INDUSTRIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Viața economică a Chișinăului interbelic a fost contextualizată cu cea a bunăstării generale a Basarabiei. Contemporanii sesizau faptul că dacă se vor face investiții în domeniul economic denumirea Chișinăului, de al doilea oraș al țării, „nu va mai fi un titlu nejustificat, ci o realitate”. Perspectivele economice au fost sesizate din profilul social al citadinului, dar și al contextul politic internațional, al aflării Basarabiei la periferia atât a României întregite, cât și a Uniunii Sovietice. La 27 septembrie 1934, Inspectoratul Regional de Poliție Basarabia informa directorul general al Poliției și Siguranței Chișinău că „făcându-se investigații în regiunea noastră cu privire la zvonurile ce circulă în legătură cu reluarea raporturilor dintre noi și Rusia sovietică, s-au constatat următoarele:
Într-adevăr versiunile sunt variate, depinzând de sentimentele și interesele diferitelor categorii de cetățeni. Comercianții speră într-o înviorare a raporturilor economice și comerciale, monarhiștii ruși privesc reluarea raporturilor ca un nou obstacol pentru realizarea unei monarhii ruse după modelul celei de dinainte de război, iar refugiații ruși sunt îngrijorați că vor fi re-trecuți în Rusia, unde vor fi pedepsiți”. Această radiografie succintă redă starea de spirit a populației referitoarea la coordonatele economice de epocă.

Planul Fabricii de Textile, proprietatea fraților Nuhim Șor și Smuli, 1928. Sursă: ANR. F. Ministerul Industriei și Comerțului, 1927–1929, d. 43/1928, f. 5.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Industria în Chişinăul interbelic, În: Revista română de istorie economică /Romanian Journal of Economic History /Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca; Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Volumul IV, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2025, pp. 57-81. Online ISSN: 2971–9755, ISSN-L 2821–7578. Print ISSN: 2821–7578.

Vezi: Xenofontov (1)