, Căușeni ș.a. După mai multe căutări, ctitori ai complexului monahal au fost identificați de părintelui Andrei, duhovnicul Mănăstirii Hagimus. Din perspectiva ariei geografice,
aceștia sunt din România și Federația Rusă.

Foto și text: Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/127a.pdf

TEATRU

Secvență din piesa „Antologia dispariției” (regie: Radu Afrim).
Distribuție: Firea lui Cuza se mărită de Lorina Bălteanu. Foto: IVX, 22 septembrie 2024
Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași.
viber_image_2024-09-22_13-55-53-500

ARTĂ

viber_image_2024-09-22_10-21-56-583
Liviu Șoptelea. Dialog între doi îngeri, acrilic, pânză, 100 x 100 cm, 2024, Iași

DIDACTICA ASTRONOMIEI

460726903_1059250716205570_4106255186124020120_n (1)

Sursă: Iulia Malcoci, Rolul astronomiei ca disciplină de studiu. În: Făclia. Săptămânal de informație și opinie a pedagogilor și copiilor, nr. 30 (3810), vineri, 20 septembrie 2024, p. 6.

ISTORIA ȘTIINȚEI

PROFESORUL BLAJIN

459364358_1053360640127911_1671118683591677194_n

Sursă: Iulia Malcoci, Ion Valer Xenofontov, Cercetător și cultivator al limbii române: Anatol Ciobanu (1934-2016). În: Făclia. Săptămânal de informație și opinie a pedagogilor și copiilor, nr. 29 (3809), vineri, 13 septembrie 2024, p. 5.

PATRIMONIU

Sighișoara. Turnul Cizmarilor. Datează din timpuri mai vechi însă forma actuală și-a căpătat-o din anul 1681. Foto: IVX, 6 septembrie 2024.
viber_image_2024-09-13_11-07-09-810