«Doctore, îmi ești scump ca lumina ochilor»

Medicul Valeriu Cușnir este omul de o rară cumsecădenie, cu multă bunătate în suflet, atent la vorbă și la faptă, cu o voce blîndă , care de la prima frază te predispune la o discuție sinceră, îți insuflă încrederea că vei găsi la el soluția pentru problema cu care ai venit. Dar în primul rînd este un specialist de cea mai înaltă probă, un chirurg cu harul Lui Dumnezeu.

Aceasta este caracteristica succintă, și totodată extrem de cuprinzătoare, pe care i-o dau profesorului Valeriu Cușnir pacienții recunoscători. În îndelungata sa activitate practică a adunat nu sute, ci mii de pacienți, carora le-a intors vederea.

Dupa absolvirea Universitatii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în 1977, a inceput activitatea ca medic-oftalmolog în raionul Anenii-Noi. Au urmat doi ani de serviliu military în armata sovietică în calitate de medic al unitații militare. Revenit la bastină, activează ca medic-oftalmolog la spitalul Cancelariei de Stat timp de șapte ani. În 1989 decide să se consacre cercetării științifice, înscriindu-se ca doctorand la catedra de oftalmologie. În 1993 susține cu brio teza de doctor în științe medicale la renumitul Institut de Cercetări Științifice în domeniul Oftalmologiei “Helmholt” din Moscova. Tot la acelasi institut de prestigiu susține în 2001 teza de doctor habilitat.

Din 1992 îmbina armonios munca de cercetare si instruire cu cea practică, deținînd succesiv funcțiile de asistent, conferențiar universitar si cea de profesor la catedra de Ogtalmologie a Universității de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Concomitent, Dumnealui este director al Clinicii de Oftalmologie Nr. 2 a instituției de învățămînt medical superior și șef al cursului de instruire continuă a medicilor oftalmologi.

Are realizări remarcabile în domeniul științific. Astfel, a creat școala știintifică  de studiere a etiologiei in- flamatiilor oculare. A elaborat metode de tratament a patologiilor oculare la pacienții cu diabet zaharat. Profesorul Valeriu Cușnir a propus metode noi de tratament a glaucomului neovascular, care se aplică la noi, în Republica Moldova, precum și în Federația Rusă. Predă un șir de cursuri de specialitate. A pregatit cinci doctori în medicină, a publicat circa 60 de articole științifice, o monografie, 11 îndrumări metodice. A înregistrat 35 de inovații și 8 brevete de invenții.

Dumnealui a organizat şi conduce pînă în prezent serviciul de prelevare şi transplant al corneei, realizînd și  prima operaţie de transplant de acest gen în Republica Moldova în aprilie 2013.

La cei 60 de ani împliniți profesorul Valeriu Cușnir lucrează mult, cu dăruire totală, fără zile de odihna, fără concedii în adevăratul sens al cuvîntului. Sala de operații este refugiul si marea sa pasiune. Unica si extrem de onorabilă remunerare pentru munca sa titanică la straja sanătății oamenilor este fraza pe care ii dat s-o audă deseori de la pacienții săi cu vederea refăcută: “Doctore, îmi ești scump ca lumina ochilor”. Pentru o astfel de apreciere face să traiești și să muncești.

Dr. Constantin MANOLACHE,
Director al Institului de Studii Enciclopedice al AȘM

Sursa: Săptămîna/23

Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM a editat recent cartea Sport. 

Mică enciclopedie, autori – Nicolai Ambrosi și Pavel Brădescu. Este o lucrare în care cuvântul și sportul și-au dat mana pentru a prezentă un tablou reprezentativ al domeniului.

Ne place să-i vedem pe sportivi la competiții și campionate.

1) conceptele de bază din domeniul sportului; 2) termenii aferenți; 3) sporturile, disciplinele și probele sportive; 4) fenomenele și instituțiile din sport și cultură fi zică; 5) biografi ile sportivilor de performanță, ale unor personalități din țară și de peste hotare; precum și ale unor specialiști organizatori din domeniul sportului în context național și internațional. Numărul total de termeni e de 621.Privită din acest unghi, cartea, recent apărută, conține informații extrem de valoroase și utile. După cum se afirmă în prefață, este prima carte din colecția „Mica enciclopedie” și prima cercetare enciclopedică în domeniul sportului realizată în Republica Moldova. Elaborată pe principii enciclopedice, lucrarea prezintă informații esențiale privind:Le admirăm frumusețea, forţa, efortul, perseverența. Însă există şi partea nevăzută a vieţii sportive. Aceasta este mai puţin cunoscută: cei mai mulți dintre noi avem o idee vagă despre atleţi şi jucători, nu cunoaștem poveștile de viață ale sportivilor, problemele sporturilor. Chiar dacă numele campionilor sunt pe buzele tuturor, victoriile lor se datorează şi unor profesionişti care nu ies în faţă. Nu sunt aplaudaţi de suporterii din tribună. Sunt mai puțin cunoscuți organizatorii activităților sportive, antrenorii, arbitrii, comentatorii și jurnaliștii sportivi etc. Articolul în întregime →

(Fragment din volumul Tudor Casapu, eternul campion / Colecția Personalități notorii, Chișinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2014 [în elaborare])

Orice editor de carte enciclopedică constată că o problemă majoră în elaborarea lucrărilor de profil o constituie criteriile de selecție a personalităților. Dacă faptele și evenimentele istorice, conceptele, noțiunile generale, fenomenele, instituțiile, organizațiile de stat și neguvernamentale etc. pot fi prezentate într-o măsură mai mare sau mai mică ca elemente ale arhitecturii textual-informaționale, atunci procesul de alegere, triere, separare a numelor în edițiile enciclopedice reprezintă o chestiune dificilă, sensibilă, uneori marcată de un profund subiectivism. O situație anecdotică circulă prin mediul editorilor de carte enciclopedică. Se zice că regele francez Ludovic al XIV-lea, Regele Soare (Le Roi Soleil), supărat pe opoziția iluministă și intelectuală din țară, a chemat un filosof să-l consulte în privința tipului de pedeapsă aplicat adversarilor cărturari. După multe ezitări și meditații înțeleptul a spus: Măria ta, pune-i pe oponenți să elaboreze o enciclopedie a personalităților și veți vedea câte capete vor zbura!

Cele mai dificile probleme de soluționat în identificarea principiilor de selecție a personalitățile sunt cele din domeniile politic, social, al medicinei.

Există, totuși, o ramură în care lucrurile sunt puse la punct. Este vorba de ramura sportivă. Aici lucrurile sunt clare. Performanța recunoscută în plan internațional este cel mai sigur jalon pentru prezentarea textuală a protagonistului. În cadrul ședințelor Consiliului științific al Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei și al Colegiului de redacție al Enciclopedie Moldovei (format din 55 de membri marcanți ai culturii și științei din țară și de peste hotare) s-a decis ca toți campionii olimpici din Republica Moldova să fie incluși în edițiile enciclopedice ale instituției. Prin urmare, în toate lucrările enciclopedice ale Institutului de Studii Enciclopedice au fost înglobați toți campionii olimpici ai Republicii Moldova, inclusiv Tudor Casapu.

Numele lui Tudor Casapu este cap de afiș la compartimentul „Cultura fizică și sportul” (autorii materialului sunt rectorul, prorectorul și un decan de la Universitatea de Stat de Cultură Fizică și Sport) al volumului „Republica Moldova. Ediție enciclopedică” (2009, 2011). Halterofilul este menționat la capitolul „Participarea sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice”. La Olimpiada XXV de la Barcelona, Spania, din anul 1992 au participat 11 sportivi din Republica Moldova, care au evoluat în componența echipei unite a Comunității Statelor Independente. Dintre aceștia, doar T. Casapu a adus țării noastre medalia de aur. În enciclopedie sunt inserate portretul campionului olimpic și informații complementare în anexa „Sportivi moldoveni medaliați la Jocurile Olimpice (1960–1980)” (sunt indicate numele, prenumele, proba sportivă, medalia, ediția Jocurilor Olimpice, anul și locul [orașul, țara] desfășurării). În volumul „Simbolurile naționale ale Republicii Moldova” (2010), Tudor Casapu este prezentat ca făuritor de istorie, eroul grație căruia „pentru prima oară, Drapelul de Stat al țării noastre a fost urcat pe cea mai înaltă culme sportivă”. În lucrare mai sunt prezentate imaginea coliței poștale (65-69 mm), dedicată campionului olimpic Tudor Casapu, emisă de Î.S. „Poșta Moldovei”, și trei secvențe de la ceremonia de medaliere la Jocurile Olimpice de la Barcelona, imagini preluate din arhiva privată a protagonistului. Articolul în întregime →

Istoricul Ion JARCUŢCHII (29.06. 1948 – 4.08. 2014)
Prea devreme a plecat dintre noi istoricul Ion JARCUŢCHII, specialist în domeniul istoriei naţionale, epoca modernă, născut în satul Bocşa, raionul Făleşti.
Ion Jarcuţchii a fost un savant, al cărui nume este bine cunoscut în Republica Moldova, dar şi peste hotarele ei, un Om care a lăsat urme adânci nu numai în ştiinţa istorică, ci şi în inimile celor care au conlucrat cu Domnia Sa, sau, pur şi simplu, au comunicat cu el.

Întreaga viaţă şi-a consacrat-o valorificării adevărului istoric: a debutat cu cercetări ştiinţifice în probleme social-economice ale Basarabiei şi Transnistriei în secolul al XIX-lea, a susţinut teza de doctor în ştiinţe istorice în 1984, iar în anul 1995 se învredniceşte de titlul de conferenţiar cercetător, modelându-şi cariera lent dar temeinic, cu dăruire, începând de la simplu cercetător ştiinţific stagiar până la funcţia de director de institut.

După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova şi a doctoratului la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a lucrat în calitate de cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific superior, şef de sector la Institutul de Istorie al AŞM (1977-1995). În cadrul Institutului de Istorie al AŞM, reorganizat în Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM a exercitat funcţii de şef al Centrului Studii Istorice şi director al acestei instituţii (2009-2012). Din anul 2012 a activat în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM. În cadrul Aparatului Academiei de Ştiinţe a îndeplinit funcţia de şef al Secţiei organizare a ştiinţei a Prezidiului Academiei de Ştiinţe (1995-2004), a fost secretar ştiinţific al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte (2005-2008).

Aria preocupărilor ştiinţifice cuprinde mai multe domenii de cercetare privind dezvoltarea social-economică a spaţiului din stânga Nistrului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea, lupta diplomatică în ajunul şi în perioada încheierii tratatului de pace ruso-turc de la 28 mai 1812, istoria ştiinţei din Moldova. Este unul din primii cercetători ştiinţifici care s-a preocupat asiduu, încă din anii tinereţii, de chestiunea tratatului de pace de la Bucureşti (1812) şi problema anexării Basarabiei la Imperiul Rus, reuşind să analizeze acest subiect prin prisma unei noi metodologii istorice. La tema respectivă a publicat un volum impunător de studii şi materiale, rezultatele fiind sintetizate într-o prestigioasă monografie în colaborare (a doua ediţie fiind gata de editare).

De sub condeiul lui Ion Jarcuţchii au văzut lumina tiparului peste 70 de lucrări ştiinţifice, inclusiv studii monografice şi de sinteză „Развитие промышленности и торговли в левобережных районах молдавского Поднестровья в пореформенный период (1861-1905)” (1985), „Pacea de la Bucureşti (din istoria diplomatică a încheierii tratatului de pace ruso-turc de la 16 (28) mai 1812)” (în colaborare, 1992), „Academicieni din Basarabia şi Transnistria (a doua jumătate a sec. XIX – prima jumătate a sec. XX)” (în colaborare, 1996), „История Республики Молдова. С древнейших времён до наших дней” (în colaborare, 1997, 2002, 2004), „Din istoria Transnistriei (în contextul istoriei naţionale)” (în colaborare, 2001), „Academia de Ştiinţe a Moldovei: istorie şi contemporaneitate. 1946 – 2006” (în colaborare, 2006), „O istorie a regiunii Transnistrene din cele mai vechi timpuri pînă în prezent” (în colaborare, 2007), Ediţia Enciclopedică „Republica Moldova” (în colaboprare, ed. I, 2009; ed. II, 2011) „Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia” (2012), un şir de comunicări ştiinţifice publicate în ţară şi în străinătate etc.

Chiar şi în lucrările elaborate în anii tinereţii, impresionează multitudinea materialelor consultate de către Ion Jarcuţchii în timpul cercetărilor, surprinde vastitatea intereselor sale. În articolele sale pertinente face analiza diferitor aspecte ale problemelor majore, ceea ce conferă statutul de abordare totală a problemelor cercetate. Format ca om de ştiinţă în preajma unor mari maeştri, de la care a învăţat rigoarea metodei, spiritual cercetării obiective, fără prejudecăţi şi complexe, Ion Jarcuţchii a avut un rol important în crearea climatului de seriozitate ştiinţifică în instituţiile în care a lucrat. Înzestrat cu o excepţională capacitate de muncă, el şi-a impus şi a impus colaboratorilor săi rigoarea severă, cultul muncii bine făcute; le-a oferit exemplul moral al onestităţii. Prestigiul de care se bucura a fost probat prin alegerea sa în calitate de expert al Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare a Republicii Moldova.

Formaţia multidisciplinară a istoricului Ion Jarcuţchii, cumulând cercetarea cu managementul, personalitate cu vocaţie de fondator, i-a permis să devină între timp exploratorul şi întemeietorul unui nou domeniu de cercetare şi anume cel al problemelor de istorie a ştiinţei naţionale. Cercetând istoria ştiinţei din Republica Moldova, a reuşit să creeze o operă durabilă: monografia „Comisia Gubernială Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia” (2012). Între timp, a devenit cronicarul istoriei Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a domeniilor sale de cercetare.

Recunoaşterea valorii operei savantului Ion Jarcuţchii îşi găseşte expresia nu doar în recenzii elogioase a lucrărilor sale, ci şi în acordarea unor prestigioase premii ştiinţifice: Laureat al Premiului Prezidiului Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Moldoveneşti (1988), Diploma Guvernului Republicii Moldova (2005), Diploma de Recunoştinţă (1996) şi Diploma de Onoare (1998, 2008) ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Diploma de Merit (2009) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Diploma de Merit a Institutului de Istorie, Stat şi Drept a AŞM (2013). Pentru succese remarcabile în activitatea ştiinţifică şi administrativă, instruirea cadrelor ştiinţifice, promovarea adevărului istoric şi a valorilor naţionale şi universale i-au fost decernate: Medalia „60 de ani ai Universităţii de Stat din Moldova” (2006); Medalia „60 de ani ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei” (2006), „Ordinul de Onoare” (2009).

Regretăm mult trecerea în eternitate a colegului nostru Ion JARCUŢCHII, care a ars atunci când era nevoie cel mai mult de conştiinţă istorică, s-a sacrificat pentru a da sens major contribuţiilor sale la edificarea istorică a societăţii şi a comunităţii ştiinţifice. În aceste clipe triste suntem alături de familia, rudele, prietenii şi colegii celui care a fost Ion JARCUŢCHII, doctor în istorie, conferenţiar cercetător şi le exprimăm sincere condoleanţe şi sentimente de profundă compasiune.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace.

Gheorghe Duca, Ion Tighineanu, Teodor Furdui, Gheorghe Rusnac, Ion Guceac, Aurelia Hanganu, Alexandru Roşca, Pavel Vlad, Constantin Turtă, Simion Toma, Aurelian Dănilă, Victor Ghilaş, Constantin Manolache, Gheorghe Cojocaru, Ion Şişcanu, Nicolae Chicuş, Gheorghe Gonţa, Andrei Eşanu, Valeriu Pasat, Demir Dragnev, Vladimir Ţaranov, Anatol Tăranu, Silvia Corlăteanu-Granciuc, Ion Xenofontov, Ion Chirtoagă, Mihai Adauge, Nicolae Enciu, Gheorghe Negru, Valentin Tomuleţ.

La 23 iunie 2014 a fost lansata lucrarea Mica enciclopedie a sportului, în cadrul Zilei Olimpice.

Autorii volumului sunt doctorul în științe economice Nicolai Ambrosi, antrenor emerit (2001), organizator al mișcării sportive și jurnalistul Pavel Brădescu.

Mica enciclopedie a sportului constituie prima carte din colecția „Mica enciclopedie” și prima cercetare enciclopedică din domeniul sportului realizată în Republica Moldova. Include noțiuni generale, fenomene și instituții din sport și cultura fizică. Un loc aparte este rezervat sportivilor de performanţă în context universal și național. Se adresează unui public larg, în special tuturor celor care iubesc sportul, dar şi celor care sunt interesaţi de istoria mişcării olimpice, de terminologia sportivă în general. Poate fi un ghid necesar profesorilor, studenţilor, elevilor de la instituţiile de profil, tuturor consumatorilor de informaţii pentru care sportul ocupă un loc important în viaţă.

Academia de Ştiinţe a Moldovei a primit un cadou generos din partea Academiei Române – ediţia completă a „Dicţionarul General al Limbii Române”, lucrare, a cărei scriere a durat 144 de ani şi a stat la originea formării Academiei Române.
Capodopera este un act de donaţie al Guvernatorului Băncii Naţionale a României. acad. Mugur Isărescu.
Cele 19 volume şi Certificatul de donaţie au fost înmânate preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, de către Valeriu Ioan-Franc, director general adjunct al Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin Chiriţescu” al Academiei Române, în cadrul unei întrevederi, la care au participat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, economist, prof. Napoleon Pop;, rectorul ASEM, acad. Grigore Belostecinic şi directorul Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM, dr. Constantin Manolache.
În Certificatul de donaţie, Dl acad. Mugur Isărescu a scris că Banca Naţională a României donează Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Dicţionarul Limbii Române”, seria completă – volumele I-XIX, Bucureşti 2011, lucrare fundamentală a Academiei Române, ediţia 2011, tezaur de nepreţuit al cercetării ştiinţifice româneşti.
Donaţia va fi transmisă Bibliotecii Ştiinţifice „A. Lupan” a AŞM pentru a fi la îndemâna tuturor celor care iubesc limba română, cei care o ştiu, cei care o învaţă şi cei care se vor folosi de ea şi în perspectiva europeană, la care s-a apropiat atât de mult Republica Moldova.
Un act de donaţie similar a fost făcut şi pentru Academia de Studii Economice din Moldova.

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AŞM

Dacă admitem că și luptele gladiatorilor erau tot un gen de sport, e drept, unul sângeros, principiul „pâine și distracţii” a evoluat în timp întratât încât sportul a devenit mult mai mult decât o distracţie – a ajuns parte integrantă a politicii fiecărui stat, o componentă importantă a vieţii cotidiene publice.

Parafrazând vechiul dicton „Când tunurile vorbesc, muzele tac”, afirmăm că sportul poate face să tacă și tunurile. E lucru știut, în Grecia antică intra în vigoare armistiţiul atunci când începeau Jocurile Olimpice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în unele ţări europene, inclusiv în România, se desfășura campionatul intern de fotbal. Și nu era o blasfemie, cum ar putea gândi unii: frontul era departe, iar viaţa pașnică își urma cursul firesc.

Articolul în întregime →

La 13 mai 2014, ora 10:00, în Sala Mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1, et. II) va avea loc Lansarea cărţii „Academician Alexandru Roşca: Biobibliografie”.

PROGRAM

Moderator Dr.hab., prof, univ. Victor Moraru, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe Sociale şi Economice

Cuvânt de salut Acad. Ion Tighineanu, preşedinte interimar al AŞM

Prezentarea cărţii Dr. Constantin Manolache, director, Institutul de Studii Enciclopedice al AŞM

Luări de cuvânt
Dr.hab., prof. univ. Valeriu Cuşnir, director, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
Dr.hab., prof.univ. Victor Juc, vicedirector, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
M.c. Andrei Timuş
Dr. Victor Mocanu, şef Secţie Sociologie a Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
Dr. Vlad Cibucciu, scriitor documentarist
Dr. Orest Tărâţă, şef Catedră, Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova
Dr. Diana Bencheci, conferenţiar universitar, USM
Dr. Gholomali Mohammadifard (Iran)
Dr. Ion Jarcuţchi, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Cercetări Enciclopedice al AŞM

Evenimentul include o expoziţie foto jubiliară, dedicată aniversării a 80-a a academicianului Alexandru Roşca, autor – Eugenia Tofan, şef Centrul Media al AŞM.

La eveniment sunt invitaţi reprezentanţii mass-media.

Eugenia Tofan, Centrul Media al AŞM

Comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova s-a întrunit, la 27 martie 2014, în cadrul celei de-a XVII-a Sesiuni a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Forul ştiințific a făcut bilanţul rezultatelor activităţii ştiinţifice şi inovaţionale obţinute în anul 2013. La deschiderea evenimentului a fost prezentă doamna Tatiana Potâng, viceprim-ministru al Republicii Moldova.

În cadrul sesiunii, preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Tighineanu a prezentat raportul „Ştiinţa pentru prosperarea ţării pe traseul european”. Domnia Sa a menţionat rolul primordial al ştiinţei în dezvoltarea societăţilor moderne, s-a oprit succint asupra obiectivelor Strategiei de Cercetare-Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020, a adus date cu referire la potenţialul uman şi pregătirea cadrelor tinere şi a descris rezultatele ştiinţifice principale ale anului 2013, remarcând numărul impunător de publicaţii – peste 8550, inclusiv 197 monografii şi 357 articole în reviste ştiinţifice internaţionale cu factor de impact. Rezultatele au avut varii aplicaţiuni privind excelenţa ştiinţifică, dar şi performanţa, cu impact socio-economic, contribuţii la valorificarea patrimoniului cultural şi sporirea vizibilităţii internaţionale, precum şi rezultate care au influenţat procesul ştiinţifico-didactic. S-a menţionat, că banii investiţi din buget pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic au atras importante surse financiare din sectorul real. Spre exemplu, anul trecut s-a investit din buget 6.8 mln lei, care au atras din sectorul privat 9.6 mln lei. În anul de referinţă au fost comercializate produse inovative în sumă de peste 40 mln lei. Totodată, în anul 2013 comunitatea ştiinţifică a câştigat 23 granturi în suma totală de 1.4 mln Euro de la Comisia Europeană prin Programul Cadru 7. Preşedintele interimar al AŞM a informat asistenţa despre paşii întreprinşi de conducerea AŞM pentru asocierea ţării noastre la Programul comunitar „Orizont-2020”.

Articolul în întregime →

Institutul de Istorie al AŞM, în colaborare cu Institutul de Studii Enciclopedice al AŞM şi Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AȘM au organizat, la 27 februarie 2014, lansarea celor mai recente realizări istoriografice ale academicianului Andrei Eşanu, care vin să reîntregească peisajul spiritual din întreg spaţiul românesc. Este vorba de lucrările reputatului savant – membru titular al AŞM şi membru de onoare al Academiei Române, Andrei Eşanu: „Univers cultural în Moldova (sec. XV-XIX). Studii” care a apărut sub egida Institutului de Istorie al AŞM şi „Academicianul Andrei Eşanu: Biobibliografie” – o realizare a Institutului de Studii Enciclopedie al AŞM, ce continuă frumoasa tradiţie a colecţiei de ediţii biobibliografice. Culegerile s-au dorit a fi două apariţii valoroase, editate către aniversarea a 65-cea de la naşterea distinsului savant.

Articolul în întregime →

La 25 februarie 2014, a avut loc Conferinţa ştiinţifică „25 de ani de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan”, eveniment organizat de Institutul de Istorie al AŞM, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Istorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova.

Manifestarea ştiinţifică a fost deschisă de către conf. univ. dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al AŞM, care a menţionat că „Orice război este o catastrofă, orice război are un început şi mai devreme sau mai târziu s-a încheiat. Conform unor estimări războiul din Afganistan a fost unul din factorii care a catalizat dispariţia Uniunii Sovietice prin urmările geopolitice, social-economice pe care le-a generat. Războiul din Afganistan a lăsat traume adânci în sufletele şi în memoria acelor care au participat la acel război, traume, cicatrice, care nici până astăzi nu s-au vindecat”.

Articolul în întregime →

Joi, 27 februarie 2014, cu începere de la ora 15:00, în Sala Mică a Bibliotecii Științifice Centrale ”Andrei Lupan” a Academici de Științe a Moldovei (str. Academiei 5a), Institutul de Istorie al AŞM, în colaborare cu Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM și Biblioteca Științifică Centrală ”Andrei Lupan” a AȘM organizează lansarea lucrărilor academicianului Andrei EȘANU:

1. Cultural universe in Moldavia (XV-XIX) – Univers cultural în Moldova (sec. XV-XIX). Studii. Chişinău: Lexon-Prim, 2013. 328 p. ISBN 978-9975-4476-6-9.

2. Academicianul Andrei Eșanu: Biobibliografie/Acad. de Științe a Moldovei; coord.: Constantin Manolache; Chișinău.; Inst. de Studii Encicl. Al Acad. de Științe a Moldovei, 2013. – 168 p. ISBN 978-9975-4307-7.

Mesaje de salut vor adresa: dr. hab. conf. univ. Aurelia HANGANU, secretar științific general al AȘM; prof. univ. dr. hab. Aurelian DĂNILĂ, academician-coordonator al Secţiei Ştiinţe Umanistice şi Arte a AŞM.

Evenimentul va fi moderat de conf. univ. dr. Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al AŞM şi conf. univ. dr. Constantin MANOLACHE, directorul Institutului de Studii Enciclopedice al AȘM.

În discuții, dezbateri, prezentări, vor interveni: mem. cor Demir DRAGNEV, prof. univ. dr. hab. Valentin TOMULEȚ, prof. univ. dr. hab. Pavel COCÂRLĂ; prof. univ. dr. hab. Gheorghe GONȚA; conf. univ. dr. Valentin CONSTANTINOV, prof. univ. dr. hab. Ion EREMIA, conf. univ. dr. Ion GUMANÂI; conf. univ. dr. hab. Pavel PARASCA; conf. univ. dr. Emil DRAGNEV; acad. Valeriu PASAT; Irina (PÂNTESCU) maica stareță a mănăstirii Voroneț, prof. univ. Carmen BĂLAN, Universitatea din Suceava; dr. Gabriela PLATON, călugăriță la Mănăstirea Voroneț, dr. hab. Ion CHIRTOAGĂ; dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC.

 La eveniment sunt invitaţi toţi doritorii şi reprezentanţi ai mass-media.

Sursa: www.asm.md

De Ziua Naţională a Culturii, Editura „Ştiinţa” invită la lansarea ediţiei „Bogdan Petriceicu Haşdeu. Scrieri”, în 16 volume.

Lansarea va avea loc la 15 ianuarie 2014, ora 14:00, la Biblioteca „B.P.Haşdeu” (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 148).

Evenimentul este organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Biblioteca Municipală „B.P.Haşdeu”.

Se invită reprezentanţii mass-media.

Centrul Media al AŞM

Consiliului Ştiinţific al Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM, cu participarea întregului colectiv, s-a convocat în şedinţă pentru a face totalurile activităţii pentru anul 2013.

La întrunire au fost invitaţi să participe şi membrii colegiului de redacţie al volumului I al lucrării „Enciclopedia Moldovei”: acad. Teodor Furdui, acad. Alexandru Roşca, acad. Mircea Bologa, acad. Andrei Eşanu, acad. Mihai Cimpoi, m.c. Mariana Şlapac, m.c. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie, dr.hab. Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice, dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, dr. Victor Ghilaş, secretar ştiinţific al Secţiei ştiinţe umaniste şi arte.

Articolul în întregime →

La acest sfârşit de an, săptămânalul „Literatura şi Arta”, împreună cu cititorii săi, au desemnat personalităţile notorii ale vieţii publice şi culturale ale anului care s-a scurs.
Prestigioasa publicaţie a realizat un clasament pe diverse categorii – poezie, proză, publicistică, traduceri, satiră şi umor, debut, critică, ştiinţă şi arte.
În topul personalităţilor notorii, desemnate drept laureaţi ai hebdomadarului, la compartimentul ŞTIINŢĂ se află:

La compartimentul ARTE – îi regăsim pe distinşii compozitori

Printre Laureaţii premiilor „Literatura şi Arta”, la categoria PUBLICISTICĂ se numără:

Centrul Media al AŞM

La cea de-a 60 aniversare, directorul Institutului de Studii Enciclopedice, dr. colonel (r) Constantin Manolache a avut parte de numeroase felicitări și urări de bine din partea conducerii Academiei de Științe a Moldove, a omologilor săi, directorilor institutelor de cercetare din cadrul AȘM, și a colegilor de serviciu. Prin binecuvântarea ÎPS VLADIMIR, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove, la evenimentul de azi au fost prezenți Secretarul Mitropoliei Moldovei, prot. mitr. Vadim Cheibaș și Președintele Departamentului Mitropolitan „Arhitectură, Restaurare și Pictură Bisericească” prot. mitr. Manole Brihuneț, care au decorat omagiatul cu una din distincțiile principale ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, ordinul „Meritul bisericesc” de gradul II. Au fost spuse multe cuvinte frumoase și de laudă celui, care a stat la baza proiectului „Mănăstirile și schiturile Republicii Moldova”, desfășurat în perioada 2011–2013, și finalizat prin publicarea unui volum de referință, consistent ca formă și conținut, de 800 de pagini, cu un bogat suport bibliografic și un exuberant material ilustrativ.

Articolul în întregime →

Viața nu poate fi închipuită fără comunicare. Cred că comunicarea vine tocmai de la cuminecare, deci împărtășire din același potir. Cel puțin în Biserica primară creștinii se întâlneau în rugăciune, împărtășindu-se zilnic, apoi săptămânal, apoi în posturi … astăzi și mai rar. În general, oamenii contemporani se dezvață să comunice. Pe mulți nu-i mai interesează decât ceea ce îi privește, îi afectează.

Or, ochii care nu se văd se uită și cum să simți și să trăiești viața dacă nu ai cui împărtăși bucuriile, scârbele, nu ai de la cine învăța, n-ai pe cine asculta…

Articolul în întregime →

La 1 noiembrie curent, Directorul Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conf. univ. dr. Constantin Manolache împlineşte frumoasa vârstă de 60 de ani, prilej cu care colectivul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei adresează omagiatului sincere felicitări şi urări de noi succese în importanta şi responsabila postură pe care o deţine.

Născut la 1 noiembrie 1953 în satul Hiliuţi din raionul Râşcani, unde a urmat şi primele studii la şcoala primară din satul natal, pentru ca din 1971 să devină student la Facultatea de biologie şi pedologie a Universităţii de Stat din Moldova (1971–1977), Constantin Manolache a acumulat, de-a lungul anilor, o vastă experienţă profesională, activând în diverse domenii ale ştiinţei, precum şi manifestând un viu interes pentru varii aspecte ale cercetării ştiinţifice.

Articolul în întregime →

Моё знакомство с господином Манолаке началось в 2006 году. Константин позвонил мне, представился, сказал, что в Молдове приступают к возрождению энциклопедического дела, просил оказать им посильную помощь. Вскоре мы от него получили письмо, в котором он просил прислать им методические материалы по подготовке энциклопедических изданий. Начало нашего знакомства, не скрою, доставило нам, башкирским энциклопедистам, большое удовлетворение. Нам было приятно, что о нас, о нашей работе знают в Молдове, не только знают, но и ценят, хотят изучить наш опыт. Поэтому мы с большим удовольствием выполнили просьбу господина Манолаке.

Articolul în întregime →

Fondată, după cum avem cunoştinţă, în anul 2008, ca publicaţie ştiinţifică de studii de securitate şi apărare a Institutului Militar al Forţelor Armate ,,Alexandru cel Bun”, Revista Militară abordează în paginile sale domenii de strictă actualitate în plan naţional şi european: securitate şi geopolitică, tehnică şi tehnologii militare, ştiinţă, psihologie şi educaţie militară, istorie şi artă militară, terminologie militară, apariţii editoriale etc.

Sfârşitul secolului XX a adus cu sine o reanalizare şi o reevaluare a fenomenului militar contemporan, iar Revista Militară, editată la Chişinău, Republica Moldova, vine să umple un gol evident în exprimarea editorială a teoriei şi ştiinţei militare acumulate în acest spaţiu geografic, plasat geopolitic la graniţa dintre est şi vest, frecvent convulsionat de dispute politico-militare.

Articolul în întregime →

Astăzi când Bunul Dumnezeu V-a învrednicit să ajungeţi la aniversarea de 60 de toamne, cu alese sentimente de prețuire Vă adresăm felicitările noastre și vă aducem urările noastre de sănătate trupească şi sufletească.

Sunteți binecunoscut ca un manager profesionist și destoinic, care muncește cu atașament pentru propășirea științei din Republica Moldova, pentru promovarea și realizarea proiectelor enciclopedice de anvergură, axate tangențial sau general pe istoria și cultura Bisericii noastre, cum ar fi „Republica Moldova. Ediție enciclopedică” și superbul volum apărut anul curent „Mănăstirile și schiturile Republicii Moldova”.

În această zi de sărbătoare ne rugăm Mântuitorului Hristos să Vă dăruiască și mai departe cu dragostea și mila Sa întru viață destoinică, nădăjduind să Vă vedem și în continuare la fel de vrednic și prezent în activitatea pe care o îndepliniți cu onoare deja mulți ani la rând.

Cu arhierești binecuvântări,

† VLADIMIR,

Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove

Există calităţi asupra cărora timpul nu are putere – datorie, profesionalism, responsabilitate, spirit de creație etc. Toate aceste calităţi se asociază cu Dumneavoastră, deoarece indiferent unde aţi activat, în spaţiul civil, academic sau militar, întotdeauna V-aţi condus de ele, considerându-le, pe bună dreptate, lucruri care trebuie să predomine în activitatea unui colectiv.

Cunoscându-Vă de mulţi ani, am reuşit să mă conving personal că, indiferent în ce colectiv aţi activat, aţi reuşit întotdeauna să mobilizaţi echipa pe care o conduceţi, subordonând-o cu profesionalism unui scop – de a atinge rezultatul scontat. Drept exemple elocvente pot servi lucrările voluminoase, de excepţie pentru Republica Moldova, pe care aţi reuşit să le elaboraţi şi editaţi cu discipolii Dumneavoastră atât în cadrul Ministerului Apărării, cât şi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dar şi în alte instituţii specializate din ţară.

Astăzi putem spune cu încredere că marcăm frumoasa aniversare de 60 de ani a unei persoane cu un suflet generos, al cărui ochi permanent iluminează bunăvoinţă şi respect.

Stimate domnule colonel Manolache!

În această frumoasă zi de toamnă, Vă doresc multă sănătate, pace și bunăstare, încredere în sine și speranță pentru un viitor decent și, desigur, iubire. Indiferent unde veţi activa, să rămâneţi un bărbat curajos, puternic, fiabil. Numai cu un asemenea set de calități familia Dumneavoastră va simți că este în siguranţă ca după un zid de piatră.

La mulţi ani!

Cu profund respect,

Vitalie Marinuţa,

Ministrul Apărării al Republicii Moldova

Deoarece te cunosc de peste trei decenii, îţi scriu aceste rânduri cu cele mai sincere sentimente de amiciţie şi respect, răvăşind firele ce ne apropie sufleteşte şi faptele bune comune la care am participat. Îmi amintesc de întrevederile noastre pe timpul când eram tineri şi frumoşi: eu scriind primele cărţi în domeniul chimiei ecologice, iar dumneata, tânăr redactor-ctitor la Editura „Lumina”, dădeai undă verde monografiilor şi lucrărilor de popularizare a ştiinţei, semnate de noi, savanţii din Republica Moldova.

Pe când limba noastră cea română era mai mult marginalizată, a fost mare contribuţia dumitale personală în calitate de redactor, şef de redacţie, redactor-şef adjunct la dotarea instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova cu manuale, literatură artistică şi materiale didactice, asigurând lărgirea ariei de utilizare a limbii române.

Articolul în întregime →

Astăzi, 11 octombrie 2013, în mod solemn, în Sala Senatului Academiei Militare a Forțelor Armate ,,Alexandru cel Bun”, a fost lansat, în premieră, un Album, consacrat activității instituției, de la perioada de creare și pînă în prezent.

Albumul a fost elaborat de către Academia Militară a Forțelor Armate ,,Alexandru cel Bun”, în colaborare cu Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei și Tipografia Centrală.

Articolul în întregime →

Pe data de 27 septembrie curent, Institutul de Studii Enciclopedice a participat la un eveniment de anvergură cu genericul “Noaptea Cercetătorilor 2013″ privind promovarea științei în societate.

Articolul în întregime →

Fascinat, la timpul apariţiei lor, de calitatea deosebită a unor enciclopedii tematice, cum ar fi enciclopedia în două volume „Miturile popoarelor lumii”, apărută în anii ’80 ai secolului trecut la Moscova, sau, mai recent, Dicţionarul enciclopedic al lui Dominique Lecourt consacrat istoriei şi filosofici ştiinţelor, apărut în 2000 în versiune românească la Polirom, sau Enciclopedia Bibliotecii Congresului SUA, apărută acum câţiva ani la Washington, mă întrebam când vor apărea volume enciclopedice de un astfel de nivel ştiinţific şi la noi. Şi iată că Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova se apropie, pas cu pas, de etalonul internaţional. Ultima creaţie a colaboratorilor acestui institut, volumul de studii enciclopedice «Mănăstiri şi schituri din Republica Moldova», apărut în 2013 şi distins cu Marele Premiu Coresi Ia ediţia a XXII-a a Salonului Internaţional de Carte de Ia Chişinău, este de un profesionalism remarcabil.

Articolul în întregime →

La 7 august 2013, Guvernul Republicii Moldova a susținut inițiativa Academiei de Științe a Moldovei de a realiza un tiraj suplimentar al ediției enciclopedice „Simbolurile naționale ale Republicii Moldova”, lucrare complexă care reflectă viziunea științifică asupra genezei însemnelor statului, originilor, condițiilor istorice în care au apărut și au evoluat, a mesajului referitor la definirea identității simbolurilor naționale.
Volumul este conceput ca o ediţie de protocol și are un vădit impact social prin cultivarea valorilor naționale în rândul cetățenilor. De asemenea, ediția contribuie la promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare. Cartea definește identitatea simbolică a Republicii Moldova atât în spaţiul european, cât şi în cel mondial. Ediția este bogat ilustrată, cuprinde numeroase surse istorice inedite. Este adresată savanţilor, specialiştilor în domeniu, precum şi unui public larg de cititori. Cartea este utilizată la orele de studiere a Drapelului, Stemei şi Imnului de Stat ale Republicii Moldova şi poate fi utilizată pentru diverse activităţi extraşcolare.
La Salonul Internațional de Carte lucrării i s-a decernat Premiul Cartea Anului 2011. Monografia a fost apreciată ca una din cele mai valoroase realizări științifice ale Academiei de Științe a Moldovei în anul 2011 (Vezi Raportul privind activitatea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică și rezultatele științifice principale obținute în sfera științei și inovării în anul 2012, Chișinău, Tipografia AȘM, 2012, p. 60).