Cu contribuţia financiară a Ministerului Culturii, în conformitate cu decizia Comisiei de selecţie pentru editarea cărţii naţionale-ediția anului 2023, a ieșit de sub tipar studiul monografic enciclopedic „O istorie social-economică a Basarabiei interbelice”, autor dr.hab. Nicolae ENCIU, pregătit pentru tipar de către Secția de editare a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, care a câștigat concursul Ministerului Culturii privind susținerea editării cărții naționale în 2023.
Lucrarea de tip enciclopedic-monografic este structurată tradițional și conține: o introducere în subiect, materialul de bază este expus în patru capitole distincte, autorul face o încheiere și , ca materiale inedite suplimentare propune cititorului patru anexe.
Capitolul I. „1918: anul libertății și unității de stat a națiunilor majoritare din Europa Centrală și de Est și al dispariției imperiilor multinaționale cuceritoare și opresive” tratează subiectele: Primul Război Mondial și formarea unor noi state naționale în Centrul și Sud-Estul Europei; Regatul României la sfârșitul Primului Război Mondial: reunirea tuturor teritoriilor locuite de români în cadrul aceluiași stat național unitar; Etapele revenirii Basarabiei în cadrul statului național unitar român.
Capitolul II. „Basarabia în componența României Întregite” este consacrat subiectelor: Economia românească: privire de ansamblu; Noul cadru de dezvoltare a Basarabiei după Marea Unire din 1918. Adaptarea economiei basarabene la noua conjunctură geo-economică; Doctrine, doctrinari și politici social-economice în România Întregită.
Capitolul III. „Evoluția social-economică a Basarabiei” dezbate subiectele: Consecințe ale Primului Război Mondial; refacerea și stabilizarea vieții social-economice în Basarabia; agricultura sub semnul transformărilor sociale, progresul industrial al Basarabiei; transporturile, poșta și comunicațiile; creditul și cooperația în viața economică a Basarabiei; bugetul, finanțele, impozitele.
Capitolul IV. „Bilanțul dezvoltării social-economice a Basarabiei” elucidează problemele: criza economică din 1929-1933, depășirea crizei și avântul; viața cotidiană și nivelul de trai în Basarabia; un bilanț al dezvoltării social-economice a Basarabiei și poziția ei în economia românească.
La final, în loc de încheiere, autorul vine cu opinii, concluzii și sugestii privind procesul de modernizare social-economică a Basarabiei: între deziderat și constrângerile epocii.
Pentru o mai bună înțelegere a monografiei, autorul a înserat în anexe un glosar de termeni social-economici; o listă de abrevieri; o bibliografie selectivă și un set de documente originale: Șt. Antim, „Memoriu” (1930), „Cronică politică. Carp al II-lea și Sturdza al II-lea sub Carol al II-lea. Sinteza momentului politic actual” (1930); „Memoriul cu propuneri privind situația social-economică din România în perioada ante- și post-belică” prezentat de Aristide Blank (bancher) lui Carol al II-lea (1930); „Recensământul instituțiilor de asistență socială și de ocrotire din 1 ianuarie 1936, Basarabia; Ion Mihalache, „Observații cu prilejul inspecției făcute în Basarabia” (1932).
În pofida afirmațiilor falsificate ale istoriografiei sovietice despre impactul negativ al unirii Basarabiei cu patria mamă România, volumul vine să demonstreze prin fapte concrete dezvoltarea ascendentă socială, politică, economică, culturală și spirituală, bazată pe principiile libertății, democrației și ele economiei de piață a spațiului dintre Nistru și Prut în perioada când acest teritoriu s-a aflat în componența României întregite în anii 1918-1940, impactul pozitiv asupra conștiinței de neam a românilor basarabeni – populația majoritară din ținut.

Ion VÂRȚANU,
redactor de carte

Dan ADAUGE,
cercetător științific