CONTRIBUȚIA FEMEILOR DE ȘTIINȚĂ LA INSTITUTUL DE CHIMIE AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A RSS MOLDOVENEȘTI (1960-1970)

Deși regimul sovietic a promovat oficial în RSSM egalitatea de gen și accesul universal la educație, femeile s-au confruntat în primul deceniu postbelic cu multiple obstacole în obținerea studiilor superioare și în afirmarea profesională. Potrivit studiilor recente, politica culturală promovată în perioada sovietică a influențat semnificativ participarea femeilor în sfera educațională și profesională din RSS Moldovenească Cu toate acestea, accesul la sistemul de învățământ superior era limitat de condițiile economice precare, iar femeile erau cel mai des încurajate să se dedice responsabilităților familiale și muncii domestice. Chiar dacă în anii 1960 numărul femeilor înscrise la studii în instituțiile de învățământ superior a crescut, acestea totuși erau predominant orientate spre domenii considerate „tradiționale”, precum pedagogia, medicina sau științele sociale. Prezența femeilor în disciplinele tehnice și științifice, precum chimia, fizica sau ingineria, era semnificativ mai redusă.

Maria COCU, Lidia PRISAC, Contribuția femeilor de știință la institutul de chimie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1960-1970). În: Acta Terrae Fogarasiensis, XIV (Ediție on-line). Făgăraș, 2025, pp. 425-433. ISSN 2810 – 3246. ISSN-L 2285 – 5130.
Vezi: Maria COCU, Lidia PRISAC

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT TATIANA ILIAȘENCO (1916–1984)

La 20 noiembrie 1984, la Institutul de Limbă și Literatură al AȘ a RSSM a fost creată o comisie privind examinarea patrimoniului științific lăsat de Tatiana Iliașenco, membru corespondent în domeniul filologiei. Drept urmare, a fost constituit Fondul 34 format dintr-un singur inventar ce include 29 de unităţi de păstrare ce corespund perioadei 1926–1985. Inventarul a fost clasificat în patru secțiuni: I. Lucrări științifice; II. Materiale ale activităților științifice și publice; III. Materialele colectate de Tatiana Iliașenco; IV. Documente ale comisiei privind examinarea patrimoniului științific al membrului corespondent Tatiana Iliașenco.

Foto: Cercetători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti (Alexandru Moşanu, Nikolai Mohov, Eugen Russev, Tatiana Iliașenco [al doilea rând, pe dreapta] ş.a.) în Polonia, 1965.

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Dynamics%2Bof%2Bthe%2BRomance%2Band%2BGermanic%2BLanguages_compressed-285-296.pdf

ACADEMICIANUL ARTIOM LAZAREV (1914–1999): POLITICĂ, IDEOLOGIE, CONTROVERSE ȘI CARACTER

Artiom Lazarev (Lazur – o variantă a prenumelui Lazăr) s-a născut la 30 octombrie 1914, în partea stângă a fluviului Nistru, în orașul Camenca, județul (uezdul) Olgopolsk, gubernia Podolia, Imperiul Rus, într-o familie de țărani moldoveni nevoiași, având două surori și un frate. Artiom Lazarev îi povestea unuia dintre autorii studiului de față (D.D.) că înaintașii săi aveau rădăcini ardelenești,regiune în care este răspândit numele de familie Lazăr. Vom mai menționa faptul că, în nordul spațiului din stânga Nistrului, sătenii vorbesc un grai arhaic, asemănător celui dintr-o zonă din Transilvania.
Localitatea natală a fost încadrată, din 1924, în componența Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM). În decembrie 1928, și-a început activitatea în calitate de colhoznic în gospodăria colectivă „Kuibâșev” din satul Mihailovca Nouă, raionul Ocna Roșie, RASSM, muncă în care a fost antrenat până în octombrie 1929. În aceeași localitate, până în ianuarie 1932, a devenit comunard, fiind încadrat și în rândurile tineretului leninist. În anii care au urmat, mediul natal și originea socială „sănătoasă”, îmbinate armonios cu parcursul profesional „venit din rândurile maselor populare” și cu o facultate ancorată în „frontul ideologic”, i-au asigurat un parcurs profesional fulminant în epoca sovietică, constituind eminamente un produs „de vârf ” al acesteia.
În anii regimului comunist, Artiom Lazarev a fost apreciat drept un excelent conducător, punând accentul pe menținerea disciplinei de muncă, „manifestând, totodată, principii partinice în problemele curente”. Ulterior, a fost apreciat ca „un moldovean sadea”, o „personalitate neordinară, elogiată de unii şi reprobată de alţii”.

Academician Demir DRAGNEV
Doctor în istorie, conferențiar universitar Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124-136_2.pdf

COLECŢIA „LUMEA ANIMALĂ A MOLDOVEI” (1979–1986) – SURSĂ ISTORICĂ A CERCETĂRILOR ENTOMOLOGICE ÎN MOLDOVA SOVIETICĂ

La elaborarea seriei „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), au colaborat 47 de autori, unii dintre ei figurând ca autori în 2-3 volume, contribuind, astfel, la
mai multe volume ale seriei.
Tirajul total al seriei a fost de 26.040 de exemplare, cu un număr cumulat de 1.591 de pagini. Distribuția autorilor pe volume este următoarea: 4 autori la volumul Mamifere, 5 autori la Păsări, 13 autori la Pești, 15 autori la Insecte și 18 autori la Protozoare. Dintre aceștia, trei autori – Iurii V. Averin, Andrei I. Munteanu și Gherasim A. Uspenski – au elaborat primele două volume (Mamifere și Păsări) în colaborare cu Mina N. Lozanu (Mamifere) și Ivan M. Ganea și N.I. Zubcov (Păsări).
La 10 membri ai Colegiului redacțional al seriei și la 15 autori ai volumului IV, Insecte, a fost indicată și originea geografică, prezentată mai jos în ordine alfabetică după numele de familie:
Din RSSM – 11 persoane: Alexei V. Andreev și Fiodor P. Cioric (Chișinău); Teodor I. Furdui (rn. Florești); Mina N. Lozanu (rn. Soroca); Vasilii Ostaficiuc (rn. Briceni); Serghei Gh. Plugaru (rn. Edineț); Anatolii G. Poddubnîi (rn. Lazovsc); Raisa P. Șumilo (rn. Orhei); Ivan C. Toderaș (rn. Cotovschii); Olga P. Stegărescu și Mihail I. Luncașu (localizare neidentificată).
Din RSS Ucraineană – 5 persoane: Iurii V. Averin (reg. Harkov); Valerii M. Ermolenko (reg. Cernigov); Anatolii I. Naberejnîi (reg. Odesa); Pavel V. Pucikov (reg. Kiev); Gherasim A. Uspenski (reg. Crimeea).
Din RSFS Rusă – 5 persoane: Mihail A. Kozlov (reg. Ciuvașia); Oleg P. Negrobov (Voronej); Alexei A. Spassky (reg. Nijnii Novgorod); Boris V. Vereșciaghin și
Valentina V. Vereșciaghina (reg. Altai).
Cu origine neidentificată – 4 persoane: N.I. Malcenkova, Piotr I. Nesterov, Mihail Z. Vladimirov și Alexandr M. Zelenin.
Despre volumul IV Insecte (1983) se poate afirma că oferă informații de o valoare științifică ridicată. Cu toate acestea, volumul este prea puțin solicitat, din două
cauze: 1) textul este elaborat în limba rusă; 2) volumele nu sunt disponibile online în format PDF.
Volumul Insecte (1983), la fel ca celelalte patru din seria „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), nu a fost conceput ca o lucrare academică în sens strict, ci
mai degrabă ca una de popularizare a științei zoologice.
Se constată că nu a fost valorificat pe deplin potențialul cercetătorilor entomologi din RSSM, deși în URSS existau deja suficiente studii până în anul 1980. S-a apelat la cercetători din alte republici sovietice, prevalând relațiile personale, și nu profesionale, fapt care lasă și azi o senzație de nedreptate. Implicarea mai largă a specialiștilor locali ar fi consolidat caracterul național al proiectului, evitând nevoia de contribuții externe și conferind volumului o reprezentativitate mai autentică.
Seria „Lumea animală a Moldovei”, editată în anii 2003–2020, are o continuitate conceptuală cu colecţia omonimă publicată în perioada 1979–1986.

Doctor în agricultură, conferențiar universitar Asea M. TIMUȘ
Doctorandă, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, USM

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-143_28.pdf

HISTORY OF BIOLOGY IN THE MOLDOVAN SSR (1947-1991): CHRONOLOGICAL DIMENSION

Evolution of academic biological sciences in the Moldovan SSRconsists in the development and simultaneous consolidation of its main components within the branch sector of the agrarian and medical profile, as well as the university sector, forming as a whole an unique republican scientific research system.

Constantin MANOLACHE,
„Andrei Lupan” Library (Institute), Chisinau, Republic of Moldova

Sursă: https://lumenpublishing.com/journals/index.php/lumenphs/article/view/7089/5022

Iuri Perlin a crescut într-o familie de intelectuali, casa lor fiind vizitată de personalități proeminente ca pianistul și pedagogul rus de origine germană Heinrich Gustav Neuhous (1888-1964), poetul Boris Pasternak (1890-1960), istoricul și filosoful Valentin Ferdinandovici Asmus (1894-1975) ș.a.
În 1935, I. Perlin absolvă Școala Medie nr. 45 din Kiev, devenind student la Facultatea de Fizică a Universității din Kiev, însă în 1936 tatăl său a fost arestat împreună cu alți 11 profesori acuzați de participare la blocul „pravotrotskist-menșevic”, oficial fiind condamnat în 1937 la zece ani de privațiune de libertate fără drept de corespondență, dar, după cum s-a aflat mai târziu, a fost împușcat chiar a doua zi după anunțarea sentinței. Astfel, după un an și jumătate de studii la universitate, I. Perlin este exclus din Comsomol, apoi exmatriculat și trimis pe cont propriu la mama sa, ca descendent al unei familii de „trădători”.
La 5 ianuarie 1970,Iuri Perlin a fost ales în calitate de membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Este fondatorul școlii de fizică teoretică din Moldova, în special al școlii științifice a fizicii proceselor multicuantice și a stării condensate, contribuind esențial la stabilirea mecanismelor și a originii unui șir de fenomene radiative ale cristalelor cu impurități.
A pregătit 29 de doctori și șapte doctori habilitați în științe fizico-matematice. A fost membru al colegiilor de redacție ale revistelor „Defectele în rețelele cristaline/Defects in the crystal latice” (Marea Britanie) și „Știința materialelor/Materials science” (Polonia). În 1987 a fost distins cu Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru Știință și Tehnică. A participat la congrese internaționale din SUA (1965), Finlanda (1972), Cehoslovacia (1977), Marea Britanie etc. A combinat armonios cercetarea științifică cu activitatea didactică.

Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer. Iuri Perlin (1917-1990), fiul unui ucrainean represat, în elita educațională și științifică a Moldovei sovietice. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 368-380. ISSN 2285-5130.

Vezi: Iulia MALCOCI_on XENOFONTOV_ 2024

Astronomy_Geodesy_and_Map-Drawing_in_Moldova_Since (1)
Sursă: Serbian Astronomical Journal, 2001, nr. 162, pp. 121-125.

Sursă: Nicolae Ionescu-Pallas, Alexe Găină. Ion Inculeț – fizician. În: Știința, 29 mai 1992.

Sursă: Mihai Cucereavii. Astrofizicianul Nicolae Donici – un Einstein al Moldovei. În: Intellectus, nr. 3, 2004, pp. 62-64.

FIZICIANUL MIHAIL PAVLOV (1889-1961)

Sursă: Alexei Găină, Mihail Pavlov – 110 ani de la naștere. În: Foaie matematică, n. 4, 2001, pp. 70-74.

Sursă: Alexei Găină, Luptător pentru libertate [despre Ion Inculeț, membru al Academiei Române]. În: Literatura și Arta, 5 mai 1994, nr. 19 (2649), p. 2.

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SUB REGIM COMUNIST ÎN ISTORIOGRAFIA POSTDECEMBRISTĂ

Studierea minuțioasă a istoriografiei relevă impactul regimului totalitar comunist asupra vieții religioase, a situației Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în perioada postbelică. Includerea statului român în sfera de influență a Uniunii Sovietice a generat schimbări majore în activitatea cultelor religioase. Atât BOR, cât și celelalte confesiuni recunoscute de stat, au fost marginalizate și supuse unor presiuni dure din partea conducătorilor politici, puternic ideologizați prin filiera partidului unic. Totodată, în scopul consolidării puterii totale asupra societății românești a existat o tendință majoră a autorității politice de a avea o influență masivă asupra cultelor religioase. Pârghiile de presiune utilizate de către stat în cazul cultelor religioase au fost Securitatea, presiunea administrativă, intimidarea individuală și cea colectivă, laicizarea învățământului. Pe filiera unor culte religioase au existat și susțineri masive venite din exteriorul României.

Sursă: Ionuț I. Enache. Biserica Ortodoxă Română sub regim comunist în istoriografia postdecembristă. In: Akademos. Revistă de știință, inovare, cultură și artă. Chișinău, 2024, nr. 2 (73), pp. 123-129, categoria „B”. ISSNe 2587-3687

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/123-129_29.pdf

Istoricul Vladimir Țaranov (31 martie 1932 – 31 octombrie 2016) s-a format ca personalitate într-un mediu socio-cultural deosebit de cel al istoricilor cunoscuți din RSS Moldovenească (născuți în spațiul actual al Republicii Moldova). Mama acestuia, Ana, născută în 1911, a fost colhoznică, iar tata, Ion, născut în 1907, – muncitor la o mină din or. Kamininsk, regiunea Donețk, Ucraina (în prezent, acest bazin industrial este marcat de lupte grele în contextul invaziei militare a Federației Ruse).

Sursă: Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov. Vladimir Țaranov (1932–2016), un istoric devotat idealului societății comuniste. În: Akademos. Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, 2024, nr 2(73), pp. 130-137. ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/130-137_11.pdf