ISTORIA ŞTIINŢEI

MEMBRU CORESPONDENT ANATOL CIOBANU (1934–2016): FILE DIN DOSARUL PERSONAL

viber_image_2024-05-17_17-10-52-120 (1)

În anii 1969 – 1972 a elaborat teza de doctor la Catedra de filologie romanică a Universității „M. V. Lomonosov” din Moscova, fiind consultat științific de șeful catedrei, membru corespondent al Academiei de Științe a U.R.S.S. R.A. Budagov, savant de talie europeană. În 1973 a susținut teza de doctor (habilitat) cu titlul „Sintaxa verbelor semicopulative (studiu de analiză semantico-distributivă)”. Urmează cariera didactică, de docent la catedră (1972–1975), profesor ad-interim (1975 – 1976), profesor universitar (1976) și șef al Catedrei de lingvistică generală și romanică (1976 – 2001), șef al Catedrei de limbă română, lingvistică generală și romanică a Universității de Stat din Moldova. A fost titularul cursurilor: „Introducere în filologia romanică”, „Metode moderne de cercetare a limbii”, „Probleme dificile de gramatică”, „Sintaxă contrastivă” ș.a.
În 1982, timp de 45 de zile (19 ianuarie – 4 martie) s-a aflat într-o deplasare de documentare științifico-metodică la Universitatea Sorbona din Paris unde a participat la seminare teoretice, a ținut câteva prelegeri și a stabilit relații de cooperare cu lingviști francezi. Alte 45 de zile a fost la Universitate din Marsilia (martie–aprilie 1996). Ulterior, după 1998 a fost în Franța de mai multe ori. Era cunoscător al limbilor ucraineană, franceza, rusa și a limbilor clasice.
În domeniul cultivării limbii literare și a normelor afirma că a „efectuat o muncă de salahor, fișând din presa națională sute de exemple cu abateri (greșeli) de corectitudine, pe care le clasific și le explic, avizându-i pe ziariștii neatenți la felul cum scriu”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/21-26_46.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL PROFESORULUI UNIVERSITAR, DOCTOR HABILITAT DUMITRU G. BATÂR (1927–2014)

Deseori vorbind de patrimoniul științific, neglijăm conservarea acestuia. În cazul Fondului personal al chimistului Dumitru G. Batâr, putem spune că inițiativa de transmitere a patrimoniului științific, acumulat de-a lungul vieții, i-a aparținut protagonistului. Acesta s-a gândit să lase moștenire generațiilor viitoare cele 215 dosare, de documente și fotografii ce relevă perioada 1906–2005, spre păstrare, cercetare și promovare Arhivei Ştiinţifice Centrale.

00055
Foto: Cercetătorii ştiinţifici: A. Kirienko, L. Ozol şi prof. univ, dr. hab. D. Batâr, 1983

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/5-20_8.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL PERSONAL IVAN D. CIOBANU (1910–2000) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM

În primăvara anului 1998, o serie de materiale cu referire la activitatea lui Ivan D. Ciobanu au fost predate Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoria științei.
Drept urmare, în contextul sistematizării și descrierii științifice, a fost înființat Fondul 44, care conține un singur inventar și include 83 de unități de păstrare, documente datate cu anii 1917–1995. Deși comportă amprenta inerentă a timpului, a regimului totalitar comunist, conținutul fondului de arhivă este important pentru cercetători prin faptul că deține diverse materiale cu caracter științific (manuscrise, extrase din lucrări, ziare și/sau reviste, prelegeri și rapoarte, certificate, fotocopii ale documentelor de arhivă, povestiri culese în anii 1946–1981), precum și diverse amintiri sau informații biografice (fișe personale, diplome, certificate, mandate, permise, felicitări, invitații etc.), inclusiv manuscrise ale pieselor: Unde dai şi unde crapă, Pe când se coc vişinile, La prieteni. O serie de culegeri de povestiri, majoritatea cărora este de satiră și umor popular, se referă la Fata frumoasă (1939), Nănaşul şi finul (1941), La aprinsul zorilor (1947) ș.a.

005
I.D. Ciobanu, adunând folclor în s. Molovata-Nouă, anii 1960

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/12-22_9.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI NICOLAE DIMO (1873–1959)

2 (2)
3 (4)
Fondul personal al academicianului, profesorului, doctorului în științe geologice și mineralogice Nicolae Dimo a intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei în anii 1950 (în contextul fondării Arhivei), pe filiera Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului care-i poartă numele.
Fondul arhivistic prezentat relevă aspecte din biografia privată, științifică și managerială a academicianului N.A. Dimo. În context, se constată aspecte din cercetarea pedologică atât a unui spațiu extins (european, asiatic), cât și a unui regional (basarabean, Moldova sovietică). Este fixat nivelul de cercetare științifică a genezei, evoluției și distribuției solurilor la
sfârșitul anilor 1950. Un aspect relevant rezidă în ingerința factorului politic și ideologic în domeniul științelor vieții și condiția savantului sub amprenta timpului. Materialul analizat ne permite să constatăm un cercetător științific autentic, unul mai puțin ancorat în rutina vieții cotidiene și celei de ideologizare a științei în contextul epocii staliniste și postaliniste.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/125-138_2.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

Istoria ştiinţei în RSS Moldovenească : Documente şi materiale, 1944-1947 / Constantin Manolache, Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Victor Juc ; responsabili de ediție: Oleg Bujor, Mitru Ghiţiu ; colegiul de redacţie: Ion Tighineanu [et al.] ; coordonator editorial: Liliana Condraticova. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Istoria Ştiinţei şi Tehnicii. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2024 (Blitz Poligraf) – . – ISBN 978-9975-62-796-2. [Vol.] 1. – 2024. – 751 p. – Ind. de nume: p. 696-736. – ISBN 978-9975-62-797-9.

Documentele incluse în lucrare au fost selectate din Agenția Naţională a Arhivelor (Chişinău) şi din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Documentele s-au păstrat sub formă de originale şi copii dactilografiate.
Materialele incluse în volumul de față vor permite cititorului neavizat să-i creeze o imagine complexă despre specificul procesului de constituire a ştiinţei academice din RSS Moldovenească, să distingă factori temporari negativi, determinaţi de urmările războiului şi de interesele politice ale organelor diriguitoare, de procesele novatoare care au pus bazele afirmării de mai departe a sistemului de investigare academică la etapele ce au urmat.

Coperta Istoria stiintei in RSSM vol_1

APARIȚIE EDITORIALĂ

„Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor: Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), 628 p. Bibliografie în subsol. ISSN 2558-894X
coperta Patrimoniu_vol. 7 (1)

Vezi: vol. 7_Condraticova_patrimoniu2024

RECENZIE

ЕНЦИКЛОПЕДИЧНИЙ СЛОВНИК „СУЧАСНА ІСТОРІЯ” (СВІТОВА ТА РУМУНСЬКА). АВТОРИ: ЛІДІЯ ПРИСАК, ІОН ВАЛЕР КСЕНОФОНТОВ

ab423668-c5c0-4b19-899b-5c170d64ce39

d956529b-4a34-48c4-b5c5-6ad64a400b93

This review examines the encyclopedic dictionary “Modern History (global and Romanian)”, published in Chisinau in 2023. The reference book contains over 2300 encyclopedia entries dedicated to significant events, phenomena, processes, and prominent figures of the 20th and 21st centuries. The reviewed work rightfully pays significant attention to the history of Bessarabia, the Moldavian ASSR, the Moldavian SSR, and the Republic of Moldova. However, there is a considerable amount of information related to Ukraine.
This review delves into the dictionary’s coverage of Ukraine, highlighting encyclopedia entries on the state, key figures, some globally known tragic events, and the country’s complex historical trajectory.

Представлено огляд енциклопедичного словника “Сучасна історія (світова та румунська)”, що 2023 року вийшов друком у Кишиневі, подає понад 2300 статей, присвячених значним подіям, явищам, процесам та видатним постатям 20–21 століть. У словнику закономірно значну увагу приділено історії Бессарабії, Молдавської АРСР, Молдавської РСР та Республіки Молдова. Водночас є чимало інформації українознавчого характеру, і в нашому огляді зроблено акцент саме на описові цього словникового контенту. Зокрема, описано статті про Україну, відомих українських політиків, деякі трагічні сторінки з історії України, що сколихнули весь світ.

Іван Думініка

Sursă: Іван Думініка, Енциклопедичний словник „Сучасна історія” (світова та румунська). Автори: Лідія Присак, Іон Валер Ксенофонтов. În: The Encyclopedia Herald of Ukraine, Vol. 16, 2024, pp. 1-6. ISSN 2706-9990 (print); ISSN 2707-000X (online).

Vezi: https://evu.encyclopedia.kyiv.ua/doi/10.37068/evu.16.12.pdf

LUMEA DIGITALIZĂRII

ROLUL ȘI IMPORTANȚA PROMOVĂRII ACTIVITĂȚILOR PE PIAȚA MEDIATICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Într-o eră în care omul este obișnuit să i se ofere spații de afirmare și, în același timp, captare a informațiilor din mediul public, promovarea devine un imperativ, cu atât mai mult promovarea patrimoniului muzeal, care mult timp a fost conceput ca un element static și inactiv. În ultimii ani, muzeele au lărgit spectrul activităților, organizând nu doar expoziții și conferințe științifice, dar și activități cu publicul de diferite vârste. Urmând exemplul muzeelor din Europa, instituțiile de profil din Moldova s-au asociat la proiectele internaționale precum Ziua Internațională a Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor și Zilele Europene ale Patrimoniului, desfășurând programe culturale, concerte, ateliere și festivaluri, astfel devenind mai atractive pentru public.

Elena COJOCARI, drd., directoare adjunctă Proiecte Culturale și Educative, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Vitalie GUȚU, drd., lector universitar, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

A se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/9-11_38.pdf?fbclid=IwAR0MrRbLd6BKcKmZKqmltJWPI3NSQhaqSajXG7N8uBMHDbwka0Sk3Dd8fFU

LUMEA DIGITALIZĂRII

TEHNICI ȘI INSTRUMENTE INOVATIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL.
ASPECTE TEORETICO-PRACTICE

18-22_60_page-0003

Trăim într-o lume a digitalizării, a fenomenului web, care ne permite de la distanță să acționăm/să întreprindem/să interacționăm pe diverse paliere, iar acest lucru ne conferă și o mai mare mobilitate. În context, trebuie să remarcăm că aceste mișcări și flexibilități din punct de vedere al digitalizării au venit pe fundalul pandemiei de COVID – 19, un avantaj în acest sens, susțin cercetătorii. Aceste elemente s-au reflectat pe deplin și în sistemul de educație. Un studiu publicat de UNICEF arată că „la începutul lunii aprilie, 2020, închiderea școlilor în cele 194 de țări a afectat circa 1,6 miliarde de elevi la nivelurile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, reprezentând 90% din totalul elevilor încadrați în sistemul de învățământ”.
În condițiile actuale, s-a remarcat faptul că, din experiența studiului la distanță, elevii mai mult optează pentru studierea materiei prin intermediul elementelor vizuale (fotografie/ video/ infografice etc.) și cât mai puțină informație textuală. Generația de azi, considerată „generația copiilor cu telefonul în mână”, trebuie urmată pentru a le putea oferi cunoștințele de care au nevoie.

Vitalie GUȚU, drd., lector universitar, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

A se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/18-22_60.pdf?fbclid=IwAR0qyh_FEWT_tkkzWo8Ux6DMUC6JvGQ2zDeCy7eIUzLDFxa2ALl4bZig63k

O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ

121014831_10158809525909697_5687789736334663021_o

Xenofontov, Ion Valer, Complexul monahal Japca: istorie şi spiritualitate / Ion Valer Xenofontov; cons. şt.: Octavian Moşin, red. şt.: Constantin Manolache, ed.: Eduard Potângă; Bibl. Ştiinţifică (Institut), „Andrei Lupan” Centrul de Cercetări Enciclopedice. – Chișinău : Lexin-Prim, 2020. – 540 p. – ISBN 978-9975-3283-0-2.

 

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE

Енциклопедичні видання в сучасному інформаційному просторі : колективна монографія / авт. : М. Киридон, В. Л. Бабка, О. М. Березовський, … І. В. Ксенофонтов, … К. М. Манолаке [та ін.] ; за ред. А. М. Киридон. – Київ : Державна наукова установа «Енциклопедичне видавництво», 2017. – 312 p. – ISBN 978-617-7015-67-2. – Acces: https://ev.vue.gov.ua/wp-content/uploads/2018/04/Inform_full.pdf

Inform_full - Copie_001

 

Inform_full - Copie_149

Vezi Inform_full – Copie

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE

Константин М. Манолаке, Ион В. Ксенофонтов, Спорт и олимпийское движение в системе энциклопедических исследований Республики Молдова //Вопросы энциклопедистики: [сб. ст.]. Вып. 7, Уфа, Башк. энцикл., 2018, c. 101-108

VE_2018 - Copie_101

Vezi

VE_2018 – Copie

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE ȘI DE ISTORIE A ȘTIINȚEI

К. М. Манолаке, И. В. Ксенофонтов, Изучение истории монастырей и скитов Республики Молдова в системе энциклопедических исследований // Российская многонациональная энциклопедистика: история и современность: сборник научных работ. Всероссийская научная конференция с международным участием (г. Казань, 12–13 октября 2017 г.) / ред. Р.В. Шайдуллин; сост. М.З. Хабибуллин, Казань, Институт татарской энциклопедии и регионоведения АН РТ, 2017,  c. 109-117.

Сборник конференции энциклопедистика 2017_109

Vezi Сборник конференции энциклопедистика 2017

ENCICLOPEDIA CURIOZITĂȚILOR. TRECUT ȘI PREZENT. Vol. I

„Enciclopedia curiozităților. Trecut și prezent” elaborată în bază cercetărilor științifice de ultimă oră și de visu include informații cognitive din domeniile spirituale, culturale, ale spațialității memorialistice și ale celei de conviețuire.
Cartea include curiozități referitoare la personalități remarcabile din trecut și prezent.
Materialele enciclopedice sunt prezentate în context național și internațional.
Lucrarea conține un bogat material ilustrativ ce completează și întregește compartimentele tematice.
Este adresată unui cerc larg de cititori.

 

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

XENOFONTOV, ION VALER

Enciclopedia curiozităților. Trecut și prezent. /Ion Valer Xenofontov – Iași : LUMEN, 2016

10 vol. ISBN 978-973-166-441-5

Vol. I, 2016, – 210 p. Conține bibliografie. – Index. –

ISBN 978-973-166-442-2

 

Print

MONEDA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Coordonatori: Ana Boldureanu, Eugen Nicolae
Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei
Lupan” (Institut), Chişinău, 2015, 504 p.

 Finele anului 2015 a fost marcat în mediul academic la Republicii Moldova de o nouă apariţie editorială în domeniul numismaticii. Este vorba de cel de-al doilea volum din seria „Enciclopedica” editat de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) întitulat „Moneda în Republica Moldova”. Coordonatorii volumului sunt dr. Ana Boldureanu şi dr. Eugen Nicolae, iar între autori se regăsesc mai mulţi specialişti din domeniu din Republica Moldova şi România: Silviu Andrieş-Tabac (heraldist de Stat al Republicii Moldova, Chişinău), Ana Boldureanu (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău), Lilia Dergaciova (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Chişinău), Mihai Dima (Banca Naţională a României, Bucureşti), Dan Ilie (Banca Naţională a României, Bucureşti), Theodor Isvoranu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti), Eugen Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti), Ana-Maria Velter (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti), Aurel Vîlcu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti). Articolul în întregime

Константин Манолаке, Ион Ксенофонтов, Биобиблиографические издания как источник истории науки //Региональные энциклопедии в современной научной инфокоммуникационной системе России. Материалы Всероссийской научно-практической конференции с международным участием (Уфа, 29-30 сентября 2016 г.), Уфа, Башк. энцикл., 2016, c. 203-207. ISBN 978-88185-319-8

1
23456

УЧЕНЫЕ-ОСНОВАТЕЛИ АКАДЕМИИ НАУК МОЛДОВЫ. ЭНЦИКЛОПЕДИЧЕСКИЙ ПОДХОД

МІЖНАРОДНА НАУКОВА КОНФЕРЕНЦІЯ «УКРАЇНСЬКА ЕНЦИКЛОПЕДИСТИКА»
Манолаке Константин, кандидат наук, доцент
Ксенофонтов Ион, кандидат наук
Центральная научная библиотека «Андрей Лупан» (Институт) Академии наук Молдовы

Доклад посвящен вопросу истории становления энциклопедистики в Молдове, в частности, раскрывается вклад ученых-основателей Академии наук Молдовы в развитие энциклопедического дела.

УЧЕНЫЕ-ОСНОВАТЕЛИ АКАДЕМИИ НАУК МОЛДОВЫ. ЭНЦИКЛОПЕДИЧЕСКИЙ ПОДХОД

Ключевые слова: Академия наук Молдовы, энциклопедия, энциклопедистика.

SCIENTISTS-FOUNDER OF THE ACADEMY OF SCIENCES OF MOLDOVA. ENCYCLOPEDIC APPROACH

The report focuses on the issue of the history of encyclopedistics formation in Moldova, in particular, the contribution of scientists and founders of the Academy of Sciences of Moldova in the development of encyclopedic affair is revealed.

Keys words: Academy of Sciences of Moldova, encyclopedia, encyclopedistics.

Sursa: http://encyclopedia.com.ua

АКАДЕМИК ИОСИФ ВАРТИЧЯН (1910–1982), ГЛАВНЫЙ РЕДАКТОР «МОЛДАВСКОЙ СОВЕТСКОЙ ЭНЦИКЛОПЕДИИ» (1974–1982)

МІЖНАРОДНА НАУКОВА КОНФЕРЕНЦІЯ «УКРАЇНСЬКА ЕНЦИКЛОПЕДИСТИКА»
Манолаке Константин, кандидат наук, доцент
Ксенофонтов Ион, кандидат наук
Центральная научная библиотека «Андрей Лупан» (Институт) Академии наук Молдовы

Доклад посвящен известной личности Республики Молдова, литературоведу Иосифу Вартичяну – главному редактору Молдавской советсткой энциклопедии.

АКАДЕМИК ИОСИФ ВАРТИЧЯН (1910–1982), ГЛАВНЫЙ РЕДАКТОР «МОЛДАВСКОЙ СОВЕТСКОЙ ЭНЦИКЛОПЕДИИ» (1974–1982)

Ключевые слова: Иосиф Вартичян, Академия наук, Молдавская советсткая энциклопедия.

ACADEMICIAN JOSEPH VARTICHAN (1910-1982), EDITOR IN CHIEF OF «MOLDAVIAN SOVIET ENCYCLOPEDIA» (1974-1982)

The report focuses on the well-known personalities of the Republic of Moldova7, scientist in literary Joseph Vartichan as a chief editor of the Moldavian Soviet Encyclopedia.

Keys words: Joseph Vartichan, Academy of Sciences of Moldova, Moldavian Soviet Encyclopedia.

Sursa: http://encyclopedia.com.ua

O MONOGRAFIE ENCICLOPEDICĂ CONSACRATĂ MĂNĂSTIRII REZISTENŢEI

Cercetarea realizată de Ion Xenofontov privind istoria complexului monahal Japca este una cu vădite intenţii monografice şi cu nemărturisite proiecţii exhaustive. Structura tematică, sursele, articulaţia istoriografică pe care această carte doreşte să o fixeze asupra subiectului sunt suficiente argumente pentru ca cercetarea dată să rămână şi să definitiveze un efort istoriografic colectiv, început cu aproape două secole în urmă. În egală măsură cartea de faţă întregeşte seria de monografii dedicată mănăstirilor după 2000, precum: Căpriana, Hâncu, Bocancea. БезымянныйAutorul lucrării a reuşit, în urma unui efort şi a unei munci riguroase care îi sunt specifice, să se „aşeze” cu toate competenţele dobândite şi perfecţionate în interiorul unui subiect de cercetare care presupune achiziţii şi familiarităţi cu ceea ce înseamnă cunoaşterea cadrului monahal, a istoriei instituţionale a monahismului cu rigorile formatului monografic: contextul spaţio-temporal, particularităţile instituţiei monahale, ctitori şi binefăcători, obştea monahală, domeniul economic al mănăstirii, tipologia monahală, activităţi sociale, instructive şi educative, obiective filantropice, practicile pietăţii monahale şi ale pietăţii colective laice, arhitectura monastică, arhiva, biblioteca, necropola etc. Derularea monografică a cercetării istoriei mă- năstirii Japca beneficiază în cartea lui Ion Xenofontov de problematizări şi racorduri la ceea ce a însemnat mănăstirea şi comunitatea, mănăstirea şi societatea şi, de asemenea la ingerinţele puterii politice asupra vieţii monastice şi constrângerile extrareligioase asupra mănăstirii. Din perspectivă istoriografică cercetarea de faţă reuşeşte să asocieze istoria propriu-zisă a aşezământului monastic „istoriei mari” a teritoriului Basarabiei, în care istoria politică, culturală, religioasă a acestui ţinut se recunoaşte la nivelul istoriei mănăstirii. Mai exact, se recunoaşte modul în care refracţiile marii istorii-realitate se identifică la nivelul istoriei mănăstirii de la Japca. Inflexiunile „marii istorii” au marcat în mod evident istoria aparent adiabatică a mă- năstirii „intra muros”. Istoria Basarabiei/RSS Moldovenești/Republicii Moldova, lecturată prin istoria mănăstirilor sale, oferă dincolo de orice inovaţie în plan metodologic şi analitic, dintr-o perspectivă inductivă, secvenţe şi aspecte istorice ce recompun dinspre realitatea trecută, multiplă, variată, complexă, cu variabile şi imponderabilităţi, pluralitatea discursului istoriografic. Recentrarea în planul discursului istoriografic de după comunism a tematicii istoriei religioase, a vieţii şi sensibilităţii religioase are valenţele unei adevărate redescoperiri a conştiinţei istorice colective, a profilului identitar şi patrimonial al comunităţilor şi naţiunilor. Ceea ce se remarcă de la prima lectură a cărţii este soliditatea şi rigoarea proiectului istoriografic pe cât de ambiţios asumat, pe atât de laborios împlinit. De la sursele documentare exhaustive, la articulaţiile tematice şi analitice, la relevanţa citatului documentar selectat în anexe, la gestionarea inteligentă a naraţiunii istoriografice între rigoarea de specialitate şi accesibilitatea largă, s-a elaborat o lucrare ce ilustrează un istoric matur şi deplin.

Prof. univ., dr. Doru Radosav

Cluj-Napoca

Ion Xenofontov. Complexul monahal Japca. Istorie și spiritualitate /Consultant științific: preot, dr. conf. univ. Octavian Moșin; redactor științific: dr. conf. univ. C. Manolache. Iași: Editura LUMEN. 2015, 487 p

ИОН КСЕНОФОНТОВ. САНИТАРНЫЕ ПОТЕРИ СРЕДИ ВОИНОВ ИЗ МОЛДОВЫ ВО ВРЕМЯ ВОЙНЫ В АФГАНИСТАНЕ (1979–1989 ГГ.)

Советско-афганский военный конфликт, продолжавшийся девять лет и семь недель (1979–1989 гг.), является самой длительной войной в истории Советского Союза. Значительные финансовые расходы на войну в Афганистане (всего затраты СССР составили 60 млрд. рублей) углубили кризис советской экономики, который, в свою очередь, ускорил распад Советского Союза.

2014-10-29-Ksenofontov

Санитарные потери1 Ограниченного контингента советских войск в Афганистане составили 469 685 человек (или почти 76% всего личного состава войск, находившихся на территории Демократической Республики Афганистан в период с 25 декабря 1979 г. по 15 февраля 1989 г.), из которых: раненых, контуженных и травмированных – 53 753 человек (11,44%), перенесших различные заболевания – 415 932 человек (88,56%)2. По официальным данным, в Республике Молдова в ноябре 2001 г. было зарегистрировано 208 инвалидов афганской войны (по сравнению с 160 зарегистрированными на 12.07.1990)3. В настоящее время, согласно представленным Союзом ветеранов войны в Афганистане Республики Молдова данным, общее число молдавских инвалидов советско-афганской войны составляет 700 человек.

На афганском лексиконе советские тяжелораненые и искалеченные воины назывались цифробуквенными элементами кода – ГРУЗ-300 или 0214.

Articolul în întregime

ENCICLOPEDIA CA UNIVERS DISCURSIV

Dr. Didina ŢĂRUŞБезымянный

Revista Academos, numărul 4 (31), 2013

Rezumat. Se propune o perspectivă multidisciplinară asupra Enciclopediei ca univers discursiv – un ansamblu dinamic constituit din: câmpuri discursive distincte (domenii/ramuri ale ştiinţei/artei, curente, şcoli etc.), cu structuri interne bazate pe interrelaţii pe verticală şi orizontală; practică discursivă ce se desfăşoară după reguli definite în timp şi spaţiu pentru funcţia discursivă; discurs, ca o construcţie progresivă a unei memorii intertextuale (reluarea definiţiilor, lanţuri de referinţe la diverse tipuri de enunţuri/discursuri etc.).
Sunt examinate oportunităţi de apropriere a anumitor dezvoltări ştiinţifi ce recente pentru necesităţile procesului de elaborare a corpusului enciclopedic, cu focalizarea pe mecanismul enunţiativ ce corelează funcţia discursivă cu interpretarea informaţiilor ştiinţifi ce, producerea cunoaşterii.

Articolul în format (pdf)

PROBLEME ACTUA LE ALE CERCETĂRILOR ENCICLOPEDICE MATERIALELE SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL, 11–12 NOIEMBRIE 2010

Redactor-şef: Constantin Manolache, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar
Responsabil de ediţie: Ion Xenofontov, doctor în istorie
PrintConsiliul ştiinţific:
Vasile Bahnaru, doctor habilitat în filologie
Tatiana Belova (Belarus, Minsk)
Mihai Cimpoi, doctor habilitat în filologie, academician
Doru Radosav, doctor în istorie, profesor universitar (România, Cluj-Napoca)
Mikola Jelezneak, doctor în filologie, conferenţiar universitar (Ucraina, Kiev)
Constantin Moştoflei, doctor în ştiinţe militare (România, Bucureşti)
Vladimir Popik, doctor în istorie (Ucraina, Kiev)
Antonio Sandu, doctor în filosofie (România, Iaşi)
Irina Sosunova, doctor habilitat în sociologie (Federaţia Rusă, Moscova)
Mariana Şlapac, doctor habilitat în studiul artelor
Speranza Tomescu, doctor în filologie, lector universitar
Didina Ţăruş, doctor în economie
Elena Varzari, doctor în filologie, conferenţiar universitar
Articolul în întregime