ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE EXECUȚIA CUPLULUI CEAUȘESCU

 

Motto: „Decembrie 1989, moment care suscită încă destule controverse,

în pofida limpezirilor, nu puține, ce s-au impus între timp”.

Acad. Alexandru Zub, istoric român

 

După o perioadă de relativă liberalizare a regimului totalitar atît în plan intern, cît și în cel extern, promovată în ultimii ani de viață ai liderului comunist al României Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901–1965) și derulată în primii ani de administrare a celui care îl va urma – Nicolae Ceaușescu, primul secretar al Partidului Comunist Român, începînd cu sfîrșitul anilor 1960, apar tot mai evidentele elemente ale cultului personalității. În anul 1967, N. Ceaușescu devine președinte al Consiliului de Stat, avînd în subordonare și Consiliul Economic, iar peste un an – Consiliul Apărării. Apogeul comasării puterii în stat este atins în martie 1974, atunci cînd I. Gh. Maurer este înlăturat din funcția de prim-ministru și este „ales” în calitate de președinte al țării N. Ceaușescu. Ajuns la cîrma țării, N. Ceaușescu a promovat clanul de familie, inclusiv pe soția sa Elena, care în anul 1980 a devenit figura nr. 2 în ierahia comunistă (formîndu-se o dictatură bicefală). Acest anturaj intim a contribuit la instituirea cultului personalității „marelui conducător”. Toate acestea aveau loc în contextul unui blocaj internațional și național, al crizei alimentare acute (au fost aplicate chiar cartele pentru alimente), lipsei produselor de larg consum, întreruperii de energie electric, creșterii datoriei externe, de la 1,2 mld. în 1971 la 13 mld. în 1982 (Cu eforturi substanțiale ale populației, în decembrie 1989, România nu mai avea, practic, datorie externă, însă era într-un colaps economic.), controlului populației de către organele securității de stat etc. Toate acestea au generat o implozie a sistemului communist din România și turbulențe în societate. În zilele de 1–3 august 1977, cca 35 000 de mineri au protestat în Valea Jilului, aceasta fiind dintîia ruptură dintre regim și categoria socială de la care se revendica. La 15 noiembrie 1987, la Brașov s-a scandat, pentru prima dată, „Jos cu dictatura!”, „Jos cu Ceaușescu!” „Libertate!”. Revoltele din 16–20 decembrie 1989 din Timișoara au fost treptat susținute și de alte localități din România: Sibiu, Brașov, Craiova, Cluj-Napoca ș.a. Paroxismul manifestărilor a fost atins însă la București în zilele de 21–22 decembrie. Încercările autorităților de a organiza în piața centrală a capitalei un miting proceaușist au deraiat în sens opus. În zilele de 22–31 decembrie 1989, în toată România era tensiune. S-au înregistrat 1 290 de victime (905 civili și 385 militari). La 22 decembrie 1989 s-a instituit un organ provizoriu al puterii – Consiliul Frontului Salvării Naționale – alcătuit din 36 de membri, foști lideri comuniști înlăturați de Ceaușescu, militari și disidenți conduși de Ion Iliescu. Acest organ a fost recunoscut imediat de Uniunea Sovietică ca fiind guvern legitim al României. Ministrul apării naționale al României, generalul Vasile Milea, s-a sinucis.

  1. La 22 decembrie 1989, ora 12.06, soții Ceaușescu, împreună cu doi dintre cei mai apropiați aliați – Manea Mănescu și Emil Bobu – și două gărzi de corp au părăsit sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român. După un periplu, cuplul prezidențial a ajuns la Tîrgoviște. O oră mai tîrziu, TVR a difuzat mesaje anticeaușiste. În ritm accelerat instituțiile statului au trecut în mîinile manifestanților.
  2. La 22 decembrie 1989, ora 13.50, Miliția Județeană Dîmbovița a fost informată despre prezența cuplului Ceaușescu la Centrul de Protecție a Plantelor de lîngă Tîrgoviște.
  3. La 22 decembrie 1989, după ora 14.30, soții Ceaușescu au fost preluați de către un echipaj al Miliției din Tîrgoviște și transportați în pădurea Rățioaia, Inspectoratul Județean Dîmbovița, apoi la Unitatea Militară 01417 din Tîrgoviște, fiind puși sub pază strictă.
  4. La 22 decembrie 1989, după ora 19.30, colonelul Andrei Kemenci a raportat generalului Victor Stănculescu reținerea soților Ceaușescu în unitatea militară pe care o conducea.
  5. La 23 decembrie 1989, în România au continuat acțiunile împotriva unor luptători numiți generic „teroriști”. În rîndurile civililor și militarilor au fost anunțate victime.
  6. La 24 decembrie 1989 au avut loc atacuri asupra mai multor unități militare, inclusiv cea din Tîrgoviște unde se afla cuplul Ceaușescu. Ion Iliescu a semnat hotărîrea de instituire a Tribunalului Militar Excepțional cu scopul de judecare a lui Nicolae și Elena Ceaușescu.
  7. La 25 decembrie 1989, Tribunalul Militar Excepțional dispune condamnarea cuplului Ceaușescu. Drept capete de acuzare au fost menționate: genocide (60 000 de suflete), subminarea puterii de stat, a economiei naționale etc.
  8. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost executați în ziua de Crăciun, 25 decembrie 1989, ora 14.45, în incinta Unității Militare 01417 din Tîrgoviște.
  9. Execuția cuplului Ceaușescu a fost televizată pe parcursul serii, iar o informație selectivă a procesului a fost difuzată în aceeași noapte.
  10. Clădirea în care au fost condamnați și executați soții Ceaușescu anterior a adăpostit Școala de Cavalerie și o unitate militară, iar din 25 decembrie 1989 a devenit spațialitatea care a marcat un nou jalon în istoria recentă a românilor.

 

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

 

 

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-executia-cuplului-ceausescu_16142

Legende:

Școala de Cavalerie din Tîrgoviște, 1922. Sursă: https://www.delcampe.net

1

În clădirea care a adăpostit Școala de Cavalerie și Unitatea Militară 01417, la 25 decembrie 1989 a avut loc procesul Elenei și Nicolae Ceaușescu. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 octombrie 2016

2

Sala în care cuplu Ceaușescu și-au petrecut ultimele patru zile din viață, pînă la punerea în aplicare a sentinței din 25 decembrie 1989. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 octombrie 2016

3

4Biroul colonelului Andrei Kemenci, comandantul Unității Militare 01417, în dimineața zilei de 25 decembrie a servit drept loc pentru vizita medicală obligatorie, anterioară procedurilor judiciare care aveau să aibă loc în aceeași zi. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 octombrie 2016

5Masa unde au stat soții Ceaușeascu la judecata Tribunalului Militar Excepțional. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 octombrie 2016

7Sentința a fost dată: „Elena și Nicolae Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte”. Sursă: http://www.vremeanoua.ro/

8Momentul în care cuplul Ceaușescu au fost executați, la 25 decembrie 1989, ora 14.45. Sursă: http://sharethis.ro

9Locul execuției cuplului Ceaușescu este un spațiu al topofobiei. Este indicată porțiunea unde au fost condamnați la moarte Elena și Ion Ceaușescu, iar zidul este marcat de urme de gloanțe. Foto: Ion V. Xenofontov, 22 octombrie 2016