APARIȚIE EDITORIALĂ

Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Album enciclopedic /coordonator: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7.

196427501_115355027342154_1206151440860486329_n

În cadrul „Săptămânii științei”, dedicate împlinirii a 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic, dar și celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care s-a desfășurat în perioada 7–11 iunie 2021 la AȘM, a avut loc lansarea lucrării „Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Album enciclopedic”. Lucrarea a apărut sub egida Academiei de Ştiințe a Moldovei și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. Ediția a prezentat istoria științei instituționalizate pe perioade distincte, cu o informație la zi a instituției academice, cu includerea unor noi documente și imagini istorice inedite selectate din arhivele Republicii Moldova (Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, Arhiva Organizațiilor Social-Politice, Arhiva Națională a Republicii Moldova), arhive private, muzee, mărturii ale contemporanilor. Din perspectivă cantitativă notăm faptul că lucrarea conține 148 de pagini. Este vorba de un text în volum total de 6,43 coli de autor, 16 documente inedite, 386 de fotografii, 10 materiale ilustrative ce reflectă simbolurile forumului științific suprem din Republica Moldova. Lucrarea are următoarea structură: prefață; urmează un argument al autorilor referitor la apariția editorială; simbolurile oficiale ale Academiei de Științe a Moldovei sunt reprezentate de stemă, emblemă, drapel, imn, uniformă, colanul președintelui AȘM. Într-un articol enciclopedic de sinteză se înscrie pagina „Academia de Științe a Moldovei. Date generale”. În capitolul „Premise istorice” este pus în evidență patrimoniul științific din perspectivă istorică. S-a scris despre centre și societăți științifice, personalități din domeniul științei de calibru universal, basarabeni fondatori și membri ai Academiei Române. În compartimentul „Baza Moldovenească de Cercetări Știinţifice a Academiei de Științe a URSS (1946–1949)” se vorbește despre ceea ce aniversăm astăzi, și anume 75 de ani de la fondarea primelor instituții științifice de tip academic în spațiul actual al Republicii Moldova. Autorii au abordat contextul istoric, influența politico-ideologică a statului sovietic asupra științei, dar și personalitățile care și-au adus aportul la instituționalizarea științei academice. Drept urmare a unor acțiuni de organizare formală caracteristică tuturor instituțiilor de profil din Uniunea Sovietică, în 1949, a fost modificat statutul Bazei, aceasta fiind reorganizată în Filiala Moldovenească a AŞ a URSS. Toate aceste schimbări și evoluții instituționale au fost prezentate în compartimentul „Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS (1949–1961)”. În a doua jumătate a anilor 1950, RSS Moldovenească era unica republică din Uniunea Sovietică care nu dispunea de o organizaţie științifică proprie de genul academiei de știinţe, fiind ultima republică în care o atare academie a fost înființată. În capitolul „Academia de Științe a RSS Moldovenești (1961–1991)” se prezintă contextul instituirii Academiei la 2 august 1961. Primii membri titulari (în total 11) și corespondenți (în total 13) ai AŞ a RSSM au fost numiți printr-o Hotărâre a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești. Primul președinte al Academiei de Științe a fost academicianul Iachim Grosul, doctor habilitat în istorie, profesor universitar. La 3 august 1961 a avut loc prima sesiune științifică a Academiei. Treptat, s-a format și consolidat infrastructura și direcțiile cercetării. În compartimentul „Academia de Științe a Moldovei în perioada recentă (1991–2021)” se prezintă fazele de declin, dar și de ascensiune a forumului științific, problemele cu care s-a confruntat și se confruntă Academia, dar și realizările științifice în plan național și internațional. O deosebită atenție se acordă rolului oamenilor de știință în deșteptarea conștiinței naționale, în stabilirea și dezvoltarea relațiilor -bi și multilaterale internaționale, inclusiv încheierea unui tratat de colaborare cu Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont–2020. Capitolul „Membrii Academiei de Științe a Moldovei (1961–2021)” poate fi considerat un dicționar enciclopedic biografic referitor la întreaga componență a membrilor titulari și membrilor corespondenți de la fondarea Academiei și până în prezent. Pentru a crea o vizibilitate mai mare lucrării, spre finalul cărții au fost incluse rezumate în limbile engleză și rusă. Albumul enciclopedic fixează atât trecutul și prezentul, cât și perspectivele dezvoltării științei academice în Republica Moldova.

Ion Valer XENOFONTOV

IMG_1522
Academician Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, oferă în dar unul din primele exemplare ale Albumului enciclopedic maestrului Nicolae Botgros, doctor honoris causa al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Eugenia Tofan, 7 iunie 2021.

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN MOLDOVA

Svetlana Cojocaru, primul doctor habilitat în informatică din Republica Moldova (2007). În foto, Svetlana Cojocaru după susținerea tezei de doctor în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de Cibernetică, Academia de Ştiinţe a Ucrainei (1982). Fotografie prezentată de membru corespondent Svetlana Cojocaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00546d

Notă: Din 2019 membru corespondent Svetlana Cojocaru este vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.

00546d

 

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Ion Dicusar în laborator. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00540

DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

00540

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Anatoli Kovarski în laborator, 1962. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00531

Notă: Anatoli KOVARSKI (24 ianuarie 1904, s. Popovka, reg. Cernigov, Ucraina – 30 ianuarie 1974, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi genetica plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1940), profesor universitar (1954). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00531

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Trofim Lîsenko (rândul întâi), directorul Institutului de Genetică al Academiei de Științe a URSS, în discuții cu angajați de la Institutul Agricol „M. Frunze” din Chișinău Foto: 1960.  Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00529

00529

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Ilie Budac, acad. Josef Poulik,  acad. Iachim Grosul, participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00537

000537

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Boris Vizer, participant la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00534

Notă: Boris Vizer a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSSM (1962–1977). A fost director adjunct (1971–1972), director al acestei instituții (1974–1977).

00534

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Dumitru Matcovschi, cercetătorul care prezenta rapoartele de activitate științifică la Academia de Științe a Moldovei în formă poetică. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00533

 
Notă: MATCOVSCHI, Dumitru (20 octombrie 1939, com. Vadul-Raşcov, azi r-nul Şoldăneşti – 26 iunie 2013, Vadul-Raşcov, r-nul Şoldăneşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).
00533

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Membru corespondent Tatiana Gheideman (a doua din dreapta) în discuții socratice cu colegii din domeniul cercetărilor științifice, 1969. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00526

GHEIDEMAN, Tatiana (11 noiembrie 1903, or. Tbilisi, Georgia – 5 iulie 1995, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: geobotanică, floristică şi silvicultură. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1966), profesor universitar (1968). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1970).

00527

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Profesorul universitar V. Andrunachievici. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00523d

Notă: ANDRUNACHIEVICI, Vladimir (3 aprilie 1917, Sankt Petersburg, Rusia – 22 iulie 1997, Chişinău) – matematician, domeniul ştiinţific: algebră. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1958), profesor universitar (1961). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

 

000523

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Petru Ungurean(u) la vârsta de 5 ani cu părinții. Muzeul Științei al AȘM. Fotografie prezentată de acad. Boris Gaina. Fond foto. Cota arhivistică: 00507d

Notă: UNGUREANU, Petru (26 august 1894, s. Boghiceni, azi r-nul Hânceşti– 12 decembrie 1975, Chişinău) – oenolog, domeniul ştiinţific: vinificaţie. Doctor în ştiinţe tehnice (1940). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).

00507

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Senzorul de radiaţie infraroşu „Bolometru supraconductiv neizotermic”, elaborarea savantului A. Sidorenko (Patent A. Sidorenko № 224928, 02.09.1985, Sistem de monitorizare globală). A fost utilizat în staţia spaţială „MIR” în scopul cartografiei suprafeţei pământului şi explorării zăcămintelor subterane pe parcursul a 5 ani (1987– 1991), fără întrerupere. Arhiva acad. Anatolie Sidorenko. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00502

00503

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Laureați ai Premiului „Boris Glavan” în domeniul ştiinţei şi tehnicii, 1982. Viitorii academicieni (de la stânga la dreapta): Leonid Culiuc (primul, primul rând), Anatolie Sidorenko (al patrulea, rândul doi,), Valeriu Canțer (rândul doi, al cincilea), Gheorghe Duca (al șaselea, rândul trei); viitorul rector al Universității de Stat din Moldova prof. univ., dr. hab. Gheorghe Ciocanu (primul, rândul trei). Arhiva privată Anatolie Sidorenko. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00501

00501

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Profesorul N. Derevițchi pe un teren experimental, sfârșitul anilor 1950. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00092
Notă: N. Derevițchi a fost unica persoană din mediul academic al RSS Moldovenești, care nu s-a conformat cerințelor campaniilor ideologice staliniste din Uniunea Sovietică (1946-1953) , insistând că agricultura nu are nimic comun cu politica. Drept urmare, el a fost eliberat din activitatea pedagogică pe care o desfășura la Institutul Agricol din Chișinău.
00092

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE ȘI DE ISTORIE A ȘTIINȚEI

К. М. Манолаке, И. В. Ксенофонтов, Изучение истории монастырей и скитов Республики Молдова в системе энциклопедических исследований // Российская многонациональная энциклопедистика: история и современность: сборник научных работ. Всероссийская научная конференция с международным участием (г. Казань, 12–13 октября 2017 г.) / ред. Р.В. Шайдуллин; сост. М.З. Хабибуллин, Казань, Институт татарской энциклопедии и регионоведения АН РТ, 2017,  c. 109-117.

Сборник конференции энциклопедистика 2017_109

Vezi Сборник конференции энциклопедистика 2017

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Iulian Filip, cercetător științific la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1975. Muzeul Științei al AȘM.  Fond foto. Cota arhivistică: 00493

00493

Notă:

ONOAREA DE A FI IULIAN

O fotografie rară cu care sperăm să-l surprindem plăcut pe domnul Iulian Filip la cei 70 de ani împliniţi. Îi apreciez personalitatea şi mă simt onorat că am fost botezaţi cu acelaşi nume, nume a unor persoanlităţi de succes:

Iulian Filip – poet, dramaturg, eseist, prozator

Iulian Fruntaşu – ex-ambasador

Iulian Chifu – ex-consilier prezidenţial

Iulian Groza – ex-viceministru de externe

Iulian Scorpan – director Air-Moldova, pilot

Iulian Ciobanu – un tânăr din Moldova, care a devenit de patru ori campion al Portugaliei la acordeon.

Iulian Filip – … fiul actualului prim-ministru, (coincidenţă de nume şi prenume)

Şi umila mea persoană, Iulian Salagor, m-aşi caracteriza drept un om cu atitudine pozitivă faţă de toţi, foarte deschis comunicării, nu sunt nici introvertit, nici extrovertit, ca să parafrazăm pe cineva, nici mai bun nici mai rău, cu virtuţiile pe care mi le-a dat Cel de Sus, în rest aşa este sistemul, mă conformez cu ceea ce este…

Efectuînd o simplă căutare în www.dexonline, sesizăm şi istoria acestui nume:

Iulian a. relativ la Iuliu Cezar: calendar iulian.

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)  adăugată de blaurb.

IULIÁN ~ă (~i, ~e): Calendar ~ calendar stabilit (în anul 46 î.e.n.) din ordinal lui Iulius Cezar. [Sil. -li-an] /<lat. julianus

sursa: NODEX (2002)  adăugată de siveco.

Iulian (Ștefan) eminent actor comic român (1853–1892).

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)  adăugată de blaurb. 

Iulian (Apostatul) m. împărat roman, născut creștin, se făcu păgân și persecută pe creștini (361–363).

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)  adăugată de blaurb. 

*ĭulián, -ă adj. (de la numelelu Iuliu Cezar, care a reformat calendarul). Calendarul iulian, éra iuliană, care datează de la reforma lui Iuliu Cezar. V. calendar.

sursa: Scriban (1939)  adăugată de LauraGellner .

Dar să revin la omagiat. Felicitări cu ocazia zilei de naştere! Vă doresc putere, puterea de a risca în continuare,  curaj şi perseverenţă în tot ceea ce faceţi! Sănătate, iubire, stimă şi respect din partea celor dragi! Vă urez să fiţi încrezut în sine şi pe toate care le începeţi să aibă şi un bun sfârşit.

LA MULŢI ANI, Iulian Filip!

 Cu deosebită prețuire,

 Iulian Salagor

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Secvență de la Conferința științifică omagială „Aurelian Dănilă – cercetător și promotor al culturii muzicale naționale (70 de ani de la naștere)”.  Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei.  În prim-plan: acad. Eugen Doga.  În prezidiu (de la stânga la dreapta): acad. Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media;
Monica Babuc, ministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Aurelian Dănilă; dr. hab. Victor Ghilaș, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. Pe masa de prezidiu se află recenta apariție editorială „Membru al Academiei Europene de Științe și Arte Aurelian Dănilă : Biobibliografie” / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. Patrimoniului Cultural ; ed.: Constantin Manolache ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; coord.: Victor Ghilaș  ; bibliogr.: Parascovia Calieva, Chişinău: Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, (Tipogr. „Bons-Offices”), 2018, 264 p. La tribună: acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM.  Fond foto. Cota arhivistică: 00487

00487

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Gheorghe Mustea oferă un interviu (jurnalistă Silvia Hodorogea) postului de televiziune Moldova 1 despre activitatea în domeniul științei și a muzicologiei a dr. hab. Aurelian Dănilă. Pe fundal, expoziția de carte  „Aurelian Dănilă – 70 de ani”, organizată de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM.  Fond foto. Cota arhivistică: 00486

00486

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

La Festivalul „Crizantema de Aur”, Târgoviște, 2017. De la stânga la dreapta: ambasadorul Republicii Moldova la București, M. Gribincea, compozitorul E. Doga, managerul Festivalului, A. Vasiliu, membrul juriului A. Dănilă, ministru-consilier V. Turea. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM.  Fond foto. Cota arhivistică: 00484

00484