Sursă: Ion Valer Xenofontov, Creștinismul social în Basarabia interbelică. În: Art, theology and civilization in the Romanian monastic spaces – From monastery schools to theological schools / coord.: Cristinel Ioja, Daniela Popescu, Nicolae M. Tang, Tiberiu Ardelean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaic”, 2023, pp. 76-86. ISBN 978-606-37-1776-5. ISBN 978-973-752-913-8.
Masă pentru săraci la Asociația „În numele lui Hristos”.
Grup de cercetători științifici de la Institutul de Istorie, Limbă și Literatură a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS investighează schitul rupestru de la Butuceni, săpat în stânca unui promontoriu abrupt (circa 60 m înălțime) de pe malul stâng al Răutului. Foto: circa 1950. Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
Casa Albă a Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023
ACTIVITATEA UZINEI ELECTRICE DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
Uzina Electrică din Chișinău a fost construită în 1909. Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău a continuat și după Unirea Basarabiei cu România, potrivit noilor denumiri de străzi din anii 1920 fiind localizată în centrul urbei, pe str. General Broșteanu, nr. 58, amplasament considerat neavantajos în contextul în care edificiile din vecinătatea întreprinderii electrotehnice erau mereu zguduite de trepidațiile ce le producea aceasta. În urma unor procese juridice, Primăria Chișinău a fost nevoită să plătească despăgubiri majore pentru daunele materiale, iar uzina a fost obligată să renunțe la două motoare din cele 10. Din această cauză, la mijlocul anilor 1920 se căutau soluții de construcție a unei noi uzine la periferia orașului.
Foto: Noul motor de 840 HP instalat la Uzina Electrică, cca 1935.
Xenofontov Ion Valer, Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău în perioada postbelică. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (69), 2023, pp. 131-139.
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/131-139_12.pdf
Ultima lună de vară. Foto: IVX, 30 august 2023
Mănăstirea Curchi, 1985.
Copacul secular „Populus alba L” din preajma Castelului Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023
Valentina Brâncoveanu, Fereastra trecutului, 49 X 35, u.p., 1995. Expoziție de pictură (1 iunie – 31 august 2023). Biblioteca Națională a Republicii Moldova
PUTEREA SĂNĂTĂȚII
„În ochii lumii, nimic nu-i mai de preţ ca puterea,
Dar mai presus chiar și de-o putere mondială
E-o clipă de sănătate…”
Versuri de Kanuni Sultan Süleyman (1520-1566)
(Traducere după Mihai Maxim)
REZINA: PROBLEMA SPAȚIULUI LOCATIV
În anul 1979 în centrul raional Rezina au fost construite cinci case cu 85 de apartamente la prețul de 535 000 ruble. Era un spațiu mai mult decât insuficient comparativ cu solicitările „oamenilor muncii”. Norma sovietică prevedea oferirea a 6 m2 pentru o persoană. La mijlocul anilor 1980, autoritățile centrale erau inundate cu scrisori de la persoane care așteptau mai mult de un deceniu ca să li se ofere spațiu locativ.
Foto: imagini din Rezina, 1984. Sursă: Agenția Națională a Arhivelor, Direcția Generală a Arhivelor Naționale
Dr. Ion Valer XENOFONTOV
Muzeul de Arheologie și Etnologie, 1980. Sursă: Arhiva Științifică Centrală a AȘM.
Notă istorică:
Conform Dispoziției nr. 216-p din 11 iulie 1979 a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești clădirea cu o suprafață totală de 1477 m2, estimată la un preț de 223,5 mii ruble, aflată pe str. N. Gogol (în prezent, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni), nr. 35, a trecut de la balanța Ministerului Culturii al RSS Moldovenești la cea a Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Larisa Popova s-a născut la 9 aprilie 1957 în orașul Tiraspol într-o familie de muncitori. Mediul privat, spațiul nativ, anturajul educațional, marea pasiune pentru canotajul academic, infrastructura necesară practicării sportului, luciul azuriu și fermecător al fluviului Nistru, munca, talentul, temperamentul și caracterul personalității au constituit factori esențiali în parcursul profesional al sportivei de înaltă performanță.
La 26 iulie 1980, Larisa Popova împreună cu Elena Hlopțeva (Belarus) au fost medaliate cu aur la Jocurile Olimpice de la Moscova la schif dublu, fiind singura medalie cucerită de canotorii sovietici la Olimpiadă. Totodată, canotoarele au stabilit un nou record al canalului Krîlatskoe.
La cea de-a XXII-a ediție a Olimpiadei de la Mosciva, principalele concurente ale canotoarelor sovietice erau sportivele din RDG (campioanele lumii în anul 1979), România, Bulgaria (campionii Olimpiadei-76), Polonia și Ungaria. Favoritele cursei olimpice erau sportivele din Leipzig Cornelia Linzze și Haydi Westfell, ambele aveau câte 21 de ani și făceau parte din același echipaj mai bine de doi ani, fiind campioane mondiale.
În fața unui public format din 19 000 de spectatori, startul final la disciplina olimpică de canotaj academic a fost dat în dimineața zilei de 26 iulie 1980. Era a opta zi a Olimpiadei. Pentru luna lui cuptor, timpul era deosebit de răcors, fiind înregistrate 16-17 ºC. La toate acesta s-a mai adăugat și un vânt puternic, o ploiță și valurile neliniștite ale canalului Krîlatskoe. Suporterii se aflau sub o paradă de umbrele colorate.
Clasamentul echipajelor câștigătoare a fost hotărât în ultimele două secunde și jumătate: Dubloul Popova–Hlopțeva au oprit cronometru la indicele 3 min.16,27 s; echipajul Linzze–Westfell la 3 min. 17,63 s, lăsându-le pe pozia a treia pe româncele Homeghi–Roșca-Răcilă (3 min. 18,91). Pe locul patru s-a plasat Bulgaria – 3 min. 23,14 s. Pe poziția cinci – Polonia – 3 min. 27,25 s. A șasa barcă a aparținut Ungariei – 3 min. 35,70 s.
Astfel, putem constata faptul că la Olimpiada-80 la proba sportivă de canotaj academic dublu s-a ajuns la o îmbunătățire substanțială a performanțelor comparative cu Olimpiada-76. Pentru comparația, la Olimpiada de la Montréal (1976) au fost obținute următoarele rezultate: 1. Bulgaria – 3 min. 44,36 s. 2. RDG – 3 min. 47,86 s. 3. URSS (Leonora Kaminskaite și Genovate Ramoșkene) – 3 min. 49,93 s. 4. Norvegia – 3 min. 52,18 s. 5. SUA – 3 min. 58,25 s. 6. Canada – 4 min. 06,23 s.
Ajunse la final, cele două canotoare sovietice au oferit publicului entuziasmat un spectacol plin de emoții și de afectivitate umană: „Obosită de efortul maxim Larisa Popova și-a aplecat capul pe genunchii prietenii sale de echipă, iar Elena Hlopțeva și-a îmbrățișat colega mai experimentată”.
Dr., prof. univ. Boris BOGUȘ
Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
Premianții Olimpiadei-80 la disciplina sportivă canotaj academic, proba schif dublu. De la stânga la dreapta: echipa RDG (medalia de argint), echipa URSS (medalia de aur), echipa României (medalia de bronz). Arhiva privată Larisa Popova
Victoria olimpică a dubloului Popova-Hlopțeva anunțată a doua zi pe prima pagină a ziarului „Sovetskii sport” nr. 172 (9991), duminică, 27 iulie 1980.
Campioana olimpică Larisa Popova împreună cu partenera belarusă Elena Hlopţev, 23 septembrie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov
„Măcar să fi pus niște paie în vagoanele celea…”.
(din mărturiile unei deportate în anul 1949). Foto: IVX, 21 iulie 2023
Cel de-al doilea oraș (după numărul populației) al României interbelice, în str. Alexandru cel Bun
se înfățișează o urbă occidentală.
Sursă: Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: nr. 19057
„Călugării dacă au o scârbă, numai la Dumnezeu aleargă”.
(Egumena Parascheva, stareța Mănăstirii Japca)
Foto: Secvență din cimitirul lăcașului monahal Japca. Foto: IVX, 13 iulie 2023
Parcul de lângă Cetatea Sorocii. Foto: E. Semionov, 1976
Intrări noi de carte din domeniul Istoriei la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut) a Universității de Stat din Moldova
Expoziția „Basarabeni în Gulag. Destine frânte din colecția Agenției Naționale a Arhivelor” reprezintă expresia muzeului în aer liber (fiind amplasată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău) ce îmbină artefactul istoric, documentul, cartea, sonorizarea, video, mediul ostil, intemperia etc., cu justiția memoriei. Pe 11 iulie, între orele 13:00 și 16:30 am discutat cu un public divers: tineri, mame cu copii, bunici cu nepoți, turiști, urmași ai deportaților, deportați, profesori, studenți, carabinieri. Unii dintre deportați au fost asistați de specialiștii Agenției Naționale a Arhivelor pentru a se familiariza cu dosarul părinților, bunicilor.
Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
Ora de joacă în Grădinița de Copii a Colhozului „V.I. Lenin” din s. Echimăuți, rn. Rezina. Foto: E. Simionov. Sursă: Femeia Moldovei, nr. 9. 1975. Coperta nr. 4, p. 5.
Prin Chișinăul romantic. Foto: Lidia Prisac, 29 iunie 2023
ION JARCUŢCHI (1948–2014): ISTORIC AL EPOCII MODERNE ȘI CRONICAR AL ȘTIINȚEI
Ion Jarcuţchi s-a născut la 29 iunie 1948 în satul Bocșa (Risipeni), raionul Fălești, într-o familie de țărani-colhoznici. Mama Ecaterina și tata Ion, părinți a trei băieți – Ion, Gheorghe și Tudor –, erau oameni axați pe valori ale muncii fizice, cu un bun simț al datoriei civice și morale. Anul 1948, anul nașterii lui Ion Jarcuțchi, a fost puternic marcat de urmările pe care au avut a le îndura sătenii – al foametei organizate de sovietici (foametecid) în anii 1946–1947, al deportărilor staliniste și al colectivizării.
Colegii care au activat alături de Ion Jarcuțchi au scos în evidență profilul său complex de personalitate: „Dispune de bune capacități organizatorice”; „Serios, harnic și ambițios în realizarea cercetărilor științifice. […] disciplinat, este respectat de colegi”; „De seriozitatea Domniei sale ne-am convins şi noi în vara anului 1969, când am fost împreună la lucrările de construcţie din Kazahstan, unde s-a manifestat ca o persoană harnică şi disciplinată. Anume, aceste două calităţi remarcabile îl vor caracteriza pe Ion Jarcuţchi peste tot unde va activa şi îl vor ajuta să facă o carieră frumoasă”.
Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, „Ion Jarcuţchi (1948–2014): istoric al Epocii Moderne și cronicar al științei”. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 1 (68), 2023, pp. 114-123.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf
Dr. hab. Cosmin Budeancă a oferit Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova o nouă donație de cărți. Anterior, cercetătorul științific de la București a mai donat seturi de publicații Bibliotecii. Mulțumim!!!
O să fie Pace, o să fie Pâine! Foto: IVX, 25 iunie 2023
Colecționar de insigne și timbre poștale, călătorind timp de 30 de ani prin lume, vizitând toate capitalele Olimpiadelor de vară. De data aceasta a fost surprins la cea de-a XXI-a Olimpiadă din „țara frunzei de arțar” de Dumitru Coval, primul ziarist moldovean acreditat la Olimpiadă.
Lucrarea „Maestrul și Makarenko. Roman științific” (2023) este elaborată de scriitoarea și de cercetătoarea Liliana Corobca. Deopotrivă, „ambele” autoare îmi sunt dragi. Dacă romanciera a acționat asupra paroxismului emoțional, sensibilităților creative, atunci cercetătoarea m-a temperat; s-a apropiat mai degrabă de spirtul hegelean, al triadei „teză-antiteză-sinteză”.
Subiectul este unul dihotomic: unul ancorat în „laboratorul (re)educațional” al secolului XX, de sorginte stalinistă, și altul al judecății divine, post-existențiale. Temporalitatea este jonglată cu dibăcie prin diferite regimuri ideologice însă corelate armonios cu linii de subiect aflate deseori în antiteze existențiale. Polemicile, controversele, intrigile etc., constituie acea osatură ce ține în suspans cititorul, surprins deseori de inversațiile de situații. Coloritul lucrării este întreținut de elemente simbolice (motanul, carul), paralele (Bulgakov versus Makarenko) ș.a.
Romanul științific al „dublului autor” ni se prezintă drept o ficțiune a realității, dar și o realitate a ficțiunii.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
La hotar cu Nistru. Foto: Lidia Prisac, 17 iunie 2023
La Nistru, la mărgioară. Foto: IVX, 17 iunie 2023
Undița cu Nistru. Foto: IVX, 17 iunie 2023
UN SAVANT SUB TREI REGIMURI: ACADEMICIANUL NICOLAE CORLĂTEANU (1915–2005)
Academicianul Nicolae Corlăteanu s-a născut la 14/27 mai 1915 în satul Caracui, judeţul Chişinău (azi raionul Hânceşti), Basarabia, Imperiul Rus În Fişa personală, completată la 26 septembrie 1946, scrie că este «молдаванин» (moldovean) şi provine dintr-o familie de ţărani, care până la revoluţie se ocupau de activităţi agricole. Referitor la ocupaţiile părinţilor după revoluţie nu scrie nimic. În Autobiografia sa notează că părinţii săi aveau 6 ha de pământ, imobil, considerăm obţinut în urma reformei agrare.
Fondator al şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române în Republica Moldova a publicat cca 600 de lucrări ştiinţifice (monografii, studii, dicţionare, programe didactice, manuale, crestomaţii) şi alte zeci şi zeci de articole în periodice.
A contribuit la pregătirea cadrelor de înaltă calificare. Sub îndrumarea sa 28 de persoane au susţinut teza de doctorat şi 18 – teza de doctor habilitat în filologie. A fost un om de litere cu o temeinică pregătire profesională în domeniul filologiei române.
Mii de specialişti au trecut şcoala universitară a academicianului Nicolae Corlăteanu, fiind elogiat de numeroşii săi discipoli. Printre aceştia se numără academicianul Haralambie Corbu (1930–2021), membrul corespondent Anatol Ciobanu (1934–2016), dr. hab. Anatol Eremia, dr. Maria Cosniceanu ş.a.
Sursă: Iulia Malcoci, Ion Valer Xenofontov, Un savant sub trei regimuri: academicianul Nicolae Corlăteanu (1915–2005). În: Intelectualitatea română între ideologie, libertate academică și naționalism. Conferință națională cu participare internațională. Ediția a 2-a, Chișinău, 14–16 octombrie 2021 /Coord.: Liliana Rotaru, Chișinău, Lexon-Prim, 2023, pp. 133-149. ISBN 978-9975-163-90-3.
Vezi
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/133-149.pdf
PIESA „TAKE (ION MOCANU), IANKE (VITALIE RUSU) ȘI CADÂR (NICOALE GHEREG)” scrisă în anul 1932 de Victor Ion Popa și jucată cu măiestrie de actorii de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” pune în discuție problemele politice ale societății românești interbelice. Se prezintă și soluția cea mai eficientă: indeferent de etnie/națonalitate, credință trebuie să rămânem OAMENI.
FELICITĂRI ACTORILOR! FELICITĂRI SPECTATORILOR!
Foto: IVX, 15 iunie 2023
Proiectul editorial „O istorie a sportului în Europa în 100 de obiecte” constituie o inițiativă pan-europeană la care au participat 110 autori din 39 de state.
După lungi dezbateri, argumentări, redactări au fost identificate 100 de obiecte reprezentative ale diversității sportului, jocurilor sportive și ale educației fizice din Europa. Cartea reprezintă o primă încercare de a crea o istorie caleidoscopică a sportului european prin intermediul culturii sale materiale bogate.
Lucrarea a apărut la editura germană Arlete Verlag, fiind coordonată de Daphne Bolz și Michael Kruger.
Republica Moldova este prezentată în această lucrare cu un singur obiect. Este vorba de compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski”, simbol al unei performanțe olimpice unice, o operă artistică și o piesă-trofeu acordată sportivilor la proba caiac-canoe din Republica Moldova. De notat că această lucrare valoroasă este prezentă și pe coperta cărții.
Lucrarea îi reprezintă pe sportivii de performanță Nicolae Juravschi (născut la 8 august 1964, satul Chrcăiești, raionul Căușeni, RSS Moldovenească) și Victor Reneiski (născut la 24 ianuarie 1967, Babruysk, RSS Bielorusă). Tandemul sportiv a cucerit două medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Seul, Coreea de Sud (1988), canoe dublu, probele 500 m și 1 000 m și medalia de argint (prima medalie de argint din istoria recentă a Republicii Moldova) la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA (1996), la canoe dublu, proba 500 m. La fel, Nicolae Juravschi și Victor Reneiski au obținut de opt ori titlul de campioni mondiali și de zece ori ai URSS. În anii 1989–1991 cei patru canoiști sovietici – Nicolae Juravschi, Victor Reneiski, Iuri Gurin și Valeri Veșko, supranumiți „cei patru muschetari” – au fost campioni invincibili în lume. Cu rezultatul de 1.30,210 minute obținut la Moscova în 1989, imbatabilii sunt până în prezent în topul ierarhiei mondiale a rezultatelor tuturor timpurilor la proba canoe patru 500 m, bărbați (ocupă poziția nr. 2), și rezultatul 3.15,760 minute la canoe patru 1 000 m, bărbați (ocupă poziția nr. 5), în pofida faptului că bărcile la canoe între timp au fost modernizate.
Pornind de la enunțul că Nicolae Juravschi și Victor Reneiski sunt simboluri ale sportului de performanță mondială și națională, în contextul aniversării a 50 de ani de la nașterea lui Nicolae Juravschi (2014), în semn de omagiu al tandemului legendar, Vladislav Rojnov, maestru internațional al sportului, a conceput un cadou artistic original, apelând la un autor de referință, pe măsura celor sculptați. Tot, canoistul filantrop Vladislav Rojnov a jucat un rol important în asigurarea logistică a dubloului Nicolae Juravschi și Victor Remeiski pentru pregătirile la Olimpiada din Atlanta (1996), fiind unul dintre cei care și în prezent susține material sportivii canoiști din Republica Moldova.
Autorul Veaceslav Jiglițchi, cel care a realizat compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” este un nume consacrat în domeniul artei. Este autorul unor sculpturi de bronz aflate în colecțiile particulare ale unor lideri mondiali (Nicolas Sarkozy), ale unor interpreți de talie mondială (Toto Cutugno) ș.a. V. Jiglițchi este autorul trofeelor Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova „Excelența Olimpică” și „Sportul și Femeia” (2015). La dezvelirea lucrărilor executate de sculptorul V. Jiglițchi participă șefi de state, ambasadori, oameni de cultură ș.a.
Compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski”, realizată în urma mai multor schițe-portret (varianta finală a fost promovată de Vl. Rojnov), reprezintă imaginea în bronz a celui mai titrat tandem olimpic din Republica Moldova. Autorul a surprins simbolic canoiștii în plină acțiune de ghidare a bărcii. Sportivii, stând în genunchi, conduc cu ajutorul pagaielor canoea. Mișcarea grațioasă și plastică a corpului redă concentrare, spirit de observație, luciditate, planificare mentală, memorie motrice, coordonare, tehnicitate, tenacitate etc. Este realitatea pe care ne-a prezentat-o elocvent N. Juravschi într-un interviu: „Caiac-canoea este o probă destul de dificilă din punctul de vedere al volumului de efort, tehnicității, concurenței…”. Locul și spațiul de acțiune al probei sportive este reflectat cu elocvență de ambarcațiunea cu care N. Juravschi și V. Reneiski au parcurs zeci de mii de kilometri la stagiile de pregătire sportivă și cea care i-a adus pe culmile olimpice și consacrării mondiale. Cercurile olimpice, de pe partea laterală a sculpturii, reflectate la baza ambarcațiunii, poziționate între cei doi mari sportivi, contextualizează universul olimpic al vâslașilor. „Cei trei” – Nicolae Juravschi, Victor Reneiski și ambarcațiunea – reprezintă triada segmentată comportamental, însă coagulată într-un tot întreg.
Sculptura a fost elaborată pe baza materialelor foto existente, deoarece a fost executată ca o lucrare surpriză pentru Nicolae Juravschi. După cum a afirmat V. Jeglițchi, nici nu a fost nevoie de ședințe foto suplimentare, deoarece cei doi sportivi „sunt într-o formă fizică bună până în prezent, puțin s-au schimbat în timp. A fost elaborată în baza arhivei foto a lui Vladislav Rojnov”. Artistul afirmă că niciodată n-a mai executat o lucrare de acest gen, nu știa cum arată o canoe, o pagaie, fiind ajutat în această privință de Vl. Rojnov, care a adus chiar o canoe în atelierul de creație al sculptorului. O fotografie nu poate oferi imaginea multidimensională a ambarcațiunii.
La realizarea lucrării, V. Jiglițchi a fost asistat de soția sa, Tatiana (la fel sculptor) și profesorul său, Veaceslav Zaițev. În activitățile logistice și tehnice de realizare a lucrării artistice au mai fost implicați și cei 12 angajați ai atelierului de creație.
Sculptura are o greutate de 15 kg, lungimea – 43 cm și înălțimea – 32 cm. Are inscripționată lateral semnătura sculptorului Veaceslav Jiglițchi.
Compoziția sculpturală „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” a fost recunoscută și apreciată de Comitetul Internațional Olimpic drept o lucrare de înaltă valoare artistică și simbolică. Acest fapt a fost materializat prin înmânarea Trofeului Comitetului Internațional Olimpic „Sport et Art / Sport and Art” sculptorului V. Jiglițchi, în același an de executare a lucrării.
Începând din anul 2015 replici ale acestei sculpturi (mai mici ca dimensiune), realizate la fel în atelierul sculptorului V. Jiglețchi, sunt oferite în calitate de trofee învingătorilor Regatei Internaționale de Caiac-Canoe „Golden Canoe: Juravschi and Victor Reneiski”, organizate anual în capitala Republicii Moldova, în cadrul festivității Olimpic Eco Fest. În primul an, de exemplu, au fost oferite 16 trofee.
Originalul compoziției sculpturale „Dubloul olimpic Nicolae Juravschi și Victor Reneiski” se păstrează în muzeul privat al familiei Juravschi, care se află în casa familiei din sectorul Centru al municipiului Chișinău.
Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, The sculpture Nicolae Juravschi and Victor Reneiski, the Olympic Doubles’ by Veaceslav Jigliţchi. În: A History of Sport in Europe in 100 objects /Daphné Bolz & Michael Krüger (Eds.), Arlete Verlag, 2023, pp. 420-423, ISBN 978-3-96423-107-9.
Credit foto: dr. Pompiliu Nicolae Constantin, Cornel Josan.
„FRAIERUL”: ROMANUL ADOLESCENTULUI
După „Rebela” (2018), povestea adolescentei din zilele noastre, scriitoarea Claudia Partole abordează și tema adolescentului, în „Fraierul” (2021).
Este vorba de un roman-confesiune îmbinat cu elemente de psihologie, pedagogie, medicină, conflictologie. „Fraierul” depășește nivelul de inteligență al semenilor, își ajută colegii în susținerea evaluărilor (mai mult însă pentru a-și potoli propriul egou!) însă este și un mare singuratic. Se simte evitat de colegi, neînțeles de părinți. E un suferind al dragostei. Devine ținta „băieților răi”, care profită pe deplin de naivitatea acestuia, ceea ce generează, în final, un accident soldat cu moartea clinică.
Romanul pătrunde în cele mai intime gânduri și acțiuni ale unei ființe aflate în căutări. Abordează mai multe subiecte inerente unei societăți: a drogurilor, parveniților în societate, a mediocrităților versus celor inteligenți însă lipsiți de un pragmatism ajustat la „noile timpuri”. Sunt tratate și problemele de ecologie (catastrofa nucleară de la Cernobîl), război (a celui mai extins război dus de Uniunea Sovietică, cel din „țara munților”, Afghanistan). Din vizor nu scapă nici tema inițierilor intime, a primelor experiențe de sexualitate.
Autoarea ne propune o carte destinată nu doar minorilor, ci și adulților, bunicilor, străbunicilor. Este o pistă de la care pornesc concomitent mai multe dialoguri menținute atât pe dimensiune orizontală (cu reprezentații aceleiași generații), cât și pe cea verticală (discuții între părinți, bunici). Aceste convorbiri sunt animate de interpretări, contradicții, sfaturi, monologuri, dialoguri toate însă converg spre subiectul cărții – în înțelegerea adolescentului. Până la urmă autoarea oferă un sfat prețios care și reprezintă chintesența lucrării: „Fiecare trebuie să-și caute lumea sa, iar dacă n-o găsește, e bine să și-o croiască singur”.
Dr., conf.univ. Ion Valer XENOFONTOV
Covorul „Kotovski”. Executat în anul 1979. Foto: IVX, 27 mai 2023
La fereastra cu povești. Foto: IVX, 27 mai 2023
„Cu Moldova, Europa va fi mai puternica”.
Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Piața Marii Adunări Naționale, 21 mai 2023.
Foto: IVX
Valeriu Capcelea, Ion Ciobanu, Transhumanța politică moldovenească: esența și repercusiunile nefaste asupra dezvoltării Republicii Moldova /Valeriu Capcelea, Ion Ciobanu ; ref. șt.: Ion Valer Xenofontov, Igor Cojocaru. Chișinău: S. n., 2023 (Bons Offices). Rez: lb. engleză; lb. rusă. 173 p.
O RADIOGRAFIE A (I)MORALITĂȚII POLITICII MOLDOVENEȘTI
De mai mulți ani, Republica Moldova se află într-un top rușinos al statelor sărace, corupte, marcate de exodul masiv al populației. Cauzele acestui dezastru național sunt multiple: mentalitatea homo sovieticus (moldovanus), neglijarea învățăturii creștine, ruperea de valorile autentice ale democrației, secesiunea teritorială, dezrădăcinarea populației de cele mai progresive forțe sociale, marginalizarea personalităților oneste etc. Vina pentru această situație deplorabilă o purtăm fiecare din noi. „Lenea socială”, (in)cultura politică, trădarea intelectualilor etc., a propulsat în funcții politice decisive, de multe ori, personaje imorale, incompetente. Deseori a lipsit o atitudine publică tranșantă vizavi de nedreptățile generate de politicienii corupți. Din păcate, o bună parte din electorat a fost prinsă în capcana iluziilor sociale și economice a ceea ce este cunoscut în istorie ca ritual al pâinii și spectacolului.
Trecutul sovietic marcat de cutuma că „tot ce este al tuturor nu este al nimănui” a propulsat un hibrid politic ce și-a cret un credo că bunul public poate fi lejer înlăturat pentru binele propriu. Cercetătorii Valeriu Capcelea și Ion Ciobanu asemenea unor chirurgi implicați în operații complicate de înlăturare a unei tumori ramificate, fatale pentru buna funcționare a organismului, vin cu o profundă constatare a realităților ce vizează profilul incert al politicienilor din Republica Moldova. Din păcate, acești politicieni nu au trecut cu brio testul privind rolul pe care trebuia să și-l asume în societate, ci s-au transformat în adversari aprigi ai reformelor și culturii politice. Cu alte cuvinte, politicianismul moldovenesc nici pe departe nu a atins cotele unei elite politice. Trădările politicienilor au generat un absenteism, defetism social. De la un romantism și naivism politic din anii 1990 s-a ajuns la un gangsterism politic asumat cu bună știință de factorii de decizie. Ascensiunea „noilor moldoveni” în ierarhia politică a generat delapidări financiare masive din bunul public, considerent ce a adus o defăimare internațională a statului.
Valeriu Capcelea și Ion Cioban ne prezintă o delimitare conceptuală a transhumanței politicii moldovenești. Autorii vin cu expertize rafinate din diferite spații și perioade istorice. Componenta teoretică este sprijinită de cea a exemplificărilor concludente. Studiile de caz sunt relevante pentru întregirea demersului științific. Abordarea este una multidisciplinară. Narativul textului este configurat de abordări dihotomice: moralitate versus imoralitate, clasă (elită) politică versus gașcă (bandă) politică. Este prezentat un top al transhumanților politici. Miza „migranților” politici, din păcate, nu au constituit-o cea a promovării unor viziuni proprii asupra parcursului statului, a soluționării diferitor probleme politice, ci a îmbogățirii ilicite, a reglărilor de conturi, a perturbărilor dirijate de „manechinul politic” aflat după culise. Cu alte cuvinte, destinele a milioane de cetățeni au fost decise de factori politici imorali, veniți din interiorul acestei societăți, manipulați însă și de forțe oculte din exterior.
Monografia elaborată de Valeriu Capcelea și Ion Cioban exprimă un semnal de alarmă asupra unui viciu social profund care barează parcursul Republicii Moldova spre o societate bazată pe statul de drept, pe edificarea valorilor democratice autentice, a echității sociale. E o răscruce a alegerii itinerarului nostru spre Europa. Lucrarea de față constituie, în primul rând, un purgatoriu social, necesar de asumat de fiecare cetățean în parte. E un semnal de alarmă asupra unui viciu politic greu de înlăturat din viața cotidiană.
Cartea este un oprobriu public față de o pseudo clasă politică. Trecerea în „istoria sumbră” a politicienilor total compromiși și crearea unei elite politice oneste, axată pe valorile general umane, creștinești, este unica soluție de ieșirea din impas a unui stat aflat la marginea unui colaps politic total.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
Baia comunală din Strășeni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României
Baia comunală din Ialoveni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României
Baia comunală din Mireni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României
Mormântul unui grănicer român omorât de bolșevici, pe malul Nistrului. Pe celălalt mal al apei e URSS. Sursă: Realitatea Ilustrată (București), iulie 1938
O promenadă prin capitala Basarabiei, a doua jumătate a anilor 1930. Sursă: Realitatea Ilustrată (București), iulie 1938
Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova
Vasili M. Senchevici locuia împreună cu soția, fiul (avea probleme de sănătate) și mama pe str. Sadovaia (actualmente, Alexie Mateevici, nr. 71, foto) din or. Chișinău. Din cauza obezității, se deplasa dificil, iar uneori nu se trezea din somnul de după masă, ca să vină la timp la serviciu. Văzând că întârzie la prelegeri, studenții se duceau și îl trezeau, având în vedere că locuia în proximitatea Universității de Stat din Chișinău. La Universitate preda următoarele discipline: „Bazele marxism-leninismului”, „Istoria URSS în sec. al XX-lea”, „Istoria Moldovei” și „Istoriografia rusă”. Prelegerile erau citite fără să se abată de la conspect, iar cuvintele le pronunța rar, ca studenții să reușească să scrie dictarea. Totodată, atunci când se răspundea la seminare, studenților nu li se interzicea să se uite „cu un ochi” în notițe. Se crea impresia că nu posedă profund materialul. Odată, când preda cursul în a doua jumătate a zilei și a avut loc o pană de curent, V.M. Senchevici a întrerupt cititul, fără să-și ducă gândul până la capăt, permițându-le audienților să părăsească sala. Studenții au prins firul și, atunci când doreau să plece de la lecții, aceștia întrerupeau în mod intenționat curentul electric.
La 18 decembrie 1954 i s-a conferit titlul de docent la Catedra de istorie a URSS. În acea perioadă avea elaborate 12 lucrări în domeniul istoriei Moldovei și făcea parte din „brigada de autori care elaborau volumele I și II ale Istoriei Moldovei”.
Sursă: Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Profilul unui istoric-propagandist din R(A)SS Moldovenească: Vasili M. Senchevici (1905–1954). În: Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (6 ; 2022 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică inter naţională, Ediția a 6-a, Chişinău, 3-5 noiembrie 2022 / coordonatori: Liliana Rotaru, Sorin Domițian Șipoș, Chişinău, Lexon-Prim; Oradea, Ratio et Revelatio, 2022, pp. 456-469. ISBN 978-9975-163-66-8 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-77-9 (Ratio et Revelatio).
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/456-469_0.pdf?fbclid=IwAR1k_OhIhnjmtmAQsMf7ttQtfAoxeDom3ZG-s7qaKpRbaepVJbFBAqtfWfM
„REBELA”: ROMANUL ADOLESCENTEI
Claudia Partole, Rebela, Chișinău, Prut Internațional, 2018, 128 p. ISBN 978-9975-54-394-1.
„Rebela” scriitoarei Claudia Partole este adolescenta de lângă noi. Protagonista romanului este „rea de bună și urât de frumoasă”. Este tânăra care trece printr-o serie de provocări majore, generate nu doar de pragul de vârstă dificilă, ci și de mediul ostil. Părinți divorțați și pulverizați în spații culturale distincte; criză de comunicare cu fratele de alianță; bunici cu destine modelate în proiecții istorice antagoniste; dificultăți de comunicare cu profesorii; punți rupte de comunicare cu colegii. Un „război” cu propriul eu: unul nesupus și altul mai placid. Neînțeleasă de nimeni, adolescenta dorește să evadeze din cotidian, să dispară din această lume a contradicțiilor; al acelui univers ostil reflecțiilor sale. Subiectul dragostei „explodează” pe fundalul crizei din propria familie (este copilul care suferă cel mai mult din cauza divorțului dintre părinți); a decepțiilor în alchimia primei iubiri; a trădărilor. Eroina romanului întreține un discurs real și altul metafizic cu personajele-conectori ale romanului: psihologul, scriitorul, spațiul virtual (facebook-ul) dar, nu în ultimă instanță și cu cititorii cărții. Narativul împletește ingenios intimitatea individuală cu cea colectivă. Sunt discursuri care pe alocuri sunt în antiteză, alteori se intersectează, dar, indiscutabil, întrețin incitantul subiect de biografie intimă a adolescentei din generația Z, aflată într-o permanentă confruntare cu generațiile mai în vârstă.
„Rebela”, asemenea pasării phoenix, trece prin mari dificultăți existențiale, se autoflagelează însă reușește spre final să-și regăsească propriul eu, umanizat, identificând astfel acea forță motrice care îi schimbă destinul spre bine și devine astfel o învingătoare, una care s-a redescoperit, în primul rând, pe sine.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
Indubitabil, romanul „Dobrenii” este apogeul creației artistice a scriitoarei Olga Căpățână. Saga este deopotrivă o operă literară, dar și una cu largi implicații socio-istorice. Abundă în biografii romanțate, pline de încărcături simbolice, ritualuri, atinge sensibilități individuale și colective. Este o operă literară cu un real substrat al faptului și al evenimentului istoric. Reprezintă o abundență de narațiuni ale unor destine frânte, aflate sub incidența și presiunea marilor perturbații din secolul XX cu largi implicații mondiale, dar și regionale. Este vorba de cel de-al Doilea Război Mondial, al imixtiunii sovietice în Afghanistan, dar și al războiului de la Nistru.
Narativul este completat cu uzanțe realiste – foametecid, mișcări de populație, deznaționalizare, război fratricid, promiscuitate, siluiri, violențe fizice și psihice. Este parcursul unei biografii individuale în care se întrevede marea biografie a unei populații aflată sub incertitudinea unei spațialități de frontieră: a extremității răsăritene românești și a extremității occidentale sovietice, dar și a unei plăpânde independențe, marcată de acerbe provocări, aflate la temelia acesteia.
Romanul „Dobrenii” este un pașaport literar și istoric al fiecăruia dintre noi. Toți ne revedem în liniile de falii literare, înțelegem mersul acțiunii dar nu o putem monitoriza, ci doar o putem vizualiza din umbră și contempla. Este un popas meditativ asupra existenței noastre firești, a coabitării cu lumea, o metafizică socială. În epicentrul liniei de subiect este iubirea. O iubire adevărată este una tragică, una cu largi ecouri existențiale.
Cartea „Dobrenii” ar putea continua și cu o radiografie a ultimelor decenii: cu cele bune, dar și cu cele mai puțin bune prin care am trecut fiecare din noi. Este epoca decepțiilor noastre, a căutărilor de sine. Autoarea, sunt sigur, ne poate încă surprinde cu multe afinități socio-psihologice, accentuând nu doar rănile noastre, dar oferind și modele autentice de ieșire din impas, lianturi necesare unui popor fragmentat ce își duce cu greu crucea existențială.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
Foto:
Secvență de la lansarea traducerilor în limba ucraineană a cărților scriitoarei Olga Căpățână – „Dobrenii” („Я захищу тебе вiд кохання”) și „Parisul cu gust de caramelă sărată” („Париж зi смаком солоноi карамелi”), Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, 17 februarie 2023.
De la stânga la dreapta: Olesea Șevcenko, soția Ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, scriitoarea Olga Căpățână, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. hab. Aliona Grati, dr. Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (moderatoare în limba română), Ludmila Barba, şefa Bibliotecii „Lesea Ukrainka” (moderatoare în limba ucraineană).
Ana Blandiana, Regina Poeziei Românești, în Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX 14 februarie 2023
Panorama Postcomunismului în România (Polirom, 2022), lucrare fundamentală (are 1056 de pagini!!!), operă a 48 de autori consacrați, coordonați de energica și harnica Liliana Corobca, a ajuns și la Biblioteca Națională a Republicii Moldova!!!
O radiografie excelentă a României în perioada recentă!
Menționăm că este cea de-a treia panoramă. Așteptăm cea de-a patra lucrare – Panorama Postcomunismului în Republica Moldova.
Tipărirea „Gramaticii limbii moldovenești” de I.D. Cebanu, 1945. Sursă: Arhiva Ștințifică Centrală a AȘM; Biblioteca Națională a Republicii Moldova
