Iuri Perlin a crescut într-o familie de intelectuali, casa lor fiind vizitată de personalități proeminente ca pianistul și pedagogul rus de origine germană Heinrich Gustav Neuhous (1888-1964), poetul Boris Pasternak (1890-1960), istoricul și filosoful Valentin Ferdinandovici Asmus (1894-1975) ș.a.
În 1935, I. Perlin absolvă Școala Medie nr. 45 din Kiev, devenind student la Facultatea de Fizică a Universității din Kiev, însă în 1936 tatăl său a fost arestat împreună cu alți 11 profesori acuzați de participare la blocul „pravotrotskist-menșevic”, oficial fiind condamnat în 1937 la zece ani de privațiune de libertate fără drept de corespondență, dar, după cum s-a aflat mai târziu, a fost împușcat chiar a doua zi după anunțarea sentinței. Astfel, după un an și jumătate de studii la universitate, I. Perlin este exclus din Comsomol, apoi exmatriculat și trimis pe cont propriu la mama sa, ca descendent al unei familii de „trădători”.
La 5 ianuarie 1970,Iuri Perlin a fost ales în calitate de membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Este fondatorul școlii de fizică teoretică din Moldova, în special al școlii științifice a fizicii proceselor multicuantice și a stării condensate, contribuind esențial la stabilirea mecanismelor și a originii unui șir de fenomene radiative ale cristalelor cu impurități.
A pregătit 29 de doctori și șapte doctori habilitați în științe fizico-matematice. A fost membru al colegiilor de redacție ale revistelor „Defectele în rețelele cristaline/Defects in the crystal latice” (Marea Britanie) și „Știința materialelor/Materials science” (Polonia). În 1987 a fost distins cu Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru Știință și Tehnică. A participat la congrese internaționale din SUA (1965), Finlanda (1972), Cehoslovacia (1977), Marea Britanie etc. A combinat armonios cercetarea științifică cu activitatea didactică.
Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer. Iuri Perlin (1917-1990), fiul unui ucrainean represat, în elita educațională și științifică a Moldovei sovietice. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 368-380. ISSN 2285-5130.