Ca rezultat al participării la concursul de promovare a cărții naționale în anul 2023, organizat de Ministerul Culturii, echipa editorială a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” (editor dr.hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE; responsabil de ediţie dr., conf. univ. Oleg BUJOR; redactor tehnic și macheta Valeriu OPREA) a pregătit pentru tipar și a editat volumul de popularizare a cunoștințelor despre limba română „Să cunoaștem și să vorbim corect limba română”.
Autoarea lucrării doctor habilitat în filologie Iraida CONDREA, profesor universitar în cadrul Departamentului de Lingvistică Română și Știință Literară al Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, fiind preocupată de-a lungul carierei didactice și științifice de gramatică, stilistică și cultivarea limbii, traducere literară, studiul textului, sociolingvistică, semiotică și pragmatică, onomastică, propune o serie de materiale despre limba română, acestea constituind rezultatul unor analize a proceselor ce se produc în limbă în diverse perioade și situații de comunicare, bazate pe cercetări ale modului cum funcționează limba română, cum este vorbită, cum se scrie și cum se vorbește în limba română actuală în Republica Molodva, cu ce dificultăți se confruntă utilizatorii ei.
În culegerea de față au fost incluse studii, articole, note de lectură și tablete elaborate în ultimii ani, ce vizează subiecte generale și teme particulare, specifice. Aceste investigații au drept scop descrierea și analiza proceselor din limba română, ce se petrec aici și acum, sub ochii noștri, procese la care utilizatorii nu doar asistă pasiv, dar la care contribuie și ei prin cea ce se numește „comportament lingvistic”.
Volumul este o sursă științifică de ultima oră despre tendințele de evoluție ale limbii române și poate fi utilizat ca un ghid util pentru cititorul de toate categoriile, dornic de a cunoaște resursele lingvistice, ortoepice și ortografice ale limbii române, care va găsi aici informații ușor de utilizat spre a da corectitudine comunicării cotidiane verbale sau scrise.
Lucrarea a fost publicată din sursele financiare ale Ministerului Culturii alocate prin decizia Comisiei de selecție pentru editarea cărții naționale în 2023.

Ion VÂRȚANU, Aliona BUJOR
redactori tehnici, cercetători științifici

Cu aportul financiar al Ministerului Culturii acordat în conformitate cu decizia Comisiei de selecție pentru editarea cărții naționale în 2023, recent Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” (echipa de creație editor dr. hab. Constantin MANOLACHE, responsabil de ediție dr. Oleg BUJOR; consultant științific dr. hab. Leonid VOLOȘCIUC; redactori Silvia DONICI și Ion VÂRȚANU; redactor tehnic Valeriu OPREA; designeri Vitalie ROȘCA – coperta și Natalia DOROGAN – macheta) a scos de sub tipar volumul „Enciclopedia geografică a Republicii Moldova” alcătuit de către doctorul în științe agricole Ilie BOIAN, conferențiar universitar, șeful Departamentului Științele solului, Geografie, Geologie, Silvicultură și Design din cadrul Facultății de Biologie și Geoștiințe a Universității de Stat din Moldova.
După cum menționează editorii în prefața lucrării, „Enciclopedia Geografică a Republicii Moldova” pentru prima dată în spațiul dintre Nistru și Prut sunt descrise în format enciclopedic în ordine alfabetică principalele elemente structurale ale teritoriului republicii, resursele naturale, ariile naturale protejate de stat, precum și principalele riscuri naturale din Republica Moldova, noțiuni și termeni din geografia fizică, climatologie, hidrologie, pedologie, geofizică, geologie, mineralogie, ecologie, carto¬grafie, silvicultură, flora și fauna autohtonă, cadrul legislativ, alte domenii conexe geografiei. Cele puțin peste 600 de articole sunt perfectate într-un limbaj accesibil și conțin informații eshaustive și veridice, actualizate la zi. La elaborarea publicației enciclopedice au fost utilizate rezultatele cercetărilor geografice regionale ale colaboratorilor instituțiilor de profil din Republica Moldova, informațiile monitoringului calității componentelor de mediu de pe teritoriul republicii, inclusiv observaţiile hidrometeorologice efectuate în reţeaua națională a Serviciului Hidrometeorologic de Stat, date statistice din arhiva Biroului Național de Statistică. Pe această cale ne exprimăm sentimentele noastre de gratitudine.
Lucrarea este însoțită și de o bibliografie selectivă.
Enciclopedia se adresează studenţilor, masteranzilor și doctoranzilor de la instituţiile de învățământ superior de profil (specialitățile „Geografie”, „Meteorologie, „Ecologie”, „Ştiinţe ale mediului”), profesorilor de geografie şi de biologie, cercetătorilor științifici care studiază mediul înconjurător, observatorilor din reţeaua meteorologică naţională şi specialiștilor care activează în diferite sectoare de activitate practică pentru asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale şi a societăţii (instituții de stat, management, agricultură, construcţii, transporturi, îmbunătăţiri funciare, ingineria mediului etc.), precum și elevilor, dar și tuturor cititorilor, interesați de evoluția și starea actuală a mediului geografic al plaiului nostru.

Ion VÂRȚANU,
alcătuitor și redactor de carte

Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Istoria contemporană : (universală și a românilor) : dicţionar enciclopedic /editor: Constantin Manolache ; redactor științific: Demir Dragnev ; consultant știinţific: Ion Coropcean ; referenţi știinţifici: Anatol Petrencu [et al.] ; Mini sterul Educaţiei și Cercetării, Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) «Andrei Lupan». – Chișinău : Editura USM, 2023 (Blitz Poligraf). – 607 p. Bibliogr.: p. 605-606. – [300] ex.
ISBN 978-9975-62-620-0

Grație concursului organizat de Ministerul Culturii în anul 2023, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova (USM) a câștigat dreptul de a edita lucrarea „Dicționar enciclopedic de istorie contemporană (universală și a românilor)”, elaborat de cercetătorii științifici, doctori în istorie Lidia PRISAC și Ion Valer XENOFONTOV, angajați la USM.
Volumul a fost pregătit pentru tipar de echipa editorială a instituției: editor dr. hab. Constantin MANOLACHE; redactor științific membru corespondent al AȘM Demir DRAGNEV; consultant științific dr., g.(r.) Ion COROPCEAN; responsabil de ediţie dr. Oleg BUJOR; referenţi științifici: dr. hab., prof. univ. Anatol PETRENCU, dr., conf. univ. Tudor PAȘCANEANU și dr. Tatiana SÎRBU; redactor Ion VÂRȚANU, redactor tehnic și coperta Valeriu OPREA; macheta: Valeriu OPREA și Natalia DOROGAN. Totodată, lucrarea a fost recomandată pentru editare de Consiliul științific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a USM.
După cum menționează autorii, într-o notă asupra ediției, „Dicționarul enciclopedic. Istoria contemporană (universală și a românilor)” reprezintă rodul unei munci intelectuale migăloase depuse de autori, editor și redactori, constituind o radiografie succintă a celor mai importante evenimente, fenomene și procese de anvergură, precum și a multor personalități, care și-au lăsat amprenta în dezvoltarea omenirii pe parcursul „secolului extremelor” și a celui care este în derulare. Volumul propriu-zis cuprinde peste 2 300 de articole și a fost conceput după tipicul obișnuit al lucrărilor enciclopedice și lexicografice specializate. Acesta include: o selecție de concepte, noțiuni, definiții, termeni, metode de cercetare ale istoriei contemporane; nume de referință, personalități care au schim¬bat cursul evoluției omenirii; evoluția statelor lumii; instituții și organizații naționale/internaționale; curente și formațiuni sau partide politice; fapte, evenimente și fenomene caracteristice istoriei contemporane universale și a românilor”.
Subiectele sunt tratate în ordine alfabetică fiind o modalitate practică de asigurare a informării prompte a cititorului, terminologia este prezentată la zi. Per ansamblu, lucrarea constituie o temelie în cunoașterea istoriei contemporane – de la începutul sec. al XX-lea până în zilele noastre. O atenție aparte a fost acordată istoriei contemporane a Basarabiei (1918–1940/1941–1944); R.A.S.S. Moldovenești (1924–1940); R.S.S. Moldovenești (1940– 1941/1944–1991) și Republicii Moldova (1991– prezent).
Un alt aspect specific al volumului, ține de prezentarea sintetică a istoriei contem-porane a tuturor celor 195 state ale lumii, entități care mereu pendulează între trecut, prezent și viitor, și continuă să rămână principalii actori la nivel național, regional și internațional. Factologia cu referire la evoluția acestora a fost expusă într-o succesiune cauzală fiind plasate în context istorico-politic local, continental și mondial, cu prezentarea principalelor tendințe ale dezvoltării. Profilul factologic al statelor a fost actualizat la zi, atât cât permite structura unei lucrări de tip enciclopedic.
Pe lângă termenii de istorie propriu-ziși, dicționarul enciclopedic mai cuprinde și un număr important de termeni din diverse domenii ale vieții societății de-a lungul perioadei contemporane – politică, știință, tehnică, economie, cultură, arhitectură, spiritualitate, sport etc; date biografice succinte referitoare la activitatea unor personalități, care s-au distins în aceste domenii. S-a ținut cont și de factorul gender în abordarea istoriei contemporane. Personalitățile din domeniul științei au fost selectate dintre cele care nu mai sunt în viață. Un loc aparte a fost rezervat copiilor, soarta cărora în istoria contemporană a fost marcată de evenimentele trau¬matizante cum ar fi genocid, holocaust, masacre și deportări.
Pentru a atrage atenția unui public cât mai larg și, mai ales, a interesa tânăra generație să descopere nuanțele perioadei contemporane, insolitul volum propune și o serie de articole din categoria curiozități. În acest sens, nelipsiți sunt termenii, dar, mai a ales, personalitățile care țin de istoria mu¬zicii și a cinematografiei, a evoluției modei și a automobilelor, sportului, vieții cotidiene.
Dicționarul enciclopedic este însoțit de o Listă a abrevierilor și semnelor, un Tabel cronologic succint cu evenimente decisive ale istoriei contemporane și o Bibliografie selectivă.
Dicționarul enciclopedic de istorie contemporană apărut recent, în preajma sărbătorii profesionale „Ziua istoricului” din Republica Molodva, celebrată la 18 iunie, corespunde curriculum-urilor din sistemul educațional preuniversitar și universitar, și este o carte utilă și necesară adresată elevilor, studenților, profesorilor, cercetătorilor și tuturor celor interesați, care țin să-și aprofundeze cunoștințele în materie de istorie contemporană. Prin amploarea informațiilor de ultima oră și veridice prezentate, lucrarea va contribui la formarea culturii istorice a populației, oferind răspunsuri citito¬rului interesat de istoria contemporană, implicit a timpului prezent.

Ion VÂRȚANU, redactorul cărții

Echipa comună constituită din angajați ai Institutului de cercetări juridice, politice și sociologice și Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” (editor dr. hab. Constantin MANOLACHE; coordonatori dr. hab. Victor JUC și dr. hab. Valeriu CUȘNIR; alcătuitor dr. Mihail TAȘCĂ; redactor Ion VÂRȚANU; corector Nadejda PASCARI; designer copertă Vitaliu POGOLȘA; macheta Natalia DOROGAN, redactare tehnico-artistică Valeriu OPREA) au pregătit pentru tipar volumul „În honorem profesor Andrei Smochină”, care cuprinde materialele Conferinței științifice naționale cu participare internațională „Drepturile persoanei: probleme actuale în lumina jurisprudenței naționale”, dedicată jubileului de 75 ani de viață ai doctorului habilitat în drept Andrei SMOCHINĂ, profesor universitar, cavaler al Ordinului Republicii, care a avut loc la Chișinău, în 10 decembrie 2021. Evenimentul s-a produs în cadrul proiectului „Calitatea actului de justiție și respectarea drepturilor persoanei în Republica Moldova: cercetări interdisciplinare în contextul implementării acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană” (CAJDPM).
Culegerea de materiale se deschide cu alocuțiunile omagiale ale dr. hab. în științe politice Victor JUC, profesor universitar, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice; dr. hab. în științe juridice Valeriu CUŞNIR, profesor universitar, director adjunct pentru știință al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice; dr. hab. în drept Gheorghe AVORNIC, profesor universitar, rectorul Universităţii de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”; dr. în drept Iurie FRUNZĂ, conferențiar universitar, discipol al omagiatului, director al Centrului de Cercetări Juridice al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice; dr. hab. în drept Serghei BRÂNZĂ, profesor universitar, decan al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova; dr. în istorie Serghei ZAHARIA, conferențiar universitar, rectorul Universității de stat din Comrat, din care menționăm, că profesorul universitar, doctorul habilitat în drept Andrei Smochină, patriarh al știin¬ței juridice din Republica Moldova, adevărat apărător al drepturilor omului, fondator de școală științifică cu 39 de discipoli – doctori în diverse domenii ale științelor juridice, prin lu¬crările științifice și prin calitățile umane, este un nume de referință, atunci când vorbim despre jurisprudență și calitatea ei, un cercetător științific de referință și o figură proeminentă în domeniul dreptului din Republica Moldova și din spațiul românesc de investigație științifică, în ansamblu.
Numele de făuritor doctri¬nar l-a obținut printr-o muncă asiduă, abnegație și voință, cercetările sale științifice în domeniile dreptului constituțional și ale teoriei statului și dreptului se disting printr-un nivel înalt de profunzime justificativă, acuratețe teoretico-metodologică și argumentare categorial-ideatică, interconexiunea disciplinară asigurând polivalență și plusvaloare științifico-aplicativă. Cariera strălucită a distinsului om de știință întrunește mai multe perioade, activități și aprecieri memorabile, menționând că: în anii 1975-1990 a fost membru al primei comisii de redactare a Constituției Republicii Moldova, altor importante comisii de profil; în anii 1990-1991 a fost reprezentantul Republicii Moldova în Comitetul de Supraveghere Constituţională al Uniunii Sovietice, demnitate care nu-și are analogie nici în activitatea altor cadre universitare și nici în activitatea vreunui funcționar de stat din Republica Moldova; este autor/coautor a peste 425 de lucrări științifice, didactice și de popularizare a științei; a elaborat și a predat mai multe cursuri universitare, inclusiv „Istoria statului şi dreptului ţărilor de peste hotare”, „Istoria universală a statului şi dreptului”, „Bazele statului şi dreptului”, „Dreptul constituţional al Republicii Moldova” la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea Prietenia Popoarelor „Patrice Lumumba” din Moscova, Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Universitatea de Stat din Comrat, Academia de Administrare Publică, Institutul Nistrean de Economie şi Drept din Bălţi, Școala doctorală administrată de Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”.
Capitolul întâi înserează studii privitor la revalorizarea dreptului între interogații și răspunsuri; restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți în contextul crizei cauzate de pandemia de coronavirus (COVID-19); dreptul fundamental la libertatea de asociere în partide politice în jurisprudența curții constituționale a Republicii Moldova; revizuirea procesului și casarea hotărârilor instanțelor de control judiciar al urmăririi penale după pronunțarea hotărârii de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului; principiul respectării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane; accepțiuni privind răspunderea în dreptul penal internațional; emergența principiului umanismului în normele din partea specială a Codului Penal al Republicii Moldova; provocările exercitării dreptului la vot în condiții de pandemie; repere conceptuale privind dreptul la viaţa familială; aspecte cu privire la dreptul fundamental al omului la un mediu înconjurător sănătos; dreptul la reintegrarea familiei din perspectiva jurisdicției Uniunii Europene; reglementarea juridică a drepturilor contribuabilului în cadrul activității de control fiscal; responsabilitatea juridică și civilă de grup a subiecților asociațiilor antreprenoriale; eutanasia prin prisma moralului şi legalului; practica Curții Europene a Drepturilor Omului în soluționarea litigiilor electorale; dreptul – principiu la un proces contradictoriu – condiţie indispensabilă realizării unui acces efectiv la justiție ș.a.
În Capitolul al doilea cititorul avizat are la dispoziție studii științifice cu privire la subiectele: dimensiunea istorică întru elucidarea conceptului dreptului; reflecții privind noțiunile de „măsură” și „metodă” specială (operativă) de investigaţii utilizate în doctrină și legislaţie; analiza strategică în prevenirea și combaterea infracțiunilor de corupție; represiuni politice în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească – soarta ofiţerilor armatei Republicii Democratice Moldovenești rămaşi în Basarabia la 28 iunie 1940; evoluția instituției alegerilor locale după declararea independenței Republicii Moldova; istoricul și evoluţia instituției avocaturii moderne naţionale în Republica Moldova; educație și credință, disciplină și ordine – spre o reunificare a valorilor sociale; minoritățile naționale, autonomia și autodeterminarea popoarelor; statul şi dreptul – cadrul de apariţie şi evoluţie a subiectului de drept şi a capacităţii juridice; efectele evoluției istorice asupra conceptului și conținutului drepturilor economice ale omului; ipostazele răspunderii penale a judecătorului; noțiuni teoretice privind riscul de faliment; migrația ilegală și migrația infracțională: manifestări cantitative, conținut, corelare ș.a.
Volumul include și o amplă Addenda, în care este publicat CV și arborele genealogic ale protagonistului. Aici, la compartimentul bibliografie – lucrări semnate de profesorul universitar Andrei SMOCHINĂ cititorul va găsi peste 425 titluri, inclusiv: 4 teze de doctorat; 11 monografii, 9 lucrări didactice; 19 publicații – contribuţii la dezvoltarea învăţământului juridic; 82 articole în culegeri și anuare; 77 articole în reviste științifice.

Ion VÂRȚANU,
redactor de carte

Silvia MÎTCU,
Șef Centru

Cu contribuţia financiară a Ministerului Culturii, în conformitate cu decizia Comisiei de selecţie pentru editarea cărţii naţionale-ediția anului 2023, a ieșit de sub tipar studiul monografic enciclopedic „O istorie social-economică a Basarabiei interbelice”, autor dr.hab. Nicolae ENCIU, pregătit pentru tipar de către Secția de editare a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, care a câștigat concursul Ministerului Culturii privind susținerea editării cărții naționale în 2023.
Lucrarea de tip enciclopedic-monografic este structurată tradițional și conține: o introducere în subiect, materialul de bază este expus în patru capitole distincte, autorul face o încheiere și , ca materiale inedite suplimentare propune cititorului patru anexe.
Capitolul I. „1918: anul libertății și unității de stat a națiunilor majoritare din Europa Centrală și de Est și al dispariției imperiilor multinaționale cuceritoare și opresive” tratează subiectele: Primul Război Mondial și formarea unor noi state naționale în Centrul și Sud-Estul Europei; Regatul României la sfârșitul Primului Război Mondial: reunirea tuturor teritoriilor locuite de români în cadrul aceluiași stat național unitar; Etapele revenirii Basarabiei în cadrul statului național unitar român.
Capitolul II. „Basarabia în componența României Întregite” este consacrat subiectelor: Economia românească: privire de ansamblu; Noul cadru de dezvoltare a Basarabiei după Marea Unire din 1918. Adaptarea economiei basarabene la noua conjunctură geo-economică; Doctrine, doctrinari și politici social-economice în România Întregită.
Capitolul III. „Evoluția social-economică a Basarabiei” dezbate subiectele: Consecințe ale Primului Război Mondial; refacerea și stabilizarea vieții social-economice în Basarabia; agricultura sub semnul transformărilor sociale, progresul industrial al Basarabiei; transporturile, poșta și comunicațiile; creditul și cooperația în viața economică a Basarabiei; bugetul, finanțele, impozitele.
Capitolul IV. „Bilanțul dezvoltării social-economice a Basarabiei” elucidează problemele: criza economică din 1929-1933, depășirea crizei și avântul; viața cotidiană și nivelul de trai în Basarabia; un bilanț al dezvoltării social-economice a Basarabiei și poziția ei în economia românească.
La final, în loc de încheiere, autorul vine cu opinii, concluzii și sugestii privind procesul de modernizare social-economică a Basarabiei: între deziderat și constrângerile epocii.
Pentru o mai bună înțelegere a monografiei, autorul a înserat în anexe un glosar de termeni social-economici; o listă de abrevieri; o bibliografie selectivă și un set de documente originale: Șt. Antim, „Memoriu” (1930), „Cronică politică. Carp al II-lea și Sturdza al II-lea sub Carol al II-lea. Sinteza momentului politic actual” (1930); „Memoriul cu propuneri privind situația social-economică din România în perioada ante- și post-belică” prezentat de Aristide Blank (bancher) lui Carol al II-lea (1930); „Recensământul instituțiilor de asistență socială și de ocrotire din 1 ianuarie 1936, Basarabia; Ion Mihalache, „Observații cu prilejul inspecției făcute în Basarabia” (1932).
În pofida afirmațiilor falsificate ale istoriografiei sovietice despre impactul negativ al unirii Basarabiei cu patria mamă România, volumul vine să demonstreze prin fapte concrete dezvoltarea ascendentă socială, politică, economică, culturală și spirituală, bazată pe principiile libertății, democrației și ele economiei de piață a spațiului dintre Nistru și Prut în perioada când acest teritoriu s-a aflat în componența României întregite în anii 1918-1940, impactul pozitiv asupra conștiinței de neam a românilor basarabeni – populația majoritară din ținut.

Ion VÂRȚANU,
redactor de carte

Dan ADAUGE,
cercetător științific