Daily Archives: 04/07/2026

TEATRUL

Teatrul „Alexie Mateevici”

MENAJERIA DE STICLĂ
după Tennessee Williams este o dramă de familie cu oameni care trăiesc sub același acoperiș și care caută cu disperare să își găsească fericirea. Tocmai această aspirație devine motivul conflictelor, o luptă disperată pentru dreptul de a trăi viața în conformitate cu propriile dorințe și vise, descoperind universul speranțelor fragile, al deazamăgirilor și singurătăților…

Regie: Iosif SHATS

Traducere: Natalia POLIKARPOV

Un spectacol produs de Asociația pentru cultură și arte ARBOR

Cu:

Cătălina BUDU/ Amanda Wingfield

Victor UNTILĂ/Tom Wingfield

Mihaela CHIU/ Laura Wingfield

Grigore BECHET/ Jim O’Connor

Richard BOVNOCZKI/ tata

Scenografie: Irina GRECIUHINA

Costume: Alina PERJU

Coloana sonoră: Aliona BACIU

Lumini: Vitalie LAȘCU

Regie sunet: Ion TURCULEȚ

Amanda Wingfield: „- Ești singurul care ignoră faptul că viitorul devine prezent, prezentul devine trecut și trecutul devine un regret etern, dacă nu faci ceva din timp.”

Tom Wingfield: „Am de gând să mă schimb. Vreau un viitor în care să nu mai fie niciun magazin, niciun șef și nici măcar cursuri de public speaking.”

Laura Wingfield: „Tururor le place să-și schimbe locul din când în când!”

Jim O’Connor : „- Laura, uită-te în jurul tău. Lumea e plină de oameni obișnuiți! Care dintre ei are cel puțin o zecime din calitățile tale? Sau ale mele! Sau ale altcuiva, dacă tot e să vorbim! Oricine are un talent. Unii chiar mai multe! Tot ce trebuie să faci e să afli la ce ești mai bună! .”

Durata spectacolului: 1h 20 min

Foto: IVX, iunie 2026

viber_image_2026-06-26_22-07-31-479
viber_image_2026-06-26_22-07-31-429
viber_image_2026-06-26_22-07-31-370
viber_image_2026-06-26_22-07-31-025
viber_image_2026-06-26_22-07-30-826
viber_image_2026-06-26_22-07-30-692
viber_image_2026-06-26_22-07-30-565
viber_image_2026-06-26_22-07-30-495
viber_image_2026-06-26_22-07-29-915
viber_image_2026-06-26_22-07-29-807
viber_image_2026-06-26_22-07-29-700
viber_image_2026-06-26_22-07-29-460
viber_image_2026-06-26_22-07-29-274viber_image_2026-06-26_22-07-29-203
viber_image_2026-06-26_22-07-29-134
viber_image_2026-06-26_22-07-28-946viber_image_2026-06-26_22-07-28-886
viber_image_2026-06-26_22-07-28-846
viber_image_2026-06-26_22-07-02-910
viber_image_2026-06-26_22-06-37-927
viber_image_2026-06-26_22-07-30-899

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL CERCETĂTORULUI
GAVRIIL GAIDARJI (1937–1998)

Personal archive fund of the researcher Gavriil Gaidarji (1937–1998)

00007
Gavril Gaidarji s-a născut la 14 septembrie 1937 în s. Carbalia, rn. Cahul, într-o familie de țărani. Tatăl acestuia, Arcadie Gaidarji era găgăuz, iar mama − Praskovia Gavrilovna Gaidarji era bulgărioaică. Ambii părinți au lucrat la pământ, în perioada sovietică fiind înscriși la munci în cadrul colhozului. Făcând parte dintr-o familie mixtă, Gavriil Gaidarji era cunoscător a două limbi. După absolvirea școlii de şapte ani, și-a continuat studiile la Școala Pedagogică din Tiraspol (1953), transferată în orașul Cahul (1954), urmând apoi studiile la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957). Atât la școală, cât și la facultate, a demonstrat interese și abilități diverse. Profesorii de la facultate i-au prezis o carieră de matematician, poet, geograf, istoric, inclusiv filolog. În perioada studiilor universitare a participat la lucrări de cercetare științifică, în cadrul expedițiilor științifice colectând un vast material lingvistic și etnografic din satele găgăuze.
În 1961 a lucrat în calitate de învățător la Școala Medie nr. 12 din orașul Bălți (1961). Ulterior, a devenit corector, colaborator literar, secretar responsabil la redacția ziarului Scânteia (Iskra) (1962–1963). În anii următori a activat în cadrul Institutului Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți în calitate de lector la Catedra de limba rusă și lingvistică generală (1963–1987), prodecan la Facultatea de Filologie (1971–1972), șef de catedră (1972–1983), conferențiar universitar (1983–1987, prin cumul 1987–1989).
În cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, G.A. Gaidarji a activat în calitate de cercetător științific superior (1987), cercetător științific coordonator la Secția de Etnografie și Folclor (1991), concomitent, director adjunct al Institutului Minorităților Naționale (1991–1996), conferențiar universitar (prin cumul) la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”
din Chişinău (1988–1994), profesor universitar interimar la Catedra de filologie găgăuză a Universității de Stat din Comrat (prin cumul, 1996).
Spre sfârșitul anilor 1960 a urmat doctoratul la Secția Limbile Turanice a Institutului de Lingvistică al Academiei de Știinţe a URSS (Moscova, 1969–1970), doctor în filologie (1971). A susținut teza cu tema Типы придаточных предложений в современном гагаусском языке (Tipuri de propoziții subordonate în limba găgăuză contemporană). A devenit conferențiar universitar în 1975, cercetător științific superior (1992) la specialitatea 10.02.06 – Limbi turcice în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Ruse de Științe.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al cercetătorului Gavriil Gaidarji (1937–1998). In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 12, Vol.9, 18-22 septembrie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv-București: 2025, Ediția 12, Vol.9, pp. 399-411. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/399-411_1.pdf