ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE MONEDA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

„Banul este nervul și sufletul unei țări”
Joachim I. Becher (1635–1682)

Moneda constituie un element increat al funcționării structurilor politice, militare economice etc., constituind și un factor de propagandă culturală. Anterior existenței banilor, bogăția era calculată prin deținerea de vite și metale prețioase (aur, argint). Monedele, metal imprimat cu un sigiliu, au apărut mai întîi în Asia Mică la sfîrșitul sec. XVIII î. Hr. Tot în Asia Mică se consideră că a activat la începutul sec. V î. Hr. primul bancher, Pithius. Potrivit unei legende grecești, legislatorul Solon (638–558 î. Hr.) a bătut monede cît roata carului, pentru  a-i dezvăța pe oameni să acumuleze în exces. Anunțați de gîște de atacul galilor, romanii i-au mulțumit zeiței Moneta, căreia i-au dedicat moneda (română), moneta (latină, rusă), money (engleză), monnaie (franceză). Pe suprafața monedei „habitează” circa 100 de bacterii, inclusiv colibacii și stafilococi. În Japonia există dispozitive speciale care dezinfectează banii la o temperatură de 200ºC. Peste jumătate din bancnotele de 50 și 100 de dolari furnizate de bancomate (ATM) au pe ele urme de cocaină. Se consideră că cele mai curate bancnote sunt euro, care sunt prelucrate cu o soluție anti-microbiană.

În spațiul actual al Republicii Moldova, circuitul monetar a traversat diferite zone de contact dintre civilizații (dinspre Asia Centrală, Orientul Apropiat, Africa de Nord și chiar dincolo de Oceanul Atlantic) și drumuri comerciale internaționale.

  1. Vîrfurile de săgeată sunt considerate primele obiecte premonetare de pe litoralul de vest și de nord al Mării Negre, nordul Dunării și limanul Nistrului.
  2. Cele mai multe monede islamice (numite și cufice, după tipul de scriere a legendelor arabe, care provine de la orașul Kufa de pe Eufrat, important centru comercial al lumii musulmane) datate cu secolele IX-X din arealul pruto-nistrean s-au semnalat în satul Echimăuți, raionul Rezina. Actualmente, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei se găsesc nouă dirhemi descoperiți în această localitate, un fragment de dirhem și un lingou de argint de 9,35 g.
  3. Primele emisiuni monetare moldovenești aparțin lui Petru I Mușatinul (1375–1391), și au fost influențate de semnele bănești ale Poloniei și Rusiei de Halici.
  4. La baza sistemului monetar moldovenesc a stat un sommo, unitate ponderală aplicată în Hoarda de Aur. Unitatea monetară moldovenească cu o greutate medie de pînă la un gram la diametru de 18-19 mm a fost numită groș.
  5. Alături de emisiuni monetare proprii în Evul Mediu în Moldova au circulat multe monede străine, care au avut un impact major asupra sistemului monetar. De exemplu, de la denarul de argint, emis în Slovenia, provine denumirea de bani.
  6. În anii 1848–1859 în Moldova și Muntenia circulau concomitent circa 80 de specii monetare de diferite valori, unele ieșite din uz în țara lor de origine.
  7. După Unirea Principatelor Române (1859) în 1867 a fost emisă legea de constituire a unui sistem monetar, leu divizat în 100 de bani.
  8. Începînd cu 29 noiembrie 1993, în Republica Moldova a fost pus în circulație leul (la cursul unic de 1 leu contra 1000 de ruble). Varianta grafică a leilor tipăriți în Franța a fost executată de pictorul Gheorghe Vrabie. Începînd cu ziua de 2 decembrie 1993, ora 18.00, leul moldovenesc este considerat unicul mijloc legal de plată pe teritoriul republicii.
  9. În Republica Moldova numismatica, știința monedelor, este cercetată de mai mulți specialiști. Din 2011, de exemplu, la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Sergiu Matveev, organizează anual colocviul de numismatică și a editat deja cinci „Conspecte numismatice”, care includ 48 de studii în domeniu.
  10. Prima lucrare enciclopedică consacrată monedei în Republica Moldova, editată sub egida Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei a fost elaborată de o echipă de cercetători din Republica Moldova (Silviu Andreș-Tabac, Ana Boldureanu, Lilia Dergaciova) și România (Eugen Nicolae, Mihai Dima, Dan Ilie, Theodor Isvoranu, Ana-Maria Velter și Aurel Vîlcu), conducător de proiect fiind Constantin Manolache, iar responsabil de ediție – Ion Xenofontov. Lucrarea în volum de 505 pagini a fost lansată la 30 octombrie 2015 în cadrul Simpozionului XV de Numismatică de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

 1

2

 1-2. File din ediția enciclopedică „Moneda în Republica Moldova”, Chișinău, 2015

3

  1. Banca urbană a Chişinăului (actualmente, Sala cu Orgă) în perioada interbelică. Biblioteca Naţională a României. Număr de inventar: 190794
  2. Banca Românească din Bălţi în perioada interbelică. Biblioteca Naţională a României. Număr de inventar: 164435
  3. Secvență de la lansarea volumului „Moneda în Republica Moldova”. De la stînga la dreapta: Silviu Andreș-Tabac, Ana Boldureanu, Ion Xenofontov. Foto: Andrei Emelciuc, 30 octombrie 2015

Sursă: Ion Xenofontov, Zece curiozități despre moneda în Republica Moldova, în Moldova Suverană. Cotidian național independent, nr. 166 (1922), 26 noiembrie, 2015, p. 2.