Raportul dintre „centru” (București) și „periferie” (Oltenia) la nivel de stat și biserică, reflectă o altă realitate a regimului comunist mai puțin abordată în economia lucrărilor de specialitate. Oltenia este provincia românească cu cea mai numeroasă populație creștin ortodoxă (99%). Din Oltenia au participat cei mai mulți preoți în misiune creștină în anii celui de-Al Doilea Război Mondial în Transnistria. În Oltenia s-au refugiat cei mai mulți basarabeni, inclusiv clerici. Cu alte cuvinte, această realitate nu putea scăpa de sub „ochiul de veghe” al autorităților sovietice, care au ocupat România în anul 1944. Una din formele punitive aplicate în raport cu Oltenia a constituit-o lichidarea Mitropliei Olteniei în anul 1945.
A existat o interconexiune între ierarhii Olteniei și Patriarhia Română. La nivel politic, este necesar să menționăm faptul că s-a observat o duplicitate în ceea ce privește Oltenia: pe de o parte, aici s-au afirmat spirite ce evocau necesitatea menținerii României în zona geopolitică europeană, pe de altă parte, tot aici, s-a constituit o mișcare subversivă de extremă stânga, printre aceștia figurând și viitorul conducător al României Nicolae Ceaușescu.
Ionuţ I. ENACHE

Enache, Ionuţ I. Slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române din Oltenia sub regim comunist : (1944-1989) / Ionuţ I. Enache ; consultant ştiinţific: Nicolae Enciu ; redactor ştiinţific: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediţie: Lidia Prisac ; referenţi ştiinţifici: Octavian Moşin, Valentin Burlacu. – Chişinău : Lexon-Prim, 2025. – 280 p. : fot. Rez. paral.: lb. rom., engl., rusă. – Bibliogr.: p. 160-201 (671 tit.). – Indice antroponimic, toponimic: p. 269-278. – Cu contribuţia financiară a Ministerului Culturii. – [500] ex. ISBN 978-9975-173-74-2.

Mher Chatinyan, Casa solitară, 2017. Ulei pe pânză, 50 cm х 40 см.

Înălţare spre cer. Foto: IVX, 23 noiembrie 2025

Actriţele Ana-Maria Bercu şi Eliza Bercu-Bodeanu în spectacolul-recital „Între două fronturi”, inspitat din poezia şi Jurnalul lui Sergiu Matei Nica. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, 22 noiembrie 2025. Foto: IVX

ÎN LUMINA LITERATURII INTERBELICE

La 21 noiembrie 2025, am avut bucuria de a participa la un eveniment cu adevărat luminos, desfășurat în tainica și primitoarea incintă a Muzeului Național al Literaturii Române. Lumina caldă din interior părea să îmblânzească timpul, lăsându-l să curgă mai domol printre cărți și oameni. Activitatea, intitulată cu delicatețe „Lecturi interbelice”, a cucerit imediat publicul. Și cum să nu o facă, când la temelia literaturii de altădată și de acum stau operele marilor scriitori plecați în neființă, dar a căror gândire încă luminează drumul nostru interior, asemenea unor felinare vechi ce nu-și sting flacăra.
Moderatorul și organizatorul întâlnirii a fost scriitorul Alexandru Corduneanu, în colaborare cu Fundația Heritage 21, oameni care știu să aducă literatura aproape de inimile celor prezenți. Invitatul special, domnul Victor Durnea, istoric literar, scriitor, traducător și editor, a dăruit publicului o mărturie caldă și profundă despre viața și destinul complex al lui Constantin Stere — om politic, jurist, profesor și scriitor, un spirit neliniștit, mereu însetat de adevăr și demnitate.

Foto: Nadejda Roșcovanu

Domnul Durnea a vorbit cu emoție despre volumul Constantin Stere. „Opere. În preajma revoluţiei”, ediție îngrijită cu migală, însoțită de postfața academicianului Mihai Cimpoi. Cartea, apărută cu sprijinul Academiei Române și al Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2010, s-a deschis în această seară ca o fereastră către un timp frământat, dar plin de idealuri.
Mai bine de o oră, în liniștea aurie a „sălii galbene”, am ascultat povestea unui om care a fost și care, prin urma lăsată în istoria literară și socială, continuă să fie. Era ca și cum însăși respirația trecutului ar fi coborât printre noi. Am simțit că fiecare cuvânt își găsea un loc undeva în mine, ca o amintire care abia aștepta să fie trezită.
Am mers la eveniment împreună cu colega mea de serviciu, profesoara de psihologie Elena Timuș, și cu vecina mea, Vera Chilari. Am sosit mai devreme și ne-am lăsat pașii purtați prin curtea Casei-muzeu „Alexei Mateevici”, loc binecuvântat, ridicat cândva de preotul Mihail Mateevici, tatăl poetului care a înveșnicit limba română în imn și în sufletele oamenilor. Arhitectura casei, brazii înalți care străjuiesc aleile, ferestrele largi deschise spre cer păreau să ne vorbească, într-un murmur liniștit, despre demnitate, credință și rădăcini. În aer plutea un miros subtil de carte veche, ca o invitație la călătorie.
După expunerea domnului Durnea, s-a deschis un dialog viu, presărat cu întrebări și reflecții. Au intervenit conferenţiarul universitar, doctor Ion Valer Xenofontov, poeta și jurnalista Veronica Boldisor, precum și alți oaspeți care au adus noi straturi de sens discuțiilor. Astfel de seri ne amintesc că literatura nu îmbătrânește niciodată — doar își schimbă cititorii.
La final, ne-am fotografiat „pentru istorie”, dorind parcă să păstrăm nu doar chipuri, ci și clipele care ne-au însoțit.
Iar în drum spre casă am simțit, mai limpede ca oricând, cât de prețios este să citești, să scrii, să povestești și să împărtășești. Prin astfel de întâlniri ne întoarcem, fără să știm, la izvoarele noastre interioare.
Căci mare avere este lumânarea sufletului și a minții, iar cine o poartă aprinsă nu rătăcește nicicând în întuneric.

Vera CONOVALI
Doctorandă, Şcoala de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei,
Universitatea de Stat din Moldova

Zonele (in)salubre

În anii 1930 ai sec. XX, doctorul I. Cornea clasifica orașul în funcţie de nivelul de curăţenie și salubritate. Într-un articol acesta scria că „orașul Chișinău prezintă, din punct de vedere al claselor sociale […] și al aspectului urbanistic, o limită care imprimă în mod tranșant caracterul populaţiei, calitatea ei, morbiditatea și starea de igienă […]”. În continuare, doctorul împărţea orașul în câteva zone.

Administrația Secției salubrității municipiului Chişinău, mijlocul anilor 1935.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/65-66_89.pdf

STAGII DE CERCETARE

Studenţii-masteranzi ai anului II, din cadrul programului Istoria şi cultura religiilor ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, au început realizarea practicii de specialitate (conducător ştiinţific: dr., conf. univ. Octavian Moşin).
La Biblioteca Ştiinţifică „Andrei Lupan” (Institut) a Universităţii de Stat din Moldova, bibliograful Maria Popescul le-a făcut o incursiune generală în istoria instituţiei ştiinţifice, una din cele mai vechi din spaţiul actual al Republicii Moldova, le-a relatat despre fondul de unităţi documentare (cca 1,5 miloane), clasificarea fondului de carte etc.
La Arhiva Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, arhiviştii Iulian Salagor (absolventul programului de masterat Managementul Patrimoniului Cultural, 2023) şi Grigore Andrei le-au povestit studenţilor-masteranzi despre cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova, care include peste 40 000 de dosare structurate în 79 de fonduri (34 personale și 45 ale instituțiilor).
Dr., conf. univ. Ion Valer Xenofontov a făcut o incursiune istorică referitoare la cea mai înaltă colină din Chişinău, prezentând cartierul academic ca loc unde au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea profesională personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii.

Sursă: https://www.facebook.com/istorie.usm

ARHEOLOGUL ŞI ISTORICUL SERGIU MATVEEV – 50 DE ANI

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

CÂND GRAMOFONUL A TREZIT CHIȘINĂUL INTERBELIC

La 16 noiembrie 2025, Palatul Republicii a deschis porțile unei seri rare, o seară în care timpul a șoptit din nou, iar Chișinăul a renăscut dintre umbrele sale elegante. Concertul „Din Gramofon – muzica Chișinăului interbelic” a fost mai mult decât un simplu eveniment: a fost o întoarcere acasă, în inima unei epoci pe care o cunoaștem prea puțin, dar pe care o simțim, instinctiv, ca pe o parte din noi. O epocă în care frumusețea își cerea dreptul la viață, iar orașul respira prin artă, lumină și noblețe.
Fundația Heritage 21 (codusă de Alexandru Corduneanu) a scris, cu migală și respect, această filă de istorie, iar jurnalistul și actorul Andrei Porubin a ținut firul poveștii cu eleganța unui povestitor care știe să atingă inimile. Sala era plină până la ultima suflare, iar oamenii ascultau cu ochii mari și inimile deschise cântece uitate, cântece neștiute, cântece care păreau scoase dintr-un pieptar vechi, unde emoțiile se păstrează ca o comoară de familie. Aplauzele au răsunat ca o ploaie caldă peste artiștii serii: Maria Răducanu, Cristina Scarlat, Geta Burlacu, Radu Dolgan, Vitalie Todirașcu, Aliona Triboi și Nicu Țurcanu, toți purtați pe aripi de jazz de Orchestra Dorel Burlacu Band.
Cântecele lor, încărcate de nostalgie, au purtat semnătura unor compozitori și textieri de epocă: Alexander Parfililiev, Ion Vasilescu, Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu, Nella Mozatti și alții care au dat glas Chișinăului de altădată.
Iar scena a prins viață și mai mult datorită dansatorilor Alexander Voitenko și Anastasia Bondareva, care au întruchipat cu o grație fermecătoare tangoul, foxtrotul și eleganța saloanelor interbelice. Prin ei, muzica nu doar se auzea – se vedea, se respira, se simțea.
Pe fundal, imagini din Chișinăul interbelic curgeau ca un film pierdut și regăsit: străzi luminoase, clădiri cu parfum arhitectural, case dispărute sub povara războiului sau sub dansul necruțător al cutremurelor. O lume dispărută, dar nu moartă — pentru că memoria nu moare niciodată.
Și pentru ca vraja să fie deplină, organizatorii au pregătit o colecție de costume de epocă, povești și dansuri ce au adus cu ele căldura de salon, misterul, rafinamentul și feminitatea anilor care au făcut orașul nostru să strălucească.
În acea seară, în acea lumină aparte, am văzut în sală oameni deosebiți, care au știut de ce vin, ce caută și ce trebuie să aprecieze. Oameni care au înțeles că trecutul este viu numai dacă îl ținem de mână.
Mulțumesc din inimă organizatorilor. Ați reușit ceea ce v-ați propus — ați trezit un oraș, un timp, o emoție. Vă rugăm, reveniți! Chișinăul are nevoie de asemenea seri ca de aer.

Vera CONOVALI
Doctorandă, Şcoala de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei,
Universitatea de Stat din Moldova

Frumuseți, Domnul cu Pălărie (Andrei Porubin) și gramofonul interbelic. Foto: IVX, 16 noiembrie 2025

Aniversări culturale / Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” ; responsabil de ediţie: Eugenia Bejan ; alcătuitori: Maria Harea [et al.]. – [Chişinău] : Arc, 2025 – . – ISBN 978-9975-4234-8-9.

Vezi: Aniversari_culturale_2026

Aliona Triboi: între muzică şi teatru interbelic. Foto: IVX, 16 noiembrie 2025

Cititorul din parc. Foto: IVX, 11 noiembrie 2025

Toamna pe o colină din Bucureşti. Foto: IVX, 14 noiembrie 2025

Aleea cu felinare obosite. Foto: IVX, 12 noiembrie 2025

Toamna salciei. Foto: IVX, 12 noiembrie 2025

Bucureştiul nocturn. Foto: IVX, 12 noiembrie 2025

Mihail Petric, Satul Donici, 1969. Ulei pe pânză. Casa Memorială „Alexandru Donici” din satul Donici, raionul Orhei.

ISTORICUL PAVEL MORARU – 50 DE ANI

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Pavel Moraru. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 433-435. ISSN 1857-1557.

Vezi:
http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Mher Chatinyan, Veşnicia s-a născut la sat, 2024. Ulei pe pânză, 60 cm х 50 см.

Toamna celui mai tânăr copac din campusul universitar. Foto: IVX, 29 octombrie 2025

Notă: Arbore plantat de grupele universitare Filosofie şi Economie Politică, promoţia 1969-1974, la 50 de ani de la absolvirea Universităţii de Stat din Chişinău, 28 iunie 2024.

Toamna la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Foto: IVX, 29 octombrie 2025

Olga Orlova, Țăranul din sudul Moldovei, 1961. Ulei, carton 695 x 490 mm.

http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Chişinău prin culorile toamnei. Foto: IVX, 30 octormbrie 2025