Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei angajează specialiști cu studii superioare la funcții de bibliograf și bibliotecar. Experiența în domeniu și cunoașterea limbilor străine va constitui un avantaj. Oferim remunerare stimulatorie, precum și perspective de carieră și creștere profesională.
Cei interesați pot expedia CV-ul pe adresa de email: [email protected].
Persoanele selectate vor fi contactate.
Pe parcursul a aproape patruzeci de ani din perioada 
postbelică, istoricul și filologul Eugen Russev, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, era cunoscut drept un savant notoriu, autor al unor prestigioase lucrări științifice în domeniul istoriei culturii medievale din Moldova. Personalității omului de știință Eugen Russev i se potrivește o caracteristică dată de protagonistul operelor sale – cronicarul Miron Costin – unui boier moldovean, pe care îl compară cu înțelepții Antichității: ,,Omu de miratu la întregiia lui de sfaturi și de înțelepciuni, cât pre acele vremi de abia de era pemântean de potriva lui”.
În cele ce urmează vom încerca să punctăm traseul vieții și activității savantului, bazându-ne pe memoria unuia dintre autorii acestui articol și pe materiale de arhivă, depistate de celălalt coautor.
Eugen Russev s-a născut la 24 decembrie 1915 în sudul Basarabiei, în satul Cubei, județul Akkerman (astăzi raionul Bolgrad, regiunea Odesa, Ucraina), în familia unui învățător (numit oficial ,,narodnîi ucitel”) – Mihail Russev. În 1917 acesta devine director (comisar) al cooperativelor județului Akkerman, fiind numit de Guvernul Provizoriu al Rusiei, păstrându-și această funcție și în timpul Republicii Democratice Moldovenești. După 27 martie 1918 activează în componența Comisiei Agrare a Sfatului Țării.
În 1934, E. Russev a absolvit cu succes Liceul nr. 5 de băieți din Chișinău și, în același an, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. În februarie 1939 susține teza de licență cu calificativul magna cum laude și este angajat în calitate de șef al Bibliotecii Catedrei de slavistică a Universității. Concomitent se înscrie la doctoratul universității, avându-l drept conducător științific pe renumitul istoric P. P. Panaitescu, viitorul rector al universității, ulterior deținut politic în primii ani ai regimului comunist. Lucrul asupra tezei ,,Relațiile moldo-polone în primul sfert al secolului al XVI-lea” a continuat până în noiembrie 1939, când tânărul doctorand este chemat în Armata Română, la școala de ofițeri în rezervă din or. Bacău. Nu reușește însă să absolve cursurile, deoarece, în urma ocupării Basarabiei de către Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940, el este nevoit să se întoarcă la Chișinău, unde locuia mama sa.
La 5 august 1941, în zilele când Armata Roșie părăsea Chișinăul, Eugen Russev, mobilizat în unitățile de muncă numite ,,Trudarmia”, este dus în spatele frontului (la acea etapă, basarabenilor nu li se acorda încredere de a purta arma). Este repartizat la muncă în calitate de îngrijitor de animale la ferme colhoznice din regiunea Rostov, apoi din Kirghizstan. La începutul războiului, Comisariatul Învățământului Public al RSSM, împreună cu instituțiile din subordine – Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat și structura științifică – Institutul de Istorie, Economie, Limbă și Literatură – s-au evacuat în or. Buguruslan (reg. Orenburg, RSFSR). În 1943, Comisariatul respectiv începe să traducă manuale pentru școli, pregătindu-se pentru eventuala revenire în RSSM. În această activitate, la 11 februarie 1943, este inclus și E. Russev, rechemat din Kirghizstan. Apoi, la 5 mai al aceluiași an este transferat în funcția de cercetător științific superior la Institutul de Istorie, Economie, Limbă și Literatură.
În toamna anului 1944, E. Russev, împreună cu institutul unde activa, se întoarce la Chișinău. Aici el este solicitat atât ca filolog, cât și ca istoric. În anii 1948–1951, E. Russev este doctorand prin corespondență la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a URSS. Teza sa, „Cronica lui Grigore Ureche – monument al ideologiei feudale din Moldova secolului al XVII-lea” (în limba rusă), conducător științific – profesorul Lev Cerepnin (viitor academician), este susținută cu succes în 1952 în cadrul institutului în cauză. Consiliul Științific decide nu doar să-i acorde competitorului titlul de candidat (doctor) în științe istorice, ci și recomandă autorului să prezinte repetat lucrarea pentru a fi susținută în calitate de teză de doctor (teză de doctor habilitat), deoarece corespundea unui asemenea nivel științific.
La Chișinău, această apreciere a tezei lui Eugen Russev a pus pe foc atât pe unii istorici mediocri, dar slujitori fideli ai regimului, cât și organele de partid, care nu puteau accepta ca un fiu al unui membru al Sfatului Țării, o persoană cu „studii burgheze”, școlită de profesori ,,dușmani ai democrației populare” (la acel moment mentorul său, academicianul P. P. Panaitescu era deținut politic), ar fi putut fi primul doctor în istorie din Moldova. Să nu uităm că anii 1949–1951 erau pentru Basarabia o perioadă de teroare stalinistă (o repetare a terorii din 1937 din Uniunea Sovietică).
În asemenea circumstanțe, un șef de secție de la ziarul ,,Sovietskaia Moldavia”, Igor Svedov, realizează cu mult zel o comandă ,,de sus”, publicând articolul ,,Istoria unei disertații”, în care E. Russev este prezentat drept exponent al tineretului burghez (,,de aur”) din București, care a ascuns că părintele său era un antibolșevic, iar el a proslăvit în teza sa pe boierul Grigore Ureche, feudal exploatator și ,,dușman al poporului”, adversar al prietenilor poporului moldovenesc – cazacii zaporojeni.
Drept urmare, la 26 septembrie 1952, Eugen Russev este concediat din institut pe motivul că este necesar de a fortifica studierea perioadei sovietice, nefiind necesari specialiști în Epoca Feudală. Articolul din ,,Sovietskaia Moldavia” și materialele așa-numitei „discuții” au fost expediate la Moscova în Comisia Superioară de Atestare a Ministrului Învățământului Superior al URSS, care îl privează pe E. Russev de titlul de candidat în științe.
Concomitent cu pierderea serviciului, în condițiile în care putea oricând fi arestat, E. Russev, pentru a o proteja pe soția sa Natalia Ostianu, profesoară la colegiu (numit în acele vremuri „tehnicum”), și pe rudele sale, inițiază procedura de divorț și împreună cu mama sa Ana se stabilesc într-o cămăruță a unui prieten, având drept sursă de existență doar onorariile primite pentru diferite traduceri, în mod special pentru „Dicționarul ruso-român”, editat împreună cu Nicolae Corlăteanu la Moscova și înalt apreciat de către specialiști.
Moartea lui Stalin (1953) și apoi Congresul al XX-lea al PCUS (1956) au adus „dezghețul politic” din perioada lui Hrușciov. În scurt timp, o comisie a Comitetului Central al PCUS combate toate învinuirile la adresa acestuia, calificându-le ca false. Drept urmare, E. Russev este reangajat, la 28 iulie 1953, la Institutul de Istorie, Limbă și Literatură (din 1958 – Institutul de Istorie) al Filialei Moldovenești a AȘ a URSS. În anii 1953–1961, Eugen Russev ocupă succesiv posturile de cercetător științific inferior, secretar științific al institutului, apoi șef de sector. El desfășoară o vastă activitate științifică, colaborează cu personalități notorii, renumiți specialiști din URSS din domeniul istoriei și culturii (academicienii Lev Cerepnin, Dimitri Lihaciov ș.a.), din România (acad. Andrei Oțetea, Mihail Guboglu, renumit turcolog, Paul Mihail, membru de onoare al Academiei Române, profesorul Alexandru Boldur, specialist notoriu al istoriei Basarabiei etc.), cu savanți din Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia etc.
La începutul anului 1961, Comisia Superioară de Atestare îi reîntoarce titlul de candidat în științe istorice. Urmează apoi, la 2 august 1961, în ședința solemnă de inaugurare a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, numirea sa în funcție de director al Institutului de Istorie și acordarea titlului științific de membru corespondent al AȘM.
Savantul E. Russev activează în postul de director până în 1970, reușind în această perioadă (conformându-se formal directivelor instanțelor superioare) să inițieze noi direcții științifice, să promoveze cadre naționale tinere – absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior din Moldova.
În anii 1970–1982, m. c. E. Russev este angajat în funcția de cercetător științific superior la Institutul de Limbă și Literatură al AȘM, continuând să valorifice moștenirea cultural-istorică a Moldovei medievale. Se stinge tragic din viață la 17 mai 1982.
Întreaga activitate a omului de știință Eugen Russev a fost direcționată spre deschiderea noilor orizonturi în valorificarea moștenirii istorice și culturale a poporului nostru. În acest context vom evidenția câteva direcții.
Încă în anii studenției, E. Russev a sesizat importanța primordială a documentului istoric în procesul de tratare a evenimentelor din trecut. Începând cu 1958, el coordonează o grupă de medieviști (P. Dimitriu, D. Dragnev, P. Sovetov) care a depistat vechi hrisoave domnești și zapise medievale, scrise în limba slavă și română (în paleografie chirilică româno-slavă), în arhivele din Moscova, Leningrad, Kiev, Odesa, Cernăuți și Chișinău, care cuprind secolele XV–XVII. Drept urmare a acestui efort, în 1961 apare primul volum de documente interne slavo-române ale colecției ,,Moldova în Epoca Feudalismului”. Lucrul asupra acestei colecții a continuat și după plecarea savantului din viață, ajungându-se, în anul 2012, la editarea volumului XII.
În anii 1965–1970, Eugen Russev participă în calitate de redactor responsabil al colegiilor de redacție (al fiecărui volum) și de membru al colectivelor de alcătuitori la editarea a trei volume de documente medievale externe, unite în colecția ,,Relațiile istorice dintre popoarele URSS și România”, inițiate de Academia de Științe a URSS și Academia Română.
O altă direcție științifică promovată de savantul E. Russev chiar de la începutul activității sale a fost studierea și editarea operelor marilor cronicari moldoveni. El a elaborat ample studii introductive la edițiile cronicarilor Ion Neculce (1969, 1974), Grigore Ureche (1971), Miron Costin (1972). A publicat monografiile: ,,Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera” (1956), în colaborare cu V. Coroban, „Cronografia Moldovei din veacurile XV–XVIII” (1977) etc. Lista publicațiilor sale științifice cuprinde circa 180 de titluri.
Membrul corespondent Eugen Russev pentru prima dată a cercetat în complexitate fenomenul cronicăresc atât sub aspect istoric, cât și sub cel filosofic și literar și a evidențiat interferențele cultural-spirituale ale civilizației românești cu alte arii de civilizație.
Prin elaborarea studiilor sale monografice consacrate acestei probleme, autorul a reușit să argumenteze într-un singur bloc caracteristicile acestui gen istorico-literar.
În sfârșit, o amplă direcție a cercetărilor omului de știință E. Russev este elaborarea lucrărilor de sinteză în care este expusă caracteristica generală integrală a culturii medievale din Moldova (capitole din „Istoria Moldovei”, 1951; „ „Istoria literaturii moldovenești”, vol. I, 1988 etc.). În aceste lucrări, autorul, nu avea posibilitatea, datorită restricțiilor impuse de regim, să prezinte istoria culturii medievale din Moldova în contextul general românesc, totuși, prin forma de expunere se întrevede unitatea culturală românească. Atunci însă când i-a fost comandată realizarea capitolelor despre cultura medievală românească pentru cartea „Istoria României”, vol. I, lucrare executată sub egida Institutului de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a URSS, E. Russev a prezentat un tablou real al unității culturale românești. Cartea însă nu a văzut lumina tiparului, deoarece n-a fost aprobată de CC al PCUS, dar capitolul semnat de savant se păstrează în prezent în fondul ce-i poartă numele din Arhiva AȘM. Constatăm astfel un cercetător consacrat al istoriei și culturii medievale românești din Țara Moldovei în complexitatea sa.
În încheiere am dori să menționăm unele aspecte ale personalității acestui om de știință de excepție. Unul dintre autorii acestui eseu (– D.D.) a avut prilejul să colaboreze cu Eugen Russev într-o echipă ce elabora volumul I al colecției de documente medievale moldovenești „Moldova în Epoca Feudalismului” (menționate mai sus). Stilul de lucru al acestui savant ne-a ajutat nu numai să urmăm rigorile paleografiei medievale, dar și să însușim metodele de cercetare critică a surselor istorice în contextul epocilor când ele au fost scrise. Era cunoscut și ca un orator neîntrecut, care apărea la tribuna adunărilor generale cu discursuri elaborate într-o limbă literară a elitelor, împresurată cu proverbe și zicători, fiind necruțător față de ignoranți și plin de stimă față de colegii cu realizări remarcabile. La întruniri corporative îi cucerea pe cei prezenți cu umorul său nesecat și cu romanțe interpretate cu mult talent.
Suntem convinși că acest om de o inteligență și erudiție aleasă a transmis generației de cercetători din anii 1950–1970 mesajul intelectualității selecte interbelice românești, care consta în probitatea omului de știință, în responsabilitatea lui față de obligațiile pe care și le-a asumat prin acribia cercetărilor realizate. Anume aceste trăsături intelectuale i-au adus savantului recunoștința colegilor și cititorilor săi. Lucrările savantului Eugen Russev ocupă un loc aparte în tezaurul istorico-cultural românesc și vor rămâne „cărți de învățătură” pentru noile generații de cercetători.
Membru corespondent, doctor hablitat în istorie Demir DRAGNEV
Institutul de Istorie al AȘM
Doctor în istorie Ion XENOFONTOV
Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a AȘM
Legende foto
1. Membru corespondent Eugen Russev. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00025
2. Din opera știinţifi că a savantului Eugen Russev. Biblioteca Științifi că Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a AȘM. Foto: Ion Xenofontov
3. Casa în care a locuit savantul Eugen Russev (Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt nr. 159). Foto: Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015
4. Placa comemorativă de pe edificiu. Foto: Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015
Moto: „Dansul este poezia piciorului. ”John Dryden (1631–1700), părintele criticii literare engleze
Baletul (din latină ballo – dansez) reprezintă o formă de artă scenică muzical-teatrală. Se cunosc mai multe ramuri de balet: de bal, clasic, de caracter, modern, popular-scenic, precum şi din diferite specii ale pantomimei. Vocabula Balet a apărut în Italia în Epoca Renașterii la sfîrșitul sec. XVI, genul artistic fiind considerat de sorginte aristocratică. Iniţial marca un episod de dans, apoi au început să fie numite spectacolele în care dansul era legat de cîntec şi poezie. În sec. XVIII, baletul s-a afirmat ca formă aparte a artei, fiind extins în toată Europa. La sfîrșitul sec. XIX, Rusia devine centru al dezvoltării artei baletului, majoritatea profesorilor de balet fiind francezi. În această perioada au apărut capodoperele baletului mondial „Lacul lebedelor”, „Don Quijote” etc. „Tătuca popoarelor”, Iosiv V. Stalin (1878–1953), era un mare amator de balet. Frecventa toate reprezentările, cunoștea toți balerinii vestiți și imita ținuta balerinilor din genul clasic (verticalitatea).
În spațiul actual al Republicii Moldova, baletul are o biografie relativ tînără.
1. Primele informații despre scenele de balet datează din timpul războiului ruso-turc (1787–1792), atunci cînd în cartierul generalului-feldmareșal rus Gr. Potiomkin (1739–1791), amplasat la Dubăsari, Bender și Iași se organizau baluri.
2. În 1938 Teatrul Moldovenesc Muzical-Dramatic din Tiraspol a montat primul balet, „Poveste din bătrîni” de Valerii (Valerian) Poleakov (1913–1970), în coregrafia lui J. Sidorenco.
3. În 1946–1948, la Teatrul Moldovenesc de Operă și Dramă din Chişinău au fost montate de coregraful și regizorul Gh. Perkun (1916–1983) baletele „Domnişoara-ţărancă” şi „Mirandolina”.
4. În iulie 1957 s-a instituționalizat Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă și Balet. În februarie 1992 redenumit Opera Națională din Chișinău, iunie 2003 – Teatrul Național de Operă și Balet, iar din mai 2012 – Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Republica Moldova.
5. O particularitate a baletului de la sfîrșitul anilor 1950 – 1980 rezidă în sporirea atenţiei montării baletului contemporan pe muzică de compozitori moldoveni. Trupa de balet acorda o atenţie sporită montării spectacolelor naţionale. În 1959 s-a montat baletul „Surorile” de L. Kogan (1927–2007), în 1960 – „Zorile” de V. Zagorschi (1926–2003), „Spada frîntă” (după „Strigoii” de M. Eminescu) de E. Lazarev (n. 1935); în 1980 – „Andrieş” de Z. Tcaci (1928–2006), maestru de balet O. Melnik (n. 1939), în 2007 – „Luceafărul” de acad. E. Doga (n. 1937), maestru de balet Gh. Kovtun (n. 1950).
6. Apogeul baletului în Moldova sovietică a fost atins în perioada în care Marat Gaziev (1924–1988), fiul ultimului șah din Turkmenia, a fost coregraf-șef, în anii 1979–1985, la Teatrul Moldovenesc de Opera și Balet din Chișinău.
7. De la înfiinţarea teatrului şi pînă în prezent un loc semnificativ în repertoriul teatrului îl ocupă baletul clasic.
8. De la sfîrșitul anilor 1980, Colegiul Național de Coregrafie din Republica Moldova a fost principala pepinieră de pregătire a cadrelor în domeniul baletului.
9. „Requiem” după W. Mozart (1756–1791) a fost ultima premieră de balet din Chișinău, care a avut loc la 11 octombrie 2007, coregraf B. Eifman (n. 1947), dirijor A. Samoilă (n. 1950) și scenografie de S. Pastuh (n. 1951) și E. Rapai.
10. Elfrida Coroliov (Koroliova), balerină, doctor în studiul artelor (1974), angajată la Academia de Științe a Moldovei din 1968, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural (din 2008) al Academiei de Științe a Moldovei, autoare a 12 monografii și sute de articole, studii științifice și enciclopedice, de popularizare a științei, este cercetătorul științific nr. 1 în Republica Moldova în domeniul baletului. Potrivit E. Coroliov (Koroliova), baletul a atins apogeul în cadrul marilor imperii (Imperiul Țarist, Uniunea Sovietică) și necesita resurse financiare substanțiale pentru a fi dezvoltat. Dacă genul clasic (verticalitatea) redă autoritatea, luarea de poziții, ambiția, atunci genul modern – cu modificarea ondulată a poziției – redă spiritul epocii în care trăim, flexibilitate, criza de valori, pierderea identității. Recent, E. Coroliov (Koroliova), împreună cu Nicolae Aga, balerin, pedagog, coregraf, cercetător științific, au elaborat prima ediție enciclopedică din Republica Moldova consacrată baletului. Lucrarea, în volum de 304 pagini, ilustrată color, a fost editată în cadrul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei, conducător de proiect fiind Constantin Manolache, responsabil de ediție – Ion Xenofontov, redactor – Tamara Osmochescu, iar designeri Vitaliu Pogolșa și Valeriu Oprea. Ediția enciclopedică va fi lansată în decembrie anul curent la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Republica Moldova.
Ion XENOFONTOV, doctor în istorie
„Banul este nervul și sufletul unei țări”
Joachim I. Becher (1635–1682)
Moneda constituie un element increat al funcționării structurilor politice, militare economice etc., constituind și un factor de propagandă culturală. Anterior existenței banilor, bogăția era calculată prin deținerea de vite și metale prețioase (aur, argint). Monedele, metal imprimat cu un sigiliu, au apărut mai întîi în Asia Mică la sfîrșitul sec. XVIII î. Hr. Tot în Asia Mică se consideră că a activat la începutul sec. V î. Hr. primul bancher, Pithius. Potrivit unei legende grecești, legislatorul Solon (638–558 î. Hr.) a bătut monede cît roata carului, pentru a-i dezvăța pe oameni să acumuleze în exces. Anunțați de gîște de atacul galilor, romanii i-au mulțumit zeiței Moneta, căreia i-au dedicat moneda (română), moneta (latină, rusă), money (engleză), monnaie (franceză). Pe suprafața monedei „habitează” circa 100 de bacterii, inclusiv colibacii și stafilococi. În Japonia există dispozitive speciale care dezinfectează banii la o temperatură de 200ºC. Peste jumătate din bancnotele de 50 și 100 de dolari furnizate de bancomate (ATM) au pe ele urme de cocaină. Se consideră că cele mai curate bancnote sunt euro, care sunt prelucrate cu o soluție anti-microbiană.
În spațiul actual al Republicii Moldova, circuitul monetar a traversat diferite zone de contact dintre civilizații (dinspre Asia Centrală, Orientul Apropiat, Africa de Nord și chiar dincolo de Oceanul Atlantic) și drumuri comerciale internaționale.
Ion XENOFONTOV, doctor în istorie
1-2. File din ediția enciclopedică „Moneda în Republica Moldova”, Chișinău, 2015
Sursă: Ion Xenofontov, Zece curiozități despre moneda în Republica Moldova, în Moldova Suverană. Cotidian național independent, nr. 166 (1922), 26 noiembrie, 2015, p. 2.
Доклад посвящен вопросу истории становления энциклопедистики в Молдове, в частности, раскрывается вклад ученых-основателей Академии наук Молдовы в развитие энциклопедического дела.
УЧЕНЫЕ-ОСНОВАТЕЛИ АКАДЕМИИ НАУК МОЛДОВЫ. ЭНЦИКЛОПЕДИЧЕСКИЙ ПОДХОД
Ключевые слова: Академия наук Молдовы, энциклопедия, энциклопедистика.
SCIENTISTS-FOUNDER OF THE ACADEMY OF SCIENCES OF MOLDOVA. ENCYCLOPEDIC APPROACH
The report focuses on the issue of the history of encyclopedistics formation in Moldova, in particular, the contribution of scientists and founders of the Academy of Sciences of Moldova in the development of encyclopedic affair is revealed.
Keys words: Academy of Sciences of Moldova, encyclopedia, encyclopedistics.
Доклад посвящен известной личности Республики Молдова, литературоведу Иосифу Вартичяну – главному редактору Молдавской советсткой энциклопедии.
АКАДЕМИК ИОСИФ ВАРТИЧЯН (1910–1982), ГЛАВНЫЙ РЕДАКТОР «МОЛДАВСКОЙ СОВЕТСКОЙ ЭНЦИКЛОПЕДИИ» (1974–1982)
Ключевые слова: Иосиф Вартичян, Академия наук, Молдавская советсткая энциклопедия.
ACADEMICIAN JOSEPH VARTICHAN (1910-1982), EDITOR IN CHIEF OF «MOLDAVIAN SOVIET ENCYCLOPEDIA» (1974-1982)
The report focuses on the well-known personalities of the Republic of Moldova7, scientist in literary Joseph Vartichan as a chief editor of the Moldavian Soviet Encyclopedia.
Keys words: Joseph Vartichan, Academy of Sciences of Moldova, Moldavian Soviet Encyclopedia.
Redactor: Vlad Pohilă
Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari
Bibliografie: Maria Poştarencu
Copertă: Vitalie Pogolşa
Paginare digitală: Valeriu Oprea
Autori:
Silviu ANDRIEŞ-TABAC, heraldist de Stat al Republicii Moldova, Chișinău
Ana BOLDUREANU, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chișinău
Lilia DERGACIOVA, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Chișinău
Mihai DIMA, Banca Naţională a României, București
Dan ILIE, Banca Naţională a României, București
Theodor ISVORANU, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
Eugen NICOLAE, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
Ana-Maria VELTER, Muzeul Naţional de Istorie a României, București
Aurel VÎLCU, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti şi Societatea Numismatică din Republica Moldova a organizat între 29-30 octombrie 2015 SIMPOZIONUL XV de NUMISMATICĂ, lucrările căruia s-au desfăşurat în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.
La eveniment au participat cercetători numismaţi din România, Ucraina şi Republica Moldova. În cadrul Simpozionului au fost prezentate comunicări ştiinţifice din domeniul numismaticii antice, medievale, moderne şi contemporane, a heraldicii, dar şi a altor ştiinţe auxiliare ale istoriei, care reprezintă rodul activităţii acestor cercetători. Aceste comunicări, care vor fi şi publicate ulterior reprezintă contribuţii importante în studierea istoriei circulaţiei monetare de pe teritoriul Moldovei din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, a istoriei economice din regiune, dar şi a valorificării descoperirilor monetare. Programul simpozionului poate fi găsit aici.
În cadrul simpozionului a avut loc lansarea volumului MONEDA ÎN REPUBLICA MOLDOVA, coordonatori Ana Boldureanu şi Eugen Nicolae, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan”, Chişinău, 2015. Volumul cuprinde un cuvânt-înainte al preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, şi a fost realizat de specialişti de la Chişinău – Ana Boldureanu (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei), Lilia Dergaciova (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei), Silviu-Andrieş Tabac (heraldist de Stat), şi de la Bucureşti – Ana Maria-Velter (Muzeul Naţional de Istorie a României), Mihai Dima, Dan Ilie (Banca Naţională a României), Theodor Isvoranu, Eugen Nicolae, Aurel Vîlcu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române).
Cercetarea realizată de Ion Xenofontov privind istoria complexului monahal Japca este una cu vădite intenţii monografice şi cu nemărturisite proiecţii exhaustive. Structura tematică, sursele, articulaţia istoriografică pe care această carte doreşte să o fixeze asupra subiectului sunt suficiente argumente pentru ca cercetarea dată să rămână şi să definitiveze un efort istoriografic colectiv, început cu aproape două secole în urmă. În egală măsură cartea de faţă întregeşte seria de monografii dedicată mănăstirilor după 2000, precum: Căpriana, Hâncu, Bocancea. 
Autorul lucrării a reuşit, în urma unui efort şi a unei munci riguroase care îi sunt specifice, să se „aşeze” cu toate competenţele dobândite şi perfecţionate în interiorul unui subiect de cercetare care presupune achiziţii şi familiarităţi cu ceea ce înseamnă cunoaşterea cadrului monahal, a istoriei instituţionale a monahismului cu rigorile formatului monografic: contextul spaţio-temporal, particularităţile instituţiei monahale, ctitori şi binefăcători, obştea monahală, domeniul economic al mănăstirii, tipologia monahală, activităţi sociale, instructive şi educative, obiective filantropice, practicile pietăţii monahale şi ale pietăţii colective laice, arhitectura monastică, arhiva, biblioteca, necropola etc. Derularea monografică a cercetării istoriei mă- năstirii Japca beneficiază în cartea lui Ion Xenofontov de problematizări şi racorduri la ceea ce a însemnat mănăstirea şi comunitatea, mănăstirea şi societatea şi, de asemenea la ingerinţele puterii politice asupra vieţii monastice şi constrângerile extrareligioase asupra mănăstirii. Din perspectivă istoriografică cercetarea de faţă reuşeşte să asocieze istoria propriu-zisă a aşezământului monastic „istoriei mari” a teritoriului Basarabiei, în care istoria politică, culturală, religioasă a acestui ţinut se recunoaşte la nivelul istoriei mănăstirii. Mai exact, se recunoaşte modul în care refracţiile marii istorii-realitate se identifică la nivelul istoriei mănăstirii de la Japca. Inflexiunile „marii istorii” au marcat în mod evident istoria aparent adiabatică a mă- năstirii „intra muros”. Istoria Basarabiei/RSS Moldovenești/Republicii Moldova, lecturată prin istoria mănăstirilor sale, oferă dincolo de orice inovaţie în plan metodologic şi analitic, dintr-o perspectivă inductivă, secvenţe şi aspecte istorice ce recompun dinspre realitatea trecută, multiplă, variată, complexă, cu variabile şi imponderabilităţi, pluralitatea discursului istoriografic. Recentrarea în planul discursului istoriografic de după comunism a tematicii istoriei religioase, a vieţii şi sensibilităţii religioase are valenţele unei adevărate redescoperiri a conştiinţei istorice colective, a profilului identitar şi patrimonial al comunităţilor şi naţiunilor. Ceea ce se remarcă de la prima lectură a cărţii este soliditatea şi rigoarea proiectului istoriografic pe cât de ambiţios asumat, pe atât de laborios împlinit. De la sursele documentare exhaustive, la articulaţiile tematice şi analitice, la relevanţa citatului documentar selectat în anexe, la gestionarea inteligentă a naraţiunii istoriografice între rigoarea de specialitate şi accesibilitatea largă, s-a elaborat o lucrare ce ilustrează un istoric matur şi deplin.
Prof. univ., dr. Doru Radosav
Cluj-Napoca
Ion Xenofontov. Complexul monahal Japca. Istorie și spiritualitate /Consultant științific: preot, dr. conf. univ. Octavian Moșin; redactor științific: dr. conf. univ. C. Manolache. Iași: Editura LUMEN. 2015, 487 p
Sportul (engl. sport – joc, distracţie) înglobează o serie de acţiuni de practicare a exerciţiilor fizice în vederea obţinerii de către individ sau colectiv a perfecţionării posibilităţilor morfo-funcţionale şi psihice. Primele competiţii sportive datează din 1580 î.Hr. în Grecia antică. La sfîrşitul sec. XIX se formează asociaţii sportive internaţionale. La mijlocul anilor 1970, în RSS Moldovenească 480,5 mii de persoane (în 1975 numărul total al populaţiei constituia 3 868,9 mii) practicau 37 de discipline sportive. Actualmente, cultura fizică şi sportul în ţara noastră sînt într-un con de umbră. Potrivit ultimelor date oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, în 2013, în Republica Moldova, cu o populaţie de 3 559,5 mii de oameni doar 108,7 mii de persoane practicau sportul. Numărul de sportivi în grupe constituie 34,3 mii, inclusiv 19,0 mii – începători; 15,0 mii – avansaţi; 0,7 mii – de înaltă măiestrie sportivă. Sportivi de categorie înaltă: 2663 – categoria I juniori; 537 – categoria I; 3192– categoriile I, II; 124 – candidaţi de maeştri; 75 – maeştri ai sportului; 11 – maeştri internaţionali ai sportului. Numărul de şcoli sportive este de 89, inclusiv 32 specializate. În ţara noastră funcţionează 4901 de construcţii sportive, inclusiv 51 de stadioane cu tribune de 500 de locuri şi peste. Cele mai multe bazine de înot se află în Chişinău – 16, din totalul de 24.
O lansare de carte în premiera absoluta şi o realizare deosebită în domeniul cercetării ştiinţifice a avut loc la 25 septembrie 2015. Este vorba de lansarea tratatului „Managementul Academic”, autorii căruia sunt academicianul Gheorghe Duca şi prof. univ., dr. Ion Petrescu, Braşov, România, Doctor Honoris Causa al ASEM şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Evenimentul de lansare s-a produs la Academia de Studii Economice din Moldova, în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii”, care este la a IV-a ediţie şi este organizată la sfârşit de septembrie, cu prilejul Zilei economistului.
Tratatul, de un volum impresionant, 680 de pagini, a fost editat de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
O manifestare ştiinţifică de rezonanţă naţională şi internaţională a avut loc, în perioada 11–13 septembrie 2015, la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Este vorba de ediţia a IV-a a Simpozionului Internaţional „Cercetări în domeniul istoriei ştiinţei. Aspecte interdisciplinare” şi evenimentul asociat Central and Eastern European LUMEN Conference: New Approaches in Social and Humanistic Sciences: LUMEN NASHS 2015.
Evenimentul a fost organizat de Instituţia Publică Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu Asociaţia LUMEN, Centrul de Conferinţe LUMEN şi Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN.
La eveniment s-au înscris 180 de participanţi cu 125 de lucrări – prezentări de tip oral, poster sau virtual şi 260 de autori afiliaţi la universităţi, centre şi institute de cercetare din ţări, precum Hong-Hong, Marea Britanie, Turcia, Spania, Albania, Rusia, Republica Moldova, Olanda, România, Taiwan, Macedonia, Peru, SUA, Thailanda, China, Mexic, Portugalia şi Ucraina.
Deschiderea oficială a manifestării internaţionale a avut loc la 12 septembrie, la Bibliotecă Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a AŞM, în prezenţa directorului instituţiei, conf. univ. dr. Constantin Manolache şi a preşedintelui Asociaţiei LUMEN din Iaşi şi Centrului de Cercetări Socio-Umane, Antonio Sandu, profesor universitar, doctor la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava.
„Conferinţa de astăzi este un rezultat al activităţii noastre de mai mult timp cu colegii din Iaşi, iar organizarea acestui eveniment de rezonanţă se datorează în cea mai mare parte, colegului Antonio Sandu, căruia îi exprim mulţumiri”, a menţionat în deschiderea evenimentului dr. Constantin Manolache, gazda manifestării ştiinţifice. Directorul instituţiei gazdă a transmis un mesaj de salut din partea preşedintelui Academiei de Ştiinţe, acad. Gheorghe Duca şi a dorit succes lucrărilor forului.
La rândul său, profesorul universitar, doctor Antonio Sandu, preşedintele Asociaţiei LUMEN şi Centrului de Cercetări Socio-Umane, care a şi moderat evenimentul, a remarcat privilegiu pentru Domnia Sa, dar şi pentru Centrul de Cercetări Umane LUMEN de a fi alături la prima Conferinţă Central şi Est-europeană LUMEN, în domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste aplicate, care se desfăşoară la Chişinău. „Suntem onoraţi să ne deschidem şi către spaţiul central şi est-european şi am început nu întâmplător cu Republica Moldova”, a subliniat prof. Antonio Sandu, specificând că problemele din spaţiul respectiv (Romania, Ungaria, Polonia) sunt transferate şi foarte prezente în ţările respective, adică, în cele din spaţiul ex-sovietic, dar care acum sunt în curs de aderare europeană şi aceste probleme sociale, de mentalitate, de acces la noutate, constituie principala preocupare a Conferinţei, mai exact, cum cetăţenii din Europa de Est receptează aceste schimbări din paradigma socială.
Domeniul de interes al prof. Antonio Sandu a vizat etica aplicată, Domnia Sa conferenţiind în secţiunea dedicată eticii în societatea actuală – transformările eticii legate de corupţie, dezvoltarea economiei, ştiinţelor juridice etc. În cadrul altei secţiuni importante privind componenta de filozofie politică, a intervenit conferenţiar universitar doctor, Iulian Chifu, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (România), care a prezentat unele scenarii de perspectivă imediată-medie şi de durată lungă referitoare la evoluţia sociopolitică din Ucraina.
În comunicarea sa ştiinţifică, dr. hab. prof. univ. Veaceslav Manolachi, rectorul Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a menţionat că sportul de performanţă, conceptul valoric al olimpismului şi mişcării olimpice poate asigura o armonie în dinamica unei societăţii sănătoase şi inteligente. Dr. conf. univ. Constantin Manolache, gazda evenimentului, s-a referit la un eveniment recurent, cel al componentei securităţii naţionale în Basarabia interbelică (1918–1940), iar dr. Ion Xenofontov, de la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” (Institut), a comunicat despre activitatea ştiinţifico-editorială a „Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti”.
Timp de două zile, cercetători şi-au expus propria viziune asupra transformărilor pe care Europa Centrală şi de Est le-a suferit. Organizatorii şi-au propus ca manifestarea ştiinţifică să fie una de mare amploare prin implicarea atât a Academiei de Ştiinţe, cât şi a universităţilor, dorind ca acest spirit al ştiinţificităţii să domnească în cadrul Conferinţei şi să fie o adevărată sărbătoare a cercetării în ţările prezente.
Asociaţia LUMEN a prezentat publicului larg recentele apariţii editoriale, unele înalt apreciate cu premii, citări în reviste ştiinţifice cu factor de impact etc. Participanţilor la conferinţă le-au fost oferite în dar cărţi şi reviste ştiinţifice. Totodată, Editura LUMEN, aflată în topul primelor 30 de edituri din România, a prezentat recenta apariţie editorială a dr. Ion Xenofontov, Complexul monahal Japca. Istorie şi spiritualitate (Iaşi, LUMEN, 2015, 487 p.).
Evenimentul ştiinţific are un caracter multidisciplinar, al cărui obiectiv general este promovarea excelenţei ştiinţifice, susţinând cercetările ştiinţifice originale în domeniul ştiinţelor socio-umaniste, în Europa Centrală şi de Răsărit, având Republica Moldova ca punct de convergenţă.
In cadrul Salonului Internaţional de Carte, Ediţia a XXIV-a, volumul „Chimie. Mica enciclopedie”, autor Dumitru Batîr, sub redacţia ştiinţifică a academicianului Gheorghe Duca, a fost menţionat cu Diploma Ministerului Educaţiei. Volumul a apărut la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (anterior, Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei).
Potrivit directorului Bibliotecii, dr. Constantin Manolache, care a şi prefaţat lucrarea, aceasta se adresează tineretului studios (elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi) care vrea să se implice în cercetare şi caută să-şi lărgească orizontul cunoaşterii, dar şi unui cerc mai larg de doritori de a se familiariza cu noţiunile de bază din domeniul chimiei. Indiscutabil, nu au putut fi cuprinşi toţi termenii şi noţiunile din domeniul chimiei, scopul enciclopediei fiind însă incitarea pasiunii pentru chimie în rândul tinerilor, de care depinde viitorul ştiinţei în general şi a chimiei, în special. Articolul în întregime
Lăcaşul monahal Japca, singurul care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, face parte din grupul nordic de mănăstiri amplasate de-a lungul fluviului Nistru. Este plasat la o distanţă de 2 km de localitatea omonimă, 40 km de centrul raional Floreşti şi 160 km de Chişinău. Ca majoritatea aşezămintelor monahale de pe malurile fluviului Nistru şi ale afluenţilor săi, complexul monahal Japca a fost întemeiat pe baza schitului rupestru din apropiere, stabilit, după unii cercetători, cu sec. XV. În a doua jumătate a sec. XVIII are loc „coborîrea” schitului la poalele falezei, fapt generat de inundaţiile care au înnămolit încăperile rupestre, urme menţinute şi actualmente în stratul gros de aluviuni din chilii. În 1818, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a transformat schitul Japca în mănăstire. Pînă în 1916 mănăstirea a fost de monahi, iar la 26 martie 1916 a fost reorganizat în lăcaşului sfînt de monahii. Aici au venit călugăriţe refugiate din Lesna, Polonia rusească (teritoriu anexat de Rusia în a doua jumătate a sec. XVIII), Poneataevsk (regiunea Nijegorodsk), Elizavetinsk (or. Ialta), Ioan Predteci (Petersburg).
Dr. Ion XENOFONTOV,
Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Sursa: Moldova Suverană, nr. 102 (1858), marți, 14 iulie 2014, p. 2
Redactor științific: dr. conf. univ. Constantin MANOLACHE
Responsabil de ediție: dr. Ion XENOFONTOV
Coordonator: dr. Elena BABAN
Redactori: Tudor Palladi, Vitalie Țurcanu
Corectori: Elena PISTRUI
Design, redactare tehnico-artistică și machetare computerizată: Valeriu OPREA, Katerina RUSSU
Coperta: Vitaliu POGOLȘA
Fotografii: Arhiva personală Tudor Casapu, Eduard Bâzgu, Alina Bivol, Nicolae Buceațchi, Vadim Caftanat, Serghei Doneț, Boris Harcenco, Anatolie Roibu, Oleg Sărătura, Eugenia Tofan
Lucrarea, prima în colecția „Legendele sportului moldovenesc”, este consacrată marelui sportiv autohton Tudor Casapu, campion olimpic (1992), cavaler al distincției de stat „Ordinul Republicii” (1992), laureat al Premiului Național în domeniul sportului (2011), doctor honoris causa al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport (2014).
Volumul include biografia și bibliografia privitoare la protagonist.
În carte sunt prezentate atât opiniile personalităților din domeniile sportului, culturii, științei, educației etc. referitoare la Tudor Casapu, cât și percepțiile protagonistului despre sport, univers, țară etc.
Este adresată cercetătorilor științifici, sportivilor, doctoranzilor, masteranzilor și studenților, la fel și unui cerc mai larg de cititori.
Prezentarea volumului la Noroc TV
Fişă biografică: s-a născut la 31 mai 1935 în satul Parcova, azi raionul Edineţ. Absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii de Stat din Chişinău (1956). A absolvit doctoratul la Institutul de Energetică „G. Krjijanovski” din Moscova (1961). Doctor habilitat în tehnică (1973), profesor universitar (1976), membru corespondent (1978) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Doar o singură trecere în revistă a gradelor şi titlurilor obţinute, a funcţiilor ocupate, a domeniilor de activitate ştiinţifică, încununate de 1726 de titluri, inclusiv 14 monografii în limbile română, rusă şi engleză, cca 550 de articole publicate în ţară şi peste hotare, 358 de brevete de invenţie etc. vorbesc despre rezultatele marelui savant. Specialist în termo- şi electrofizică, academicianul Mircea Bologa şi-a desfăşurat activitatea ştiinţifică la Institutul de Fizică Aplicată, de la înfiinţarea acestuia (09.III.1964) până în prezent. CV-ul domniei sale demonstrează cu prisosinţă abordarea meticuloasă a carierei de savant şi o ordine excelentă în expunere. Intelectual, inteligent, dar si mare sufletist şi familist convins, este un tată şi bunic sentimental – calităţi obţinute de mic copil în familia pedagogilor Chiril şi Parascovia Bologa. Aparţinând zodiei Gemeni, îşi iubeşte foarte mult semenii, mai ales tineretul studios. Despre aceasta vorbeşte pregătirea sub îndrumarea sa a cca 50 de doctori şi doctori habilitaţi, zecile de recenzii la tezele doctoranzilor în devenire. A ştiut să-şi educe şi urmaşii cu dragoste faţă de ştiinţă. Astfel, fiul mai mare Andrei a obţinut gradul de doctor habilitat în tehnică, iar fiul mai mic Alexandru este doctor în tehnică.
Academicianul M. Bologa este binecuvântat cu multe talente demonstrate prin activităţi de cercetare ştiinţifică, editorială şi publică bine cunoscute în R. Moldova şi peste hotarele ei. Nu ne vom adânci în detaliile acestor activităţi, care sunt enumerate în zecile de articole ale colegilor şi discipolilor săi. De menţionat că dumnealui este membru a multe organizaţii ştiinţifice de la noi, precum şi din alte ţări (Asociaţia Internaţională a Academiilor de Ştiinţe – membru al Biroului Consiliului Ştiinţific pentru Sudură şi Tehnologii Adiacente; Consiliul Ştiinţific pentru Uscare al CSI; Consiliul Tehnico-ştiinţific al Institutului Naţional Turbomotoare, COMOTI, Bucureşti; Societatea Termotehnicienilor din Moldova şi din România; Societatea Electrostatică din România; Biroul Secţiei Ştiinţe Fizice şi Inginereşti al AŞM; Consiliul Ştiinţific IFA.), fapt ce vorbeşte de la sine despre înalta apreciere a rezultatelor ştiinţifice ale savantului, dar şi a obiectivităţii, atitudinii lui faţă de succesele altor cercetători, faţă de obligaţiilor sale.
Pe drept cuvânt, şi-a câştigat calificativul de Om de ştiinţă, dar şi de cetăţean onest cu verticalitate. Fiind întrebat ce este fizica, a răspuns fără ezitare: „Fizica este regina ştiinţelor”, fiind fascinat de frumuseţea fenomenelor naturii, de aplicarea aparatului matematic la explicarea acestora.
Savantul Mircea Bologa desfăşoară o amplă activitate în cercetarea enciclopedică şi istoria ştiinţei. În calitate de membru al Colegiului de redacţie al „Enciclopediei Moldovei” şi al Consiliului ştiinţific al Institutului de Studii Enciclopedice a venit cu sfaturi, îndemnuri, consultări, redactări şi elaborări de articole enciclopedice. Acad. Mircea Bologa a fost iniţiatorul ca pe coperta volumului enciclopedic „Republica Moldova” (lucrarea a apărut în două ediţii, în anii 2009 şi 2010) să fie inclusă Stema de Stat a Republicii Moldova. Graţie savantului a fost elaborat şi conceptul editorial, ştiinţific şi grafic al compartimentelor „Ştiinţă” şi „Educaţie”.
Acad. Mircea Bologa desfăşoară şi o prodigioasă activitate metodologică. Este consultantul ştiinţific al Concepţiei „Enciclopediei Moldovei” în 10 volume (lucrare publicată în 2011, în limbile română, engleză şi rusă). Redactează cu minuţiozitate, compartimentul „Ştiinţe inginereşti şi tehnologice”, propunând clasificarea domeniului în rubricile: generalităţi, istoria cercetării şi inovaţiei în domeniu, automatică şi robotică, electronică, inginerie, aeronautică spaţială, inginerie electrică, ingineria materialelor, personalităţi etc. De altfel, în privinţa selectării personalităţilor în domeniul vizat, domnul M. Bologa este ferm: trebuie selectate cele mai bune din cele mai bune.
Savantul s-a pronunţat asupra registrului general de termeni şi în mod special la compartimentele „Ştiinţe inginereşti”, „Fizică”, „Astronomie” pentru „Enciclopedia Moldovei”. Aceste domenii ale cercetării sunt elaborate, redactate şi coordonate de domnia sa. Ilustrul cercetător este coordonatorul colecţiei „Istoria ştiinţei”, elaborând o serie de materiale consacrate istoriei Institutului de Fizică Aplicată, biografiilor ştiinţifice ale savanţilor notorii etc.
Pentru contribuţie personală la elaborarea şi editarea volumului enciclopedic „Republica Moldova” acad. M. Bologa a fost decorat cu „Ordinul de Onoare” (2009).
Cu prilejul frumoasei aniversări de 80 de ani, colectivul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) vine cu cele mai bune gânduri, cu urări de sănătate. Familia să Vă fie în continuare, domnule Bologa, sprijin şi speranţă, activitatea de savant să Vă aducă împliniri la fiecare pas, să aveţi un cer senin, iar petalele florii vieţii să nu se ofilească.
LA MULŢI ANI, stimate domnule academician Mircea Bologa.
Dr. Constantin MANOLACHE, director
Dr. Iulia MALCOCI, director adjunct
Dr. Ion XENOFONTOV, cercetător științific superior
Sursă: Făclia, nr. 21 (3372), 29 mai 2015, p. 6.
La 1 iunie 2015, cu începere de la ora 10:00, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei va avea loc Conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Constantin Stere – prozator, publicist, jurist şi om politic. La 150 de ani de la naştere.
Manifestarea ştiinţifică este organizată la iniţiativa Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Academiei Române şi este susţinută de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău; Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut); Institutul de Filologie al AŞM; Institutul de Istorie al AŞM; Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM; Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere” din Chişinău; Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi a Academiei Române; Uniunea Scriitorilor din Moldova; Arhiva Naţională a Republicii Moldova; Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru”, Iaşi, România; Fundaţia „Constantin Stere”, Ploieşti, România.
Evenimentul va reuni personalităţi din Republica Moldova şi din afara ţării pentru a comemora personalitatea lui Constantin Stere şi pentru a prilejui noi contexte de cercetare şi analiză a creaţiei sale, pe cât de complexă, pe atât de valoroasă.
și/and
International Symposium: Interdisciplinary aspects of the researches in the history of science area. Edition IV (11th-12th September 2015)
LUMEN Association, LUMEN Research Center, LUMEN Conference Center and LUMEN Media Publishing, UK invite you at the newest scientific event developed in partnership with Public Institution Central Scientific Library “Andrei Lupan” (Institute) of the Academy of Sciences of Moldova – Central and Eastern European LUMEN Conference: New Approaches in Social and Humanistic Sciences: NASHS 2015, which will take place between 11th-13th of September 2015, Chisinau, Moldova.
We are honored to invite you to the Central and Eastern European LUMEN Conference: New Approaches in Social and Humanistic Sciences: NASHS 2015.
This event is a joint event with the International Symposium: Interdisciplinary aspects of the researches in the history of science area. Edition IV.
The LUMEN NASHS 2015 CEE International Conference ims to highlight new approaches appeared in last decades in social sciences and humanities, aiming to bring together different research studies in social sciences which, through a rigorous and innovative methodology, to respond integrated to the need for innovation in these areas. The conference aims at presenting, disseminating and promoting international scientific research results, and increase the international visibility of research activity.
Fields of interests:
Social sciences and humanities (ex: sociology, communication, education, social work, philosophy, ethics, history, law, politics etc.) See http://lumen.international/nashs2015/aims-topics-nashs-2015/
Early registration deadline for basic participation subscriptions (free of charge for oral presentation- until 15th June 2015) Please see http://lumen.international/nashs2015/deadlines-fees-nashs-2015/
LUMEN NASHS2015 Publication opportunities:
- ISI Proceedings Volume Publication (ISBN)
The proceedings volume of the Conference will be proposed to ISI Conference Proceedings Citation Index – Thomson Reuters to be included in the list.
- Publication in Journals covered in International Databases (ISSN) – special issue of LUMEN journals
Postmodern Openings – www.postmodernopenings.com
Revista Romaneasca pentru Educatie Multidimensionala – www.revistaromaneasca.ro
LUMEN – Logos Universality Mentality Education Novelty (Social Sciences, Philosophy and Humanities, Law and Political Sciences, Economy)
Enquiries: [email protected]
Web address: http://lumen.international/nashs2015/
Sponsored by: LUMEN Association- LUMEN Research Center in Social and Humanistic Sciences
Host organization contact information: tel: (373 22) 27-73-05, fax: (373 22) 22-18-99, www.enciclopedia.asm.md
Vivat, crescat, floreat!
Fișier biografic: Iulia Malcoci (n. 21.01.1950, s. Schineni, raionul Soroca)
– fizician. Absolvă Școala Medie nr. 1 din orașul Soroca, cu medalie de aur (1967), Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Moldova, cu diplomă de mențiune (1972). Cercetător ştiinţific, lector superior la Catedra de fizică teoretică, Universitatea de Stat din Moldova (1976–1991). Doctor în științe fizico-matematice (1984). Specialist principal la Ministerul Educaţiei și Științei al Republicii Moldova, responsabilă de procesul educaţional la fizică în gimnazii şi licee (1991–1994), de organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în instituţiile de învăţământ superior (1994–2000). Consultant în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehologică (2000–2012). Profesor de fizică la liceu/gimnaziu, cumul (2001–2007). Cercetător științific superior la Institutul de Studii Enciclopedice (2013–2014) și Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) (din 2015). Autoare a circa 80 de studii științifice. Prezență activă în mass-media: circa 100 de articole.
Este un fapt bine cunoscut: oamenii cu har, cu putere de convingere și de acțiune sunt cei care mobilizează semenii, societatea. Generând noi idei și acționând cu perseverență, personalitățile puternice sunt „locomotivele” marilor performanțe. În cohorta personalităților de valoare, o consemnăm pe doamna doctor în științe fizico-matematice Iulia Malcoci, cercetător științific superior la Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut). Doamna „de fier”, cum îi zic colegii, pentru puterea de caracter și stilul combatant – luptătoare pentru adevăr, este una din prezențele active și de forță ale colectivului. Doamna doctor Iulia Malcoci este omul care se evidențiază din mulțime prin luarea de poziții și activități complexe. Are o carismă a personalității puternice, un nivel intelectual înalt și este perfecționistă. Din aceste considerente, din cauza neconformismului, a avut uneori de suferit pe parcursul activității profesionale.
Calitățile native, mediul de viață autentic (provine din mediul rural), concurența acerbă i-au fortificat caracterul și au creat un om puternic, care a putut face față unor evenimente chiar acerbe din viața ei privată, dar și din cea socială. Se conduce după un principiu imuabil: „important este cine ești cu adevărat”.
Distinsa doamnă Malcoci desfășoară o activitate științifică și științifico-educațională polivalentă. Din perimetrul cercetărilor științifice, domeniile de interse sunt: studiul intensității spectrelor și cristalelor activate cu ionii elemntelor rare. Drept urmare a unei activități de cercetare intense, a publicat circa 50 de studii și articole de specialitate. Rezultatele științifice au fost prezentate în cadrul manifestărilor științifice din România, Ucraina, Federația Rusă ș.a. Amintim doar Colocviul internațional de fizică „Evrica-Cygnus”, la care Domnia Sa a participat la toate cele 20 de ediții. Forța argumentelor, minuțiozitatea în prezentarea materialelor i-au creat un înalt prestigiu profesional, social și personal. Este membră a Societății Fizicienilor din Moldova, a Societății Române de Fizică. Probitatea științifică îi este recunoscută și prin faptul că este membru al colegiilor de redacție a revistelor din domeniul fizicii: „Fizica și tehnologiile moderne” (Chișinău), „Evrica” (Brăila, România), „Cygnus” (Suceava, România). În prezent, fiul mai mic al doamnei Malcoci, Iulian, continuă drumul mamei: elaborează o teză de doctorat în domeniul fizico-matematicii.
În calitate de specialist principal la Ministerul Educației și Științei al Republicii Moldova, dr. Iulia Malcoci a fost unul din coordonatorii Programei de fizică (1993) pentru gimnazii și licee, aplicată în România și Republica Moldova. Începutul anilor 1990 a fost o perioadă dificilă, de tranziție de la sistemul educațional sovietic la cel bazat pe noile valori educaționale. În calitate de funcționar al ministerului de resort, doamna Malcoci a susținut stagii și deplasări în vederea schimbului de experiență a cadrelor didactice din republică în România. Totodată, a susținut participarea elevilor la școlile de fizică organizate de ministerul român la olimpiadele naționale și la diferite concursuri, de exemplu „Evrica” de la Brăila, România, și cele de la Odesa, Ucraina. În 1994 a fost observatorul Republicii Moldova la Olimpiada Internațională de Fizică de la Beijing, China. În intervalul august 1994 – martie 2000 a activat în Direcția învățământ superior și studii postuniversitare a ministerului de resort, participând nemijlocit la organizarea procesului educațional din republică, la elaborarea documentelor de politici în domeniu, regulamentelor etc.
Sensibilă la schimbările din societate, distinsa doamnă ia mereu atitudini civice față de acestea, cum ar fi, de exemplu, problema identitară, reforma în educație și știință, evenimentele de cotitură în Republica Moldova etc. În acest sens, a publicat zeci de articole în „Literatura și arta”, „Făclia” etc.
În prezent, doamna dr. Iulia Malcoci trudește cu abnegație la elaborarea și îngrijirea articolelor enciclopedice din domeniile fizicii, științelor tehnice, astronomiei pentru lucrările enciclopedice ale Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut). Este pilonul cercetărilor enciclopedice în domeniu.
La popas aniversar îi dorim Distinsei Doamne Iulia Malcoci – Vivat, crescat, floreat!
Dr. conf. univ. Constantin MANOLACHE,
Directorul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut)
Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi
Igor Chiosa
Volumul «Sport. Mică enciclopedie», editat de Institutul de Studii Enciclopedice, a obținut Premiul Cartea anului în domeniul sportului, acordat de Asociația Presei Sportive din Moldova.
Sursa: www.jurnal.md
Conform datelor http://research.webometrics.info/en Institutul de Studii Enciclopedice intră în Top 10 instituții din sfera științei și inovării a Republicii Moldova și 7017 la nivel mondial (din cele 20.000 de centre științifice incluse în baza de date).
«Doctore, îmi ești scump ca lumina ochilor»
Medicul Valeriu Cușnir este omul de o rară cumsecădenie, cu multă bunătate în suflet, atent la vorbă și la faptă, cu o voce blîndă , care de la prima frază te predispune la o discuție sinceră, îți insuflă încrederea că vei găsi la el soluția pentru problema cu care ai venit. Dar în primul rînd este un specialist de cea mai înaltă probă, un chirurg cu harul Lui Dumnezeu.
Aceasta este caracteristica succintă, și totodată extrem de cuprinzătoare, pe care i-o dau profesorului Valeriu Cușnir pacienții recunoscători. În îndelungata sa activitate practică a adunat nu sute, ci mii de pacienți, carora le-a intors vederea.
Dupa absolvirea Universitatii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în 1977, a inceput activitatea ca medic-oftalmolog în raionul Anenii-Noi. Au urmat doi ani de serviliu military în armata sovietică în calitate de medic al unitații militare. Revenit la bastină, activează ca medic-oftalmolog la spitalul Cancelariei de Stat timp de șapte ani. În 1989 decide să se consacre cercetării științifice, înscriindu-se ca doctorand la catedra de oftalmologie. În 1993 susține cu brio teza de doctor în științe medicale la renumitul Institut de Cercetări Științifice în domeniul Oftalmologiei “Helmholt” din Moscova. Tot la acelasi institut de prestigiu susține în 2001 teza de doctor habilitat.
Din 1992 îmbina armonios munca de cercetare si instruire cu cea practică, deținînd succesiv funcțiile de asistent, conferențiar universitar si cea de profesor la catedra de Ogtalmologie a Universității de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Concomitent, Dumnealui este director al Clinicii de Oftalmologie Nr. 2 a instituției de învățămînt medical superior și șef al cursului de instruire continuă a medicilor oftalmologi.
Are realizări remarcabile în domeniul științific. Astfel, a creat școala știintifică de studiere a etiologiei in- flamatiilor oculare. A elaborat metode de tratament a patologiilor oculare la pacienții cu diabet zaharat. Profesorul Valeriu Cușnir a propus metode noi de tratament a glaucomului neovascular, care se aplică la noi, în Republica Moldova, precum și în Federația Rusă. Predă un șir de cursuri de specialitate. A pregatit cinci doctori în medicină, a publicat circa 60 de articole științifice, o monografie, 11 îndrumări metodice. A înregistrat 35 de inovații și 8 brevete de invenții.
Dumnealui a organizat şi conduce pînă în prezent serviciul de prelevare şi transplant al corneei, realizînd și prima operaţie de transplant de acest gen în Republica Moldova în aprilie 2013.
La cei 60 de ani împliniți profesorul Valeriu Cușnir lucrează mult, cu dăruire totală, fără zile de odihna, fără concedii în adevăratul sens al cuvîntului. Sala de operații este refugiul si marea sa pasiune. Unica si extrem de onorabilă remunerare pentru munca sa titanică la straja sanătății oamenilor este fraza pe care ii dat s-o audă deseori de la pacienții săi cu vederea refăcută: “Doctore, îmi ești scump ca lumina ochilor”. Pentru o astfel de apreciere face să traiești și să muncești.
Dr. Constantin MANOLACHE,
Director al Institului de Studii Enciclopedice al AȘM
Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM a editat recent cartea Sport.
Mică enciclopedie, autori – Nicolai Ambrosi și Pavel Brădescu. Este o lucrare în care cuvântul și sportul și-au dat mana pentru a prezentă un tablou reprezentativ al domeniului.
Ne place să-i vedem pe sportivi la competiții și campionate.
1) conceptele de bază din domeniul sportului; 2) termenii aferenți; 3) sporturile, disciplinele și probele sportive; 4) fenomenele și instituțiile din sport și cultură fi zică; 5) biografi ile sportivilor de performanță, ale unor personalități din țară și de peste hotare; precum și ale unor specialiști organizatori din domeniul sportului în context național și internațional. Numărul total de termeni e de 621.Privită din acest unghi, cartea, recent apărută, conține informații extrem de valoroase și utile. După cum se afirmă în prefață, este prima carte din colecția „Mica enciclopedie” și prima cercetare enciclopedică în domeniul sportului realizată în Republica Moldova. Elaborată pe principii enciclopedice, lucrarea prezintă informații esențiale privind:Le admirăm frumusețea, forţa, efortul, perseverența. Însă există şi partea nevăzută a vieţii sportive. Aceasta este mai puţin cunoscută: cei mai mulți dintre noi avem o idee vagă despre atleţi şi jucători, nu cunoaștem poveștile de viață ale sportivilor, problemele sporturilor. Chiar dacă numele campionilor sunt pe buzele tuturor, victoriile lor se datorează şi unor profesionişti care nu ies în faţă. Nu sunt aplaudaţi de suporterii din tribună. Sunt mai puțin cunoscuți organizatorii activităților sportive, antrenorii, arbitrii, comentatorii și jurnaliștii sportivi etc. Articolul în întregime
Советско-афганский военный конфликт, продолжавшийся девять лет и семь недель (1979–1989 гг.), является самой длительной войной в истории Советского Союза. Значительные финансовые расходы на войну в Афганистане (всего затраты СССР составили 60 млрд. рублей) углубили кризис советской экономики, который, в свою очередь, ускорил распад Советского Союза.
Санитарные потери1 Ограниченного контингента советских войск в Афганистане составили 469 685 человек (или почти 76% всего личного состава войск, находившихся на территории Демократической Республики Афганистан в период с 25 декабря 1979 г. по 15 февраля 1989 г.), из которых: раненых, контуженных и травмированных – 53 753 человек (11,44%), перенесших различные заболевания – 415 932 человек (88,56%)2. По официальным данным, в Республике Молдова в ноябре 2001 г. было зарегистрировано 208 инвалидов афганской войны (по сравнению с 160 зарегистрированными на 12.07.1990)3. В настоящее время, согласно представленным Союзом ветеранов войны в Афганистане Республики Молдова данным, общее число молдавских инвалидов советско-афганской войны составляет 700 человек.
На афганском лексиконе советские тяжелораненые и искалеченные воины назывались цифробуквенными элементами кода – ГРУЗ-300 или 0214.
(Fragment din volumul Tudor Casapu, eternul campion / Colecția Personalități notorii, Chișinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2014 [în elaborare])
Orice editor de carte enciclopedică constată că o problemă majoră în elaborarea lucrărilor de profil o constituie criteriile de selecție a personalităților. Dacă faptele și evenimentele istorice, conceptele, noțiunile generale, fenomenele, instituțiile, organizațiile de stat și neguvernamentale etc. pot fi prezentate într-o măsură mai mare sau mai mică ca elemente ale arhitecturii textual-informaționale, atunci procesul de alegere, triere, separare a numelor în edițiile enciclopedice reprezintă o chestiune dificilă, sensibilă, uneori marcată de un profund subiectivism. O situație anecdotică circulă prin mediul editorilor de carte enciclopedică. Se zice că regele francez Ludovic al XIV-lea, Regele Soare (Le Roi Soleil), supărat pe opoziția iluministă și intelectuală din țară, a chemat un filosof să-l consulte în privința tipului de pedeapsă aplicat adversarilor cărturari. După multe ezitări și meditații înțeleptul a spus: Măria ta, pune-i pe oponenți să elaboreze o enciclopedie a personalităților și veți vedea câte capete vor zbura!
Cele mai dificile probleme de soluționat în identificarea principiilor de selecție a personalitățile sunt cele din domeniile politic, social, al medicinei.
Există, totuși, o ramură în care lucrurile sunt puse la punct. Este vorba de ramura sportivă. Aici lucrurile sunt clare. Performanța recunoscută în plan internațional este cel mai sigur jalon pentru prezentarea textuală a protagonistului. În cadrul ședințelor Consiliului științific al Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei și al Colegiului de redacție al Enciclopedie Moldovei (format din 55 de membri marcanți ai culturii și științei din țară și de peste hotare) s-a decis ca toți campionii olimpici din Republica Moldova să fie incluși în edițiile enciclopedice ale instituției. Prin urmare, în toate lucrările enciclopedice ale Institutului de Studii Enciclopedice au fost înglobați toți campionii olimpici ai Republicii Moldova, inclusiv Tudor Casapu.
Numele lui Tudor Casapu este cap de afiș la compartimentul „Cultura fizică și sportul” (autorii materialului sunt rectorul, prorectorul și un decan de la Universitatea de Stat de Cultură Fizică și Sport) al volumului „Republica Moldova. Ediție enciclopedică” (2009, 2011). Halterofilul este 
menționat la capitolul „Participarea sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice”. La Olimpiada XXV de la Barcelona, Spania, din anul 1992 au participat 11 sportivi din Republica Moldova, care au evoluat în componența echipei unite a Comunității Statelor Independente. Dintre aceștia, doar T. Casapu a adus țării noastre medalia de aur. În enciclopedie sunt inserate portretul campionului olimpic și informații complementare în anexa „Sportivi moldoveni medaliați la Jocurile Olimpice (1960–1980)” (sunt indicate numele, prenumele, proba sportivă, medalia, ediția Jocurilor Olimpice, anul și locul [orașul, țara] desfășurării). În volumul „Simbolurile naționale ale Republicii Moldova” (2010), Tudor Casapu este prezentat ca făuritor de istorie, eroul grație căruia „pentru prima oară, Drapelul de Stat al țării noastre a fost urcat pe cea mai înaltă culme sportivă”. În lucrare mai sunt prezentate imaginea coliței poștale (65-69 mm), dedicată campionului olimpic Tudor Casapu, emisă de Î.S. „Poșta Moldovei”, și trei secvențe de la ceremonia de medaliere la Jocurile Olimpice de la Barcelona, imagini preluate din arhiva privată a protagonistului. Articolul în întregime
Istoricul Ion JARCUŢCHII (29.06. 1948 – 4.08. 2014)
Prea devreme a plecat dintre noi istoricul Ion JARCUŢCHII, specialist în domeniul istoriei naţionale, epoca modernă, născut în satul Bocşa, raionul Făleşti.
Ion Jarcuţchii a fost un savant, al cărui nume este bine cunoscut în Republica Moldova, dar şi peste hotarele ei, un Om care a lăsat urme adânci nu numai în ştiinţa istorică, ci şi în inimile celor care au conlucrat cu Domnia Sa, sau, pur şi simplu, au comunicat cu el.
Întreaga viaţă şi-a consacrat-o valorificării adevărului istoric: a debutat cu cercetări ştiinţifice în probleme social-economice ale Basarabiei şi Transnistriei în secolul al XIX-lea, a susţinut teza de doctor în ştiinţe istorice în 1984, iar în anul 1995 se învredniceşte de titlul de conferenţiar cercetător, modelându-şi cariera lent dar temeinic, cu dăruire, începând de la simplu cercetător ştiinţific stagiar până la funcţia de director de institut.
După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova şi a doctoratului la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a lucrat în calitate de cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific superior, şef de sector la Institutul de Istorie al AŞM (1977-1995). În cadrul Institutului de Istorie al AŞM, reorganizat în Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM a exercitat funcţii de şef al Centrului Studii Istorice şi director al acestei instituţii (2009-2012). Din anul 2012 a activat în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM. În cadrul Aparatului Academiei de Ştiinţe a îndeplinit funcţia de şef al Secţiei organizare a ştiinţei a Prezidiului Academiei de Ştiinţe (1995-2004), a fost secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte (2005-2008).
Aria preocupărilor ştiinţifice cuprinde mai multe domenii de cercetare privind dezvoltarea social-economică a spaţiului din stânga Nistrului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea, lupta diplomatică în ajunul şi în perioada încheierii tratatului de pace ruso-turc de la 28 mai 1812, istoria ştiinţei din Moldova. Este unul din primii cercetători ştiinţifici care s-a preocupat asiduu, încă din anii tinereţii, de chestiunea tratatului de pace de la Bucureşti (1812) şi problema anexării Basarabiei la Imperiul Rus, reuşind să analizeze acest subiect prin prisma unei noi metodologii istorice. La tema respectivă a publicat un volum impunător de studii şi materiale, rezultatele fiind sintetizate într-o prestigioasă monografie în colaborare (a doua ediţie fiind gata de editare).
De sub condeiul lui Ion Jarcuţchii au văzut lumina tiparului peste 70 de lucrări ştiinţifice, inclusiv studii monografice şi de sinteză „Развитие промышленности и торговли в левобережных районах молдавского Поднестровья в пореформенный период (1861-1905)” (1985), „Pacea de la Bucureşti (din istoria diplomatică a încheierii tratatului de pace ruso-turc de la 16 (28) mai 1812)” (în colaborare, 1992), „Academicieni din Basarabia şi Transnistria (a doua jumătate a sec. XIX – prima jumătate a sec. XX)” (în colaborare, 1996), „История Республики Молдова. С древнейших времён до наших дней” (în colaborare, 1997, 2002, 2004), „Din istoria Transnistriei (în contextul istoriei naţionale)” (în colaborare, 2001), „Academia de Ştiinţe a Moldovei: istorie şi contemporaneitate. 1946 – 2006” (în colaborare, 2006), „O istorie a regiunii Transnistrene din cele mai vechi timpuri pînă în prezent” (în colaborare, 2007), Ediţia Enciclopedică „Republica Moldova” (în colaboprare, ed. I, 2009; ed. II, 2011) „Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia” (2012), un şir de comunicări ştiinţifice publicate în ţară şi în străinătate etc.
Chiar şi în lucrările elaborate în anii tinereţii, impresionează multitudinea materialelor consultate de către Ion Jarcuţchii în timpul cercetărilor, surprinde vastitatea intereselor sale. În articolele sale pertinente face analiza diferitor aspecte ale problemelor majore, ceea ce conferă statutul de abordare totală a problemelor cercetate. Format ca om de ştiinţă în preajma unor mari maeştri, de la care a învăţat rigoarea metodei, spiritual cercetării obiective, fără prejudecăţi şi complexe, Ion Jarcuţchii a avut un rol important în crearea climatului de seriozitate ştiinţifică în instituţiile în care a lucrat. Înzestrat cu o excepţională capacitate de muncă, el şi-a impus şi a impus colaboratorilor săi rigoarea severă, cultul muncii bine făcute; le-a oferit exemplul moral al onestităţii. Prestigiul de care se bucura a fost probat prin alegerea sa în calitate de expert al Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare a Republicii Moldova.
Formaţia multidisciplinară a istoricului Ion Jarcuţchii, cumulând cercetarea cu managementul, personalitate cu vocaţie de fondator, i-a permis să devină între timp exploratorul şi întemeietorul unui nou domeniu de cercetare şi anume cel al problemelor de istorie a ştiinţei naţionale. Cercetând istoria ştiinţei din Republica Moldova, a reuşit să creeze o operă durabilă: monografia „Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia” (2012). Între timp, a devenit cronicarul istoriei Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a domeniilor sale de cercetare.
Recunoaşterea valorii operei savantului Ion Jarcuţchii îşi găseşte expresia nu doar în recenzii elogioase a lucrărilor sale, ci şi în acordarea unor prestigioase premii ştiinţifice: Laureat al Premiului Prezidiului Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldoveneşti (1988), Diploma Guvernului Republicii Moldova (2005), Diploma de Recunoştinţă (1996) şi Diploma de Onoare (1998, 2008) ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Diploma de Merit (2009) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Diploma de Merit a Institutului de Istorie, Stat şi Drept a AŞM (2013). Pentru succese remarcabile în activitatea ştiinţifică şi administrativă, instruirea cadrelor ştiinţifice, promovarea adevărului istoric şi a valorilor naţionale şi universale i-au fost decernate: Medalia „60 de ani ai Universităţii de Stat din Moldova” (2006); Medalia „60 de ani ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei” (2006), „Ordinul de Onoare” (2009).
Regretăm mult trecerea în eternitate a colegului nostru Ion JARCUŢCHII, care a ars atunci când era nevoie cel mai mult de conştiinţă istorică, s-a sacrificat pentru a da sens major contribuţiilor sale la edificarea istorică a societăţii şi a comunităţii ştiinţifice. În aceste clipe triste suntem alături de familia, rudele, prietenii şi colegii celui care a fost Ion JARCUŢCHII, doctor în istorie, conferenţiar cercetător şi le exprimăm sincere condoleanţe şi sentimente de profundă compasiune.
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace.
Gheorghe Duca, Ion Tighineanu, Teodor Furdui, Gheorghe Rusnac, Ion Guceac, Aurelia Hanganu, Alexandru Roşca, Pavel Vlad, Constantin Turtă, Simion Toma, Aurelian Dănilă, Victor Ghilaş, Constantin Manolache, Gheorghe Cojocaru, Ion Şişcanu, Nicolae Chicuş, Gheorghe Gonţa, Andrei Eşanu, Valeriu Pasat, Demir Dragnev, Vladimir Ţaranov, Anatol Tăranu, Silvia Corlăteanu-Granciuc, Ion Xenofontov, Ion Chirtoagă, Mihai Adauge, Nicolae Enciu, Gheorghe Negru, Valentin Tomuleţ.
La 23 iunie 2014 a fost lansata lucrarea Mica enciclopedie a sportului, în cadrul Zilei Olimpice.
Autorii volumului sunt doctorul în științe economice Nicolai 
Ambrosi, antrenor emerit (2001), organizator al mișcării sportive și jurnalistul Pavel Brădescu.
Mica enciclopedie a sportului constituie prima carte din colecția „Mica enciclopedie” și prima cercetare enciclopedică din domeniul sportului realizată în Republica Moldova. Include noțiuni generale, fenomene și instituții din sport și cultura fizică. Un loc aparte este rezervat sportivilor de performanţă în context universal și național. Se adresează unui public larg, în special tuturor celor care iubesc sportul, dar şi celor care sunt interesaţi de istoria mişcării olimpice, de terminologia sportivă în general. Poate fi un ghid necesar profesorilor, studenţilor, elevilor de la instituţiile de profil, tuturor consumatorilor de informaţii pentru care sportul ocupă un loc important în viaţă.
| PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA | |
| DECRET Nr. 1058 din 26.03.2014 | |
|
privind conferirea de distincţii de stat unor colaboratori
ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei |
|
| Publicat : 01.04.2014 în Monitorul Oficial Nr. 78-79 art Nr : 176 | |
|
În temeiul art. 88 lit. a) din Constituţia Republicii Moldova şi al Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova,
Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă: Articol unic. – Pentru merite în dezvoltarea ştiinţei, contribuţie substanţială la pregătirea tinerilor savanţi şi a specialiştilor de înaltă calificare şi activitate organizatorică prodigioasă, se conferă: „Ordinul de Onoare”
domnului Ordinul „Gloria Muncii”
doamnei Titlul onorific „Om Emerit”
domnului PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Nicolae TIMOFTI Nr. 1058-VII. Chişinău, 26 martie 2014. |
