O CARTE-MONUMENT

Panorama Postcomunismului în România (Polirom, 2022), lucrare fundamentală (are 1056 de pagini!!!), operă a 48 de autori consacrați, coordonați de energica și harnica Liliana Corobca, a ajuns și la Biblioteca Națională a Republicii Moldova!!!
O radiografie excelentă a României în perioada recentă!
Menționăm că este cea de-a treia panoramă. Așteptăm cea de-a patra lucrare – Panorama Postcomunismului în Republica Moldova.

_325999959_2357547151088476_653044725591616441_n

INEDIT

Depozitul (în beton armat) de Fermentare a Tutunului RMS Florești, jud. Soroca, 10 noiembrie 1927. Inginer: Flaviu Dem. Baldovin din București (str. Suter, nr. 17). Costurile de executare a lucrării au fost de 12 mil. lei.
Florești

SECOLUL XX ÎN IMAGINI

Expediția prof. Tatiana S. Passek, doctor (habilitat) în istorie (1947), cercetător științific superior la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS (1932–1968), la așezarea paleolitică din s. Ofatinți, rn. Râbnița, anii. 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).
Notă: Între 1947 și 1968, arheologul Tatiana S. Passek (1903–1968) a condus în Moldova sovietică cercetările Institutului de Arheologie al Academiei de Științe a URSS.

0 (8) - Copie

PREOTUL VASILE IOAN GUMA – „OMUL CARE A HRĂNIT UN MILION DE SUFLETE”

Vasile Ioan Guma (născut la 10 iulie 1865 în s. Ciciuleni, jud. Lăpușna), preot la Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, la vârsta de 60 de ani s-a înscris la Facultatea de Teologie din Chișinău, pe care a absolvit-o cu succes. A fost președinte activ al Asociației „În numele lui Hristos”. I se zicea „omul care a hrănit un milion de suflete”.
În mai 1916, la trecerea împăratului Nicolai II prin Tighina, preotul Vasile Guma a fost prezentat monarhului:
-Te cunosc bine, părinte Vasile, rosti împăratul. Te-am văzut la Petersburg, la Chișinău, Hotin și acuma aici.
-Maiestate, răspunse preotul, mă simt fericit că Vă văd și Vă ascult de-aproape, că mă cunoașteți și că port crucea conferită de Maiestatea Voastră” (după Gheorghe Bezviconi).

15_screen

SECOLUL XX ÎN IMAGINI

Angajații redacției „Tineretul Moldovei”: A. Gujel, A. Cozmescu și T. Calina, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

0 (16) - Copie

TRADIȚII

Tineri de 18–20 de ani interpretând „Căluțul”. Grimăncăuți, rn. Briceni, 1987. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Notă: „Căluțul” îl joacă un flăcău voinic cu mască de haiduc pe față. „Căluțul” trebuia să reziste toată ziua, deoarece urma să danseze la o sută sau la mai multe case. Reprezentația „Căluțului” ținea până la 7 minute la fiecare casă.

IMG3_020 - Copie

SECOLUL XX ÎN IMAGINI

„Micii arheologi”. Școlari din satele Butuceni și Trebujeni, rn. Orhei, RSS Moldovenească – căutători de comori, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

0 (6) - Copie

ISTORIA ȘTIINȚEI

N.A. MOHOV (1904–1983), FIU DE ÎNTREPRINZĂTOR, PROMOTOR AL ISTORIOGRAFIEI OFICIALE, INTELECTUAL CU DUBLĂ GÂNDIRE

Mahov N. A._page-0005 - Copie

Numele lui N.A. Mohov a rămas în istoriografie drept unul dintre fondatorii și promotorii concepției oficiale sovietice asupra istoriei Moldovei. Totodată, în memoria celor care l-au cunoscut îndeaproape este apreciat drept un intelectual cu „dublă gândire”. Marcat de „pata sa biografică” („Tata a fost din mijlocași, apoi a devenit culac”), el promova consecvent politica dictată de partid, sau cum se spunea pe atunci „oscila în politică împreună cu partidul”. Este un studiu de caz referitor la mentalitatea unui intelectual sovietic, marcat de vicisitudinile acelor timpuri, care sperăm că nu se vor mai întoarce.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, N.A. Mohov (1904–1983), fiu de întreprinzător, promotor al istoriografiei oficiale, intelectual cu dublă gândire. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (160), 2022, pp. 46-56. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.p.46-56.pdf

LECTURI

BĂUTURI ȘI BUCATE SERVITE LA PALATUL MITROPOLITAN DIN CHIȘINĂU CU OCAZIA INSTALĂRII PE SCAUNUL MITROPOLIEI BASARABIEI A ÎPS GURIE, 18 APRILIE 1928

322823753_508489641350336_790083785682695338_n

Sursă: Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul” / Ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grossu și Viorel Cojocaru, Chișinău, Centrul Editorial-poligrafic USM, 2022, p. 113.

APARIȚIE EDITORIALĂ

DE LA AJUTOR DE TRACTORIST LA PREȘEDINTE DE STAT: AMINTIRILE LUI VLADIMIR VORONIN

273164287_622049365762561_6239925162160624409_n

Publicarea volumului de amintiri ale celui de-al treilea președinte al Republicii Moldova suscită un interes aparte pentru știința istorică. Inserată cu fapte și evenimente din sec. XX–XXI, recenta apariție editorială a liderului comuniștilor moldoveni completează istoria contemporană cu relatări de interes public, dar și cu cele din spațiul privat. Lucrarea elaborată și editată în limba rusă constituie, de fapt, confesiunile lui Vladimir Voronin înregistrate de jurnalistul Constantin Starâș.
Lucrarea pornește de la un element „mistic”, de la afirmația bâtului Chiril Moșneaga, străbunicul lui Vl.Voronin, care avea să-i prezică strănepotului un viitor strălucit: „O să fie om mare” (p.5).

Sursă: Ion Valer Xenofontov, De la ajutor de tractorist la președinte de stat: amintirile lui Vladimir Voronin. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria științe umanistice, nr. 10 (160), 2022, pp. 107-109. ISSN 1811-2668.

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/12/18.p.-107-109-recenzie.pdf

SPORT

Echipa de fotbal Sporting. Chișinău, 1925

IMG_20220919_122841

Sursă: Direcția Generală Arhiva Națională a Agenției Naționale a Arhivelor

MĂNĂSTIREA REGINA MARIA

La 3 august 1938, mănăstirii Saharna, jud. Orhei, i s-a atribuit numele Reginei Maria. În referatul secretarului eparhial, profesorului universitar Const. N. Tomescu, se argumenta necesitatea alegerii acestui nume regal.

Man.-Saharna

CITATUL ZILEI

Vasile_Stroescu._Sargetia_XXX

„Soldatului și țăranului român îi datorăm numele bun pe care-l avem în lumea asta”.
Vasile Stroescu, decanul de vârstă al Parlamentului României întregite, 20 noiembrie 1919

CITATUL ZILEI

Domnii mei, acum țara s-a făcut, mai trebuie și oameni în ea și atunci toate lucrurile sunt în perfectă ordine…”.

Un profesor de la Iași, după Unirea Basarabiei cu România, 1918

DRUMUL CĂRȚII

320939035_547334920308210_7058921712162150495_n

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean (anii 1730– 1960) / cons. șt.: Virgiliu Pâslariuc; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR
PREFAȚĂ (Octavian MOȘIN)
INTRODUCERE
1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE
1.1. Istoriografia problemei
1.2. Sursele istorice
2. EVOLUȚIA MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN CONTEXTUL VIEȚII MONAHALE A SPAŢIULUI PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – ANII ’60 AI SEC. AL XX-LEA)
2.1. Dinamica vieții monahale în spațiul Pruto-nistrean
2.2. Fondarea și ctitorii mănăstirii Hârbovăț
2.3. Comunitatea monahală a mănăstirii Hârbovăț: constituire, componență numerică și etnică
2.4. Rolul stareților în dezvoltarea așezâmântului monahal Hârbovăț și a vieții monahale regionale
3. LOCUL ȘI ROLUL PATRIMONIULUI SPIRITUAL, CULTURAL ȘI MATERIAL AL MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN ACTIVITATEA MONAHALĂ DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – MIJLOCUL SEC. Al XX-LEA)
3.1. Rolul spiritual și social al Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de Hârbovăţ
3.2. Învățământul monahal și primar
3.3. Școala de Cântăreți Bisericești din Eparhia Chișinăului
3.4. Constituirea și dinamica patrimoniului imobil al mănăstirii Hârbovăț
CONSIDERAȚII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INDICE DE NUME
NDICE GEOGRAFIC
ANNOTATION

DRUMUL CĂRȚII

319696321_1120790428587314_712336952640004457_n

Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Profesorul Vladimir Potlog (1927–2022): Povestea vieţii. Studiu de istorie orală /Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie; redactor științific: Liliana Rotaru; referenți științifici: Anatol Petrencu, Sergiu Matveev, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 228 p. : fot., il. Rez.: lb. engl. ISBN 978-9975-163-44-6.
din cuprins
ARGUMENT
I. POVESTEA VIEȚII
I.1. Repere metodologice
I.2. Locul istoriei orale în cercetarea istoriei vieții
II. VLADIMIR POTLOG ÎNTRE BIOGRAFIA PRIVATĂ ȘI CEA PUBLICĂ
II.1. Copilăria și adolescența
II.2. Anii studenției
II.3. Activitatea didactică
II.4. Comsomolist, comunist
II.5. Manager
II.6. Caietele studentului Victor Druță
II.7. Biografia științifică
II.8. Activități obștești. Varia
II.9. Profil de personalitate: discipolii și colegii despre Vladimir Potlog
II.10. Familia
II.11. Biblioteca cărturarului
II.12. Evocări
III. ISTORIA NARATĂ ȘI TRĂITĂ. INTERVIU CU VLADIMIR POTLOG
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
INDICE DE NUME
INDICE GEOGRAFIC
ABSTRACT

CITATUL ZILEI

„Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită apărarea păcii”
(Preambul, Constituția UNESCO, 1946).

RTR350QH

APARIȚIE EDITORIALĂ

coperta_mosnegutu-1

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean : (anii 1730–1960) / Consultant ştiinţific: Virgiliu Pâslariuc ; redactor științific: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Ion Gumenâi, Gabriel Moisa, Octavian Moșin. – Chişinău : Lexon-Prim, 2022. – 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

Monografia Episcopului Ioan (Moșneguțu) este ancorată în componenta teoretic-conceptuală a microistoriei, dimensiune aplicată pe larg în literatura occidentală și mai puțin explorată în demersul istoriografic din Republica Moldova.
Autorul redă schimbări de regimuri politice, mentalități colective și individuale, marcând o rezistență prin convingerea creștinilor ortodocși aflați la „o margine de țară”.

Ion Valer XENOFONTOV,
doctor în istorie, conferențiar universitar

CITATUL ZILEI

PAUL GORE

Paul Gore (1875-1927), istoric român basarabean, heraldist, prozator, publicist, membru de onoare (1919) al Academiei Române:
„Basarabia de astăzi are nevoie de patru lucruri: cinste, dreptate, gaz și sare”.

CĂDEAU DIN SBOR CA UCISE DE GLOANȚE

Mortalitatea cioarelor în împrejurimile Iașilor, 1922

318112586_10160684087829697_3174082968813023598_n

Sursă: Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”. – Iaşi: Tipografia H. Goldner (strada Gh. Măzărescu Nr. 17), 1923.- Vol. 9.- Nr.2.- Februarie. – P. 58.

TEATRUL REGAL DIN BELGIA SOLIDAR CU VICTIMELE RĂZBOIULUI DIN UCRAINA. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

316309225_10160672943554697_7962056017145252833_n

Cușma lui Guguță la castelul din Namur, Belgia. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

316407401_10160669567134697_1049919458815229810_n

LECTURI LA SFÂRȘIT DE SĂPTĂMÂNĂ

Ion Druță: „Nu avem instinctul istoriei. Noi suntem un fel de turmă. Și asta-i una din marile noastre probleme”

311966864_523914562978778_3162602889212873618_n

Sursă: Popa Iulius, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți, Chișinău, Tipografia Centrală, 2017, p. 356.

ROMÂNIA ÎNTREGITĂ, 1939

Jurământ depus de un funcționar.
Include trei componente: Dumnezeu, Regele, Țara.
În contextul dictaturii lui Carol al II-lea, accentele sunt puțin schimbate.
De notat faptul că funcționarul depunea jurământul în fața preotului și al angajatorului (persoană laică).

Juramant_IMG_20220915_170839