Bulevardul Negruzzi pe timp de iarnă. Foto: Igor Zenin, anii 1960.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN MOLDOVA
Svetlana Cojocaru, primul doctor habilitat în informatică din Republica Moldova (2007). În foto, Svetlana Cojocaru după susținerea tezei de doctor în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de Cibernetică, Academia de Ştiinţe a Ucrainei (1982). Fotografie prezentată de membru corespondent Svetlana Cojocaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00546d
Notă: Din 2019 membru corespondent Svetlana Cojocaru este vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Academicianul Ion Dicusar în laborator. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00540
DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Anatoli Kovarski în laborator, 1962. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00531
Notă: Anatoli KOVARSKI (24 ianuarie 1904, s. Popovka, reg. Cernigov, Ucraina – 30 ianuarie 1974, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi genetica plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1940), profesor universitar (1954). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Cadre didactice de la Institutul Agricol „M. V. Frunze”, 11 iunie 1969. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00532
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Academicianul Trofim Lîsenko (rândul întâi), directorul Institutului de Genetică al Academiei de Științe a URSS, în discuții cu angajați de la Institutul Agricol „M. Frunze” din Chișinău Foto: 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00529
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Ilie Budac, acad. Josef Poulik, acad. Iachim Grosul, participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00537
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Boris Vizer, participant la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00534
Notă: Boris Vizer a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSSM (1962–1977). A fost director adjunct (1971–1972), director al acestei instituții (1974–1977).
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Dumitru Matcovschi, cercetătorul care prezenta rapoartele de activitate științifică la Academia de Științe a Moldovei în formă poetică. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00533

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Grădina Botanică (Institut) în construcție, 1976. Foto: Valentin Celac. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00530
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Subotnik la Grădina Botanică (Institut). În imagine: Valentin Celac și Alexandru Ciubotaru, 20 mai 1978. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00528
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Membru corespondent Tatiana Gheideman (a doua din dreapta) în discuții socratice cu colegii din domeniul cercetărilor științifice, 1969. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00526
GHEIDEMAN, Tatiana (11 noiembrie 1903, or. Tbilisi, Georgia – 5 iulie 1995, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: geobotanică, floristică şi silvicultură. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1966), profesor universitar (1968). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1970).
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Profesorul universitar V. Andrunachievici. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00523d
Notă: ANDRUNACHIEVICI, Vladimir (3 aprilie 1917, Sankt Petersburg, Rusia – 22 iulie 1997, Chişinău) – matematician, domeniul ştiinţific: algebră. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice (1958), profesor universitar (1961). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A treia ședință a Prezidiului Academiei de Științe a RSS Moldovenești, începutul anilor 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Fond foto. Cota arhivistică: 00509
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
P. Ungurean(u), elev la Școala de Viticultură și Vinificație din Chișinău. Muzeul Științei al AȘM. Fotografie prezentată de acad. Boris Gaina. Fond foto. Cota arhivistică: 00508d
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Petru Ungurean(u) la vârsta de 5 ani cu părinții. Muzeul Științei al AȘM. Fotografie prezentată de acad. Boris Gaina. Fond foto. Cota arhivistică: 00507d
Notă: UNGUREANU, Petru (26 august 1894, s. Boghiceni, azi r-nul Hânceşti– 12 decembrie 1975, Chişinău) – oenolog, domeniul ştiinţific: vinificaţie. Doctor în ştiinţe tehnice (1940). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Mihail Popovici, viitorul membru al Academiei de Științe a Moldovei (2007), în anii studenției, 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00504
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Senzorul de radiaţie infraroşu „Bolometru supraconductiv neizotermic”, elaborarea savantului A. Sidorenko (Patent A. Sidorenko № 224928, 02.09.1985, Sistem de monitorizare globală). A fost utilizat în staţia spaţială „MIR” în scopul cartografiei suprafeţei pământului şi explorării zăcămintelor subterane pe parcursul a 5 ani (1987– 1991), fără întrerupere. Arhiva acad. Anatolie Sidorenko. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00502
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Prima sesiune științifică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La tribună acad. Iachim GROSUL, 2 august 1961. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00042
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Laureați ai Premiului „Boris Glavan” în domeniul ştiinţei şi tehnicii, 1982. Viitorii academicieni (de la stânga la dreapta): Leonid Culiuc (primul, primul rând), Anatolie Sidorenko (al patrulea, rândul doi,), Valeriu Canțer (rândul doi, al cincilea), Gheorghe Duca (al șaselea, rândul trei); viitorul rector al Universității de Stat din Moldova prof. univ., dr. hab. Gheorghe Ciocanu (primul, rândul trei). Arhiva privată Anatolie Sidorenko. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00501
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE ȘI DE ISTORIE A ȘTIINȚEI
К. М. Манолаке, И. В. Ксенофонтов, Изучение истории монастырей и скитов Республики Молдова в системе энциклопедических исследований // Российская многонациональная энциклопедистика: история и современность: сборник научных работ. Всероссийская научная конференция с международным участием (г. Казань, 12–13 октября 2017 г.) / ред. Р.В. Шайдуллин; сост. М.З. Хабибуллин, Казань, Институт татарской энциклопедии и регионоведения АН РТ, 2017, c. 109-117.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Directorul Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan” a AȘM dr. hab. Constantin Manolache împreună cu maestrul Eugen Doga într-un moment amuzant [În curtea Academiei de Științe a Moldovei], 2017. Foto: Vladimir Pascal. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00495
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Iulian Filip și Moșul din alaiul „Mălăncii”, Bucovina. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00494
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Iulian Filip, cercetător științific la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1975. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00493
Notă:
ONOAREA DE A FI IULIAN
O fotografie rară cu care sperăm să-l surprindem plăcut pe domnul Iulian Filip la cei 70 de ani împliniţi. Îi apreciez personalitatea şi mă simt onorat că am fost botezaţi cu acelaşi nume, nume a unor persoanlităţi de succes:
Iulian Filip – poet, dramaturg, eseist, prozator
Iulian Fruntaşu – ex-ambasador
Iulian Chifu – ex-consilier prezidenţial
Iulian Groza – ex-viceministru de externe
Iulian Scorpan – director Air-Moldova, pilot
Iulian Ciobanu – un tânăr din Moldova, care a devenit de patru ori campion al Portugaliei la acordeon.
Iulian Filip – … fiul actualului prim-ministru, (coincidenţă de nume şi prenume)
Şi umila mea persoană, Iulian Salagor, m-aşi caracteriza drept un om cu atitudine pozitivă faţă de toţi, foarte deschis comunicării, nu sunt nici introvertit, nici extrovertit, ca să parafrazăm pe cineva, nici mai bun nici mai rău, cu virtuţiile pe care mi le-a dat Cel de Sus, în rest aşa este sistemul, mă conformez cu ceea ce este…
Efectuînd o simplă căutare în www.dexonline, sesizăm şi istoria acestui nume:
Iulian a. relativ la Iuliu Cezar: calendar iulian.
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.
IULIÁN ~ă (~i, ~e): Calendar ~ calendar stabilit (în anul 46 î.e.n.) din ordinal lui Iulius Cezar. [Sil. -li-an] /<lat. julianus
sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco.
Iulian (Ștefan) eminent actor comic român (1853–1892).
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.
Iulian (Apostatul) m. împărat roman, născut creștin, se făcu păgân și persecută pe creștini (361–363).
sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.
*ĭulián, -ă adj. (de la numelelu Iuliu Cezar, care a reformat calendarul). Calendarul iulian, éra iuliană, care datează de la reforma lui Iuliu Cezar. V. calendar.
sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner .
Dar să revin la omagiat. Felicitări cu ocazia zilei de naştere! Vă doresc putere, puterea de a risca în continuare, curaj şi perseverenţă în tot ceea ce faceţi! Sănătate, iubire, stimă şi respect din partea celor dragi! Vă urez să fiţi încrezut în sine şi pe toate care le începeţi să aibă şi un bun sfârşit.
LA MULŢI ANI, Iulian Filip!
Cu deosebită prețuire,
Iulian Salagor
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Echipa acad. Mihai Cimpoi cu salbe de ceapă de Buzău. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00492
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Iulian Filip cu Mihai Cimpoi, 1968. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00491
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Prima ieșire în lume a lui Iulian Filip cu sora Alexandra, 1951. Arhiva privată Iulian Filip. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00490
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Dr. hab. A. Dănilă alături de mama Nina. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00488
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Secvență de la Conferința științifică omagială „Aurelian Dănilă – cercetător și promotor al culturii muzicale naționale (70 de ani de la naștere)”. Sala Mică a Academiei de Științe a Moldovei. În prim-plan: acad. Eugen Doga. În prezidiu (de la stânga la dreapta): acad. Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media;
Monica Babuc, ministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; dr. hab. Aurelian Dănilă; dr. hab. Victor Ghilaș, directorul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. Pe masa de prezidiu se află recenta apariție editorială „Membru al Academiei Europene de Științe și Arte Aurelian Dănilă : Biobibliografie” / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Inst. Patrimoniului Cultural ; ed.: Constantin Manolache ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; coord.: Victor Ghilaș ; bibliogr.: Parascovia Calieva, Chişinău: Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, (Tipogr. „Bons-Offices”), 2018, 264 p. La tribună: acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00487
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Gheorghe Mustea oferă un interviu (jurnalistă Silvia Hodorogea) postului de televiziune Moldova 1 despre activitatea în domeniul științei și a muzicologiei a dr. hab. Aurelian Dănilă. Pe fundal, expoziția de carte „Aurelian Dănilă – 70 de ani”, organizată de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 23 ianuarie 2018. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00486
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Dr. hab. A. Dănilă la înmânarea de către președintele Austriei, H. Fischer a însemnelor de membru activ al Academiei Europene de Științe și Arte. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00485
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
La Festivalul „Crizantema de Aur”, Târgoviște, 2017. De la stânga la dreapta: ambasadorul Republicii Moldova la București, M. Gribincea, compozitorul E. Doga, managerul Festivalului, A. Vasiliu, membrul juriului A. Dănilă, ministru-consilier V. Turea. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00484
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Directorul Institutului Patrimoniului Cultural dr. hab. V. Ghilaș, directorul Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan” a AȘM dr. hab. Constantin Manolache și dr. hab. A. Dănilă. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00482
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă cu ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, R. Bolbocean. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00481
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă cu actorul și regizorul M. Volontir. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00480
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă în duet cu profesorul universitar S. Duja; la pian – O. Ținkoburova. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00479
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Profesorul universitar E. Verbețchi cu discipolul său A. Dănilă. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00478
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă cu Fridrich Curson, mezinul Mariei Cebotari. Marea Britanie, 1998. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00477
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Lansarea cărții „Maria Cebotari”. A. Dănilă cu scriitorii S. Vangheli și I. Hadârcă. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00476
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă cu Artistul poporului K. Lavrov și N. Kutateladze. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00475
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Aurelian Dănilă cu regizorul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, E. Constantinova. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00474
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Aurelian Dănilă cu ministrul de Externe al României Theodor Meleșcanu. București, 1993. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00473
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă în rolul bătrânului care seamănă cu Stalin din filmul „Mirajul dragostei” (regizor: V. Jereghi). Ucraina, 2006. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00472
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă cu actorul și regizorul M. Kozakov la filmările peliculei „Mirajul dragostei” (regizor: V. Jereghi). Ucraina, 2006. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00471
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Aurelian Dănilă cu prietenul V. Goga. Chișinău, 2006. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00470
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă la filmarea unei emisiuni cu primadona operetei din Moscova L. Amarfii. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00469
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Lansarea la Ambasada Republicii Moldova la Moscova a volumului semnat de A. Dănilă „Lilia Amarfii – regina operetei”. În imagine: soprana L. Amarfii, ambasadorul E. Teajelnikov, regizorul E. Loteanu, 2002. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00468
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă, șeful Direcției Relații Externe a Primăriei mun. Chișinău A. Dănilă cu primarul General S. Urechean, 2001. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00467
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
A. Dănilă cu ambasadorul Republicii Moldova în Franța, ex-ministrul de Externe M. Popov, Directorul General al UNESCO K. Matsuura. Paris, 2000. Arhiva privată A. Dănilă. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00466