Cea de-a 108-a aniversare a Unirii Basarabiei cu România a fost consemnată la Buzău – orașul de baștină al șefului guvernului României Alexandru Marghiloman, care la 27 martie 1918 a primit Declarația Unirii votată de Sfatul Țării de la Chișinău. Conferința științifică a fost organizată la 25-26 martie 2026 de Primăria Municipiului Buzău în cadrul proiectului „Salvarea patrimoniului, salvarea identității” prin Centrul Cultural și Educaţional „Alexandru Marghiloman”, în parteneriat cu Academia Română, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Academia de Științe a Moldovei și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare. Comunicările științifice au fost concentrate pe două secțiuni: 1) Patrimoniul material cu tema: „Patrimoniul urban din România – cercetare, protecție și reabilitare” (în coordonarea Comisiei de Istorie a Orașelor din România), și 2) Patrimoniul uman cu genericul: „Alexandru Marghiloman, Unirea Basarabiei cu Țara și societatea românească” (în coordonarea Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare).

Evenimentul a debutat cu prezentarea proiectului „Centrul Educațional pentru Permacultură și Hrană Sănătoasă” de primarul de Buzău Constantin Toma, urmat de dezvelirea Plăcii de inaugurare a Casei Grădinarului – Centrul educațional pentru permacultură și hrană sănătoasă, placa fiind descoperită de acad Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, și Irina Vlăduca Marghiloman, urmașa lui Al. Marghiloman.

Ședința plenară, moderată de dr. hab. Liliana Condraticova și dr. Marius-Adrian Nicoară, a inclus un cuvânt de bun venit din partea primarului Constantin Toma, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, președintelui Consiliului Județean Buzău Ion Marcel Ciolacu, dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, precum și din partea descendentei familiei Marghiloman Irina Vlăduca Marghiloman.

Momentul esențial al ședinței plenare a fost raportul susținut de președintele Academiei Române acad. Ioan-Aurel Pop, care a subliniat importanța Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost lansat Suplimentul 1 al revistei „Akademos” pentru anul 2026, ce include articolele cercetătorilor din Republica Moldova și România, susținute la conferința organizată la 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Alexandru Marghiloman.

https://asm.md/sites/default/files/2026-04/Akademos_supliment%201_2026_site_ASM.pdf

Lucrările au continuat pe cele două secțiuni importante: „Patrimoniul urban din România – cercetare, protecție și reabilitare” și „Alexandru Marghiloman, Unirea Basarabiei cu Țara și societatea românească”, în cadrul cărora au fost susținute mai multe comunicări din domeniul istoriei, științelor politice și militare, artei și arhitecturii. Comunicarea subsemnatei a fost centrată pe clădirea de patrimoniu din centrul istoric al AȘM, fostul sediul al Muzeului de Arheologie al AȘM (Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 35), ulterior sediul Institutului Patrimoniului Cultural din Chișinău, iar în perioada interbelică aici a funcționat filiala Băncii Naționale a României.

De asemenea, în cadrul conferinței desfășurate la Buzău a fost pusă temelia unei colaborări mai eficiente între Comisia de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române și comisiile de experți „Istoria științei” și „Patrimoniul cultural din Republica Moldova în context european” în vederea organizării în comun a manifestărilor științifice, publicării lucrărilor științifice etc.

Conferința științifică organizată de Primăria Buzău în parteneriat cu Academia Română, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Academia de Științe a Moldovei și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, are un impact deosebit în contextul consemnării celor 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Asemenea evenimente contribuie substanțial la formarea unui spațiu comun românesc pe dimensiunea științifică și culturală, subliniind importanta Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 și rolul personalităților în istorie.

Dr. hab. Liliana Condraticova
Sursă: https://asm.md/unirea-basarabiei-evocata-la-buzau-orasul-lui-alexandru-marghiloman

Campania „Învață în Moldova” – USM

La 1 aprilie 2026, o echipă formată din cadre didactice (Ion Valer Xenofontov), cercetători (Lidia Prisac) şi studenţi (Anastasia Șmidt şi Denis Docilă) au realizat o vizită de promovare a Universităţii de Stat din Moldova în instituţiile de învăţământ preuniversitar din municipiul Comrat. Astfel, au fost vizitate: Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Dmitrii Caracioban”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Dmitrii Mavrodi”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gavril Gaidarji”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Nicolai Tretiacov” şi Colegiul „Mihail Ciachir”.

Echipa de promovare a Universităţii de Stat din Moldova a vorbit despre cea mai mare universitate din republică, oferta educaţională, gama variată de programe de studii, profesori şi studenţi dedicați, cooperare şi recunoaştere internaţională, mobilități academice, manifestări ştiinţifice, asigurare tehnico-logistică, activităţi extarcurriculare etc. Totodată, au fost distibuite materiale de promovare a Universităţii de Stat din Moldova, inclusiv a Facultăţii de Istorie şi Filosofie.

Oaspeţii de la Chişinău au fost întâmpinaţi cu multă căldură de elevii şi profesorii din şcolile de la Comrat. De exemplu, gazda Instituției Publice Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” a fost profesoara Sofia Rusu (Grosu), absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1974), fondatoare a primului liceul cu predare în limba română din Comrat (1993), supranumită cu multă căldură Bunica Liceului.
Administraţia Liceului „Mihai Eminescu” este în aşteptarea unui absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM pentru a fi angajat în calitate de titular la disciplina „Istoria Românilor şi Universală”.

Elevii din Comrat s-au arătat interesaţi de oferta generoasă a programelor ştiinţifico-educaţionale ale Universităţii de Stat din Moldova.