Monthly Archives: July 2026

TEATRU

FIUL

de Florian Zeller
regie: Luminița Țâcu
traducere: Bogdan Budeș
scenografie: Mariana Bivol
coloană sonoră: Vlad Adajuc

Sursa: TNME.md – https://tnme.md/spectacole/fiul/

Foto: IVX, 2 iulie 2026
viber_image_2026-07-25_19-10-24-781
viber_image_2026-07-25_19-11-41-627
viber_image_2026-07-25_19-11-45-803
viber_image_2026-07-25_19-11-45-837
viber_image_2026-07-25_19-11-45-880
viber_image_2026-07-25_19-11-45-928
viber_image_2026-07-25_19-11-45-978
viber_image_2026-07-25_19-11-46-026
viber_image_2026-07-25_19-11-46-052
viber_image_2026-07-25_19-11-46-085
viber_image_2026-07-25_19-11-46-145
viber_image_2026-07-25_19-11-46-235
viber_image_2026-07-25_19-11-53-813
viber_image_2026-07-25_19-11-46-618
viber_image_2026-07-25_19-11-46-643
viber_image_2026-07-25_19-11-46-683
viber_image_2026-07-25_19-11-49-695
viber_image_2026-07-25_19-11-49-746
viber_image_2026-07-25_19-11-53-913
viber_image_2026-07-25_19-11-53-977
viber_image_2026-07-25_19-11-54-158

CALENDAR NAȚIONAL 2026

Andrei NEGURĂ
1956

1
2
3

Xenofontov Ion Valer. Andrei Negură. În: Calendar Național 2026 / Instituţia Publică Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Tatiana Gruşco [et al] ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti [et al.]. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 317-319. ISSN 1857-1557.

Vezi: https://www.bnrm.md/wp-content/uploads/2019/12/CN%202026%20(web).pdf

PREZENTARE DE CARTE

O CARTE CA OMUL, UN OM CA O CARTE

Culegerea de studii și articole științifice consacrate distinsului istoric-enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei, profesor universitar, constituie o noutate editorială de excepție. Lucrarea Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. Precizăm că „Basarabica” este inițiată de Academia Română, și coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea. Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 până în prezent.

IMG_3802-679x1024

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-138_23.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI

TIBERIU (TEODOR) PORUCIC (1878–1954) ȘI APORTUL LUI LA CERCETAREA NATURII BASARABIEI

Tiberiu (Teodor) Porucic s-a născut la 1878 în comuna Baxani, judeţul Soroca. Școala primară a făcut-o în sat, după ce a studiat la Școala Duhovnicească de la Edineţ, de unde a
trecut să înveţe la Seminarul Teologic din Chișinău. În autobiografia sa el scrie că în anul 1900, „pentru a evita deportarea în legătură cu activitatea în cercurile revoluționare din orașul Chișinău”, a plecat la București, unde a urmat studii la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din București, pe care a absolvit-o în anul 1907. După absolvirea Universității a lucrat la Institutul de Geologie din București, participând la efectuarea mai multor studii geologice, hidrografice și a zonelor petrolifere și publicând cca 40 de lucrări științifice. Tot în aceeași perioadă, periodic a participat și la cercetarea geologică, hidrografică și topografică a Basarabiei, alături de: O. Langhe, A. Krasovski, N. Florov, M. Pocora. A participat la Congresul al IX-lea Mondial al Pedologilor din 1923 de la Roma.
Încă din anii tinereții T. Porucic s-a interesat de cercetările arheologice, fiind și colecționar pasionat al antichităților și mineralelor. În 1913, în cadrul Societății Naturaliștilor și a Amatorilor de Științe ale Naturii (fondată încă în 1904) a fost creată Secția de arheologie și chiar în prima ședință a ei este prezentat raportul lui T. Porucic: „Cu privire la unele monumente arheologice din Basarabia”. Având colecţii minerale și arheologice, începând cu anul 1911, face donaţii Muzeului Zemstvei din Chişinău (în acest an donează muzeului o colecţie de minerale, în total 67 de unităţi). Începând cu anul 1915, va dona instituţiei muzeale şi colecţii arheologice, bunuri culturale din perioada Paleoliticului, descoperite pe teritoriul Basarabiei.

Sursă: CAPCELEA, Arcadie. Tiberiu (Teodor) Porucic (1878–1954) și aportul lui la cercetarea naturii Basarabiei. In: Академику Л. С. Бергу – 150 лет: Сборник научных статей, Ed. 1, 10-11 martie 2026, Chișinău – Bender. Chișinău – Bender: Eco-TIRAS, 2026, pp. 39-46. ISBN 978-9975-89-337-4.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/08-2026-ecotiras-capcelea-alb150.07.pdf

PATRIMONIU

LĂCAȘURILE MONAHALE – DIMENSIUNE A PATRIMONIULUI CULTURAL MATERIAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Protejarea patrimoniului cultural material este elementul identitar colectiv care reprezintă statul în dimensiune socio-identitară și de poziționare culturală în spațiu regional, european și mondial.
În ultimul timp se constată o valoroasă cercetare în mediu academic a mănăstirilor și schiturilor din Republica Moldova. Totodată, se consemnează o vizibilitate redusă în plan național și internațional din perspectiva atât a valorificării ariei culturale, cât și a legislației în vigoare.
Din această perspectivă, investigațiile științifice, din punct de vedere inter/trans/ multidisciplinaritate configurează argumente pentru a constata așezămintele monahale cu cele mai reale șanse de a fi incluse în topul celor mai frumoase spații istorice, spirituale și naturale din Republica Moldova. În acest sens se apelează la cercetare, evidență, conservare, restaurare, punere în valoare a mănăstirilor și schiturilor care formează cadru de protejare a patrimoniului cultural.
Legislația în domeniu stabilește că protejarea patrimoniului cultural material este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică (inclusiv pentru agenții economici), urbanistică și de amenajare a teritoriului la nivel național și local.

Sursă: XENOFONTOV, Ion, PRISAC, Lidia. Lăcașurile monahale – dimensiune a patrimoniului cultural material al Republicii Moldova. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia “Primex-Com”, 2019, Ediția 1, pp. 52-53. ISBN 978-9975-3358-0-5.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Simpozion_national_de_studii_culturale_2019_pp52-53.pdf

PODURI CULTURALE

DE LA MORMINTELE STRĂBUNILOR LA TEMPLUL ISTORIEI

Săptămâna aceasta a avut pentru mine o încărcătură sufletească aparte. M-am întors la casa părintească din Vărăncău, unde astăzi nu mă mai așteaptă nimeni. Ca de fiecare dată, am mers la cimitir și am făcut curat la cele treisprezece morminte ale celor dragi. Am aprins lumânări, am așezat flori și am rămas câteva clipe în tăcere, cu gândul la părinți, la bunici și la toți cei care mi-au dăruit rădăcini și identitate. În suflet purtam multe gânduri și multe emoții adunate de-a lungul timpului.
Cu această încărcătură sufletească am revenit la Chișinău și, aproape imediat, am primit prima invitație.
– În sala „Alexandru Moșanu” a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova va avea loc un eveniment deosebit, m-a anunțat la telefon domnul profesor universitar Anatol Petrencu, personalitate marcantă a spațiului românesc. Vă invit să veniți.
Nu am pus prea multe întrebări. Eram invitată de profesorul care m-a format, care mi-a fost conducător științific atât la teza de licență, cât și la cea de master în Istorie. Am venit, așa cum am promis, fără să cunosc prea multe detalii despre eveniment.
Sala „Alexandru Moșanu” era pregătită să-și primească oaspeții. Se aflau aici istorici, cercetători științifici, scriitori, studenți și numeroși invitați veniți din Constanța, România. Oaspeții făceau parte din Fundația Culturală „Metafora”, iar întreaga întâlnire s-a desfășurat într-o atmosferă de înaltă ținută academică și spirituală, confirmând încă o dată că istoria și cultura sunt punți trainice între românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Evenimentul a fost moderat de doctorul Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie, și de poeta Garofita Jianu, președinta Fundației Culturale „Metafora”.
Cu alocuțiuni au venit în fața publicului Cornel Pulbere, Leonard Jianu, Lavinia Dumitrașcu, Liliana Vasiliev, Paula Dina, Tiberiu Duțu și alți distinși oaspeți din Constanța, fiecare aducând un mesaj de prietenie, cultură și unitate spirituală.
Un moment care m-a emoționat în mod deosebit a fost cel în care domnul profesor universitar Anatol Petrencu le-a oferit oaspeților un frumos dar de carte, printre volume aflându-se și „Siberia – cronica unui coșmar”, carte al cărei autor sunt. Am simțit atunci că, odată cu acest volum, pornesc spre Constanța și pagini din istoria dureroasă a Basarabiei, mărturii care nu trebuie uitate niciodată.

743817639_3823519594490259_8975393359624283248_n
O apreciere deosebită din partea colegilor constănțeni s-a bucurat istoricul Ion Negrei. La rândul său, poeta Lidia Gonța-Grosu a recitat câteva poezii și i-a felicitat cu multă căldură pe oaspeți pentru prezența lor în capitala Republicii Moldova.

744213661_3823519737823578_6311518407310030333_n
Am avut și eu bucuria de a recita trei poezii patriotice: una dedicată anului 1918, alta Cetății Soroca și cea de-a treia dorului de țară. Prin aceste versuri am încercat să exprim dragostea basarabenilor pentru neam, pentru valorile strămoșești și pentru idealul unității românești, un ideal care a însoțit generații întregi și care continuă să trăiască în inimile noastre.
M-am bucurat nespus să reîntâlnesc oameni pe care îi cunosc de mulți ani, oameni de o aleasă ținută morală și profesională, dedicați culturii, istoriei și adevărului. Le-am strâns mâna cu drag și le-am spus din toată inima: Bine ați venit în Republica Moldova! Să aveți o ședere frumoasă și binecuvântată!
742895723_3823519807823571_6526047600878092066_n
Am plecat din sala „Alexandru Moșanu” cu sufletul mai ușor decât venisem. Dimineața mă aflasem printre mormintele celor care mi-au dat viață și mi-au lăsat moștenire dragostea de neam, iar spre seară mă aflam într-un loc în care istoria, cultura și poezia păstrau vie memoria aceluiași neam. Nu am simțit că sunt două lumi diferite, ci una singură, legată prin rădăcini, credință și iubire de țară.
Astfel de întâlniri ne reamintesc că memoria nu trăiește doar în cărți sau în arhive. Ea trăiește în sufletele oamenilor, în respectul față de înaintași și în datoria noastră de a transmite mai departe adevărul, cultura și identitatea românească.

Veronica Pîrlea-Conovali , scriitoare, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

PREZENTARE DE CARTE

TATAR BUNAR 1924 ÎN 378 DE DOCUMENTE

Tatar-Bunar-1924

Culegerea de documente Tatar Bunar 1924 a fost elaborată în contextul consemnării centenarului de la producerea acestui eveniment explozibil. Cele 378 de surse istorice primare
au fost identificate în fondurile Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Costandache” din Piteşti din cadrul Arhivelor Militare Naţionale Române de către colonelul (rtr.) prof.
univ., dr. Ion Giurcă, colonelul dr. Liviu Corciu şi drd. Cosmina Lăzărescu. Scanarea şi tehnoredactarea documentelor a fost relizată de Oana-Mihaela Burghelea. Cartea a apărut la
prestigioasa Editură Militară din Bucureşti.
Documentele puse în circuitul ştiinţific redau o istorie conspirativă, o tentativă directă de rupere a României întregite. A fost un exerciţiu de forţă la care bolşevicii vor reveni cu amploare în vara anului 1940, atunci când vor reuşi în mare parte să restabilească hotarele Imperiului Rus.

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Tatar Bunar 1924 în 378 de documente Tatar Bunar 1924. Documente. Ediţie de Ion Giurcă, Liviu Corciu. Bucureşti, Editura Militară, 2024, 320 p. ISBN 973-32-1342-0. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2026, nr. 4(204), pp. 184-185. ISSN 1811-2668.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/184-185_19.pdf

ISTORIA CHIȘINĂULUI

INDUSTRIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Viața economică a Chișinăului interbelic a fost contextualizată cu cea a bunăstării generale a Basarabiei. Contemporanii sesizau faptul că dacă se vor face investiții în domeniul economic denumirea Chișinăului, de al doilea oraș al țării, „nu va mai fi un titlu nejustificat, ci o realitate”. Perspectivele economice au fost sesizate din profilul social al citadinului, dar și al contextul politic internațional, al aflării Basarabiei la periferia atât a României întregite, cât și a Uniunii Sovietice. La 27 septembrie 1934, Inspectoratul Regional de Poliție Basarabia informa directorul general al Poliției și Siguranței Chișinău că „făcându-se investigații în regiunea noastră cu privire la zvonurile ce circulă în legătură cu reluarea raporturilor dintre noi și Rusia sovietică, s-au constatat următoarele:
Într-adevăr versiunile sunt variate, depinzând de sentimentele și interesele diferitelor categorii de cetățeni. Comercianții speră într-o înviorare a raporturilor economice și comerciale, monarhiștii ruși privesc reluarea raporturilor ca un nou obstacol pentru realizarea unei monarhii ruse după modelul celei de dinainte de război, iar refugiații ruși sunt îngrijorați că vor fi re-trecuți în Rusia, unde vor fi pedepsiți”. Această radiografie succintă redă starea de spirit a populației referitoarea la coordonatele economice de epocă.

Captură de ecran 2026-07-08 112807
Planul Fabricii de Textile, proprietatea fraților Nuhim Șor și Smuli, 1928. Sursă: ANR. F. Ministerul Industriei și Comerțului, 1927–1929, d. 43/1928, f. 5.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Industria în Chişinăul interbelic, În: Revista română de istorie economică /Romanian Journal of Economic History /Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca; Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Volumul IV, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2025, pp. 57-81. Online ISSN: 2971–9755, ISSN-L 2821–7578. Print ISSN: 2821–7578.

Vezi: Xenofontov (1)

PREZENTARE DE CARTE

ISTORIA PRIMULULUI PARTID UNIC DIN ISTORIA ROMÂNIEI ÎNTR-UN DEMERS ŞTIINŢIFIC

Florin Grecu, Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României. Frontul Renaşterii Naţionale / Prefaţă de Ioan Stanomir; postfaţă de Sabin Drăgulin. Bucureşti, Eikon, 2023, 541 p. ISBN 978-606-49-0937-4.

Arhitectura politica a primului partid unic din istoria Romaniei-699x1000

Monografia elaborată de Florin Grecu şi apărută la Editura Eikon (director Valentin Ajder) are la bază o tezăb de doctorat în ştiinţe politice susţinută în anul 2011 la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Teza a fost coordonată ştiinţific de profesorul universitar Ioan Stanomir. Prima ediţie a lucrării a apărut în 2012 la Editura Enciclopedică.
Cartea este deopotrivă una cu metode de cercetare specifice domeniului ştiinţelor politice, cât şi a celor din domeniul istoriei, dreptului, stasiologiei. În vederea elaborării demersului ştiinţific autorul s-a documentat riguros. În acest sens au fost utilizate surse primare (documente de arhivă, texte legislative, presa epocii internă şi externă, reviste de specialitate şi monitoare oficiale), surse secundare (lucrări de doctrină ale epocii şi lucrări contemporane).

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Istoria primulului partid unic din istoria României într-un demers ştiinţific / Florin Grecu, Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României. Frontul Renaşterii Naţionale / Prefaţă de Ioan Stanomir; postfaţă de Sabin Drăgulin. Bucureşti, Eikon, 2023, 541 p. ISBN 978-606-49-0937-4. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2026, nr. 4(204), pp. 186-187. ISSN 1811-2668.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/186-187_22.pdf

LANSARE DE CARTE

LANSARE DE CARTE PE MAIDAN

La 5 iunie 2026, în profilul unor ieșiri intelectuale în popor, doctorii în istorie Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Nadea Cristea, doctorul în psihologia sportului Boris Boguș au participat la o lansare de carte excepțională – Istorii scrise despre școala din Bravicea, raionul Călărași (Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026, 399 p.) elaborată de doamna Asea M. Timuș, doctor în agricultură, conferențiar universitar, doctorandă la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, USM.
Lansarea de carte a avut loc într-un loc mai puțin obișnuit, și anume pe maidanul din centrul satului Bravicea, locul unde autoarea monografiei și-a petrecut copilăria, a îndrăgit Natura și a adunat multe povești despre viața consătenilor ei dragi. Alegerea spațiului de lansare a oferit evenimentului o puternică încărcătură simbolică, transformând actul academic într-o sărbătoare a întregii comunități.
La eveniment au participat cadre didactice, oameni de cultură, elevi, prietenii autoarei monografiei.
Vorbitorii au scos în evidență importanța lucării pentru știință, educație, comunitate.
Volumul elaborat de doamna Asea M. Timuș se înscrie în categoria valoroasă a istoriilor locale (microistorie), aducând la lumină evoluția educației și a comunității din raionul Călărași.
Donația de carte făcută de autoare Facultății de Istorie și Filosofie a USM asigură integrarea acestui studiu în circuitul academic, fiind un instrument util pentru studenții și cercetătorii interesați de istoria învățământului și a istoriei locale.

1
2
10
4
3
5
6
8
9
740052840_27995436986707727_8591247368323690981_n
viber_image_2026-07-07_18-41-47-312
740070466_27995437580041001_8036956484924072591_n
741447372_27995437726707653_622625223970972612_n
viber_image_2026-07-06_11-10-21-966
viber_image_2026-07-06_11-10-22-537
viber_image_2026-07-06_11-10-25-206
viber_image_2026-07-06_11-10-26-057
viber_image_2026-07-06_11-10-26-297
viber_image_2026-07-06_11-10-27-730
viber_image_2026-07-06_11-10-28-562
viber_image_2026-07-06_11-10-29-388
viber_image_2026-07-06_11-10-29-666
viber_image_2026-07-06_11-10-29-970
viber_image_2026-07-06_11-10-31-399
viber_image_2026-07-06_11-10-32-268
viber_image_2026-07-06_11-10-35-530
viber_image_2026-07-06_11-10-36-355
viber_image_2026-07-06_18-20-02-529
viber_image_2026-07-06_18-20-02-940
viber_image_2026-07-06_18-20-04-168
viber_image_2026-07-06_18-20-04-309
viber_image_2026-07-06_11-10-37-243viber_image_2026-07-06_11-10-21-966
viber_image_2026-07-06_11-10-21-124

ISTORIE

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A STATELOR UNITE ALE AMERICII
4 iulie 1776

stone.tif

Acesta este documentul prin care coloniile engleze din America de Nord au rupt legăturile cu metropola (Marea Britanie), croindu-și drumul spre neatârnare și recunoaștere internațională.
În secolele XVII–XVIII, pe coasta Atlanticului au fost create treisprezece colonii engleze, cu o populație estimată la circa 3 milioane în anul 1776. Inițial, relațiile dintre colonii și metropolă au fost bune, deoarece ambele se confruntau cu politica de expansiune a Franței, țară care a pierdut Canada în favoarea Marii Britanii.
Treptat, se intensifică contradicțiile financiare și economice între Marea Britanie și coloniile nord-americane. În 1763, Marea Britanie a impus taxe coloniilor la plumb, sticlă, hârtie și ceai, fiind, totodată, interzise schimburile comerciale cu alte teritorii în afară de Marea Britanie. Această acțiune a Parlamentului britanic a nemulțumit burghezia americană. În 1770, englezii au abrogat impozitele, cu excepția celei pe ceai. În iarna anului 1773, americani deghizați în indieni au aruncat în mare partida de ceai de pe vasele Companiei Indiilor din portul Boston. Drept urmare, englezii au blocat portul Boston, ceea ce a dus la consolidarea solidarității continentale.
Primul Congres Continental al celor treisprezece colonii, convocat din inițiativa lui Benjamin Franklin, a decis boicotarea mărfurilor engleze pentru un an. În acest context, în colonii se intensifică mișcarea antibritanică (contradicțiile ajungând, astfel, la faza politică), culminând cu declanșarea Războiului de Independență (1775–1783).
În aprilie 1775, a avut loc o primă ciocnire militară între trupele engleze și voluntarii americani. La cel de-al Doilea Congres Continental (mai 1775), s-a decis crearea unei armate americane sub conducerea lui George Washington. În acest context, la 4 iulie 1776, al treilea Congres a adoptat Declarația de Independență, redactată de Thomas Jefferson, prin care s-au rupt legăturile cu metropola. Documentul a inclus un rechizitoriu la adresa politicii Marii Britanii față de colonii; apelându-se la ideile iluminiștilor (Jean-Jacques Rousseau), se făcea referire la drepturile naturale și la contractul social. Deoarece Declarația de Independență enunța concepte universale, valabile nu doar pentru drepturile americanilor, aceasta a devenit un simbol al mișcărilor democratice și de independență. În 1777, Franța și Spania, rivalele Marii Britanii, au intrat în război de partea americanilor. De menționat este faptul că războiul americano-englez a fost dublat de unul civil – între patrioți (susținătorii independenței) și loialiști (adepții menținerii stăpânirii metropolei asupra coloniilor).Prin Tratatul de pace de la Paris din 3 septembrie 1783, independența fostelor colonii engleze a fost recunoscută de Marea Britanie.
Prin Constituția din 1787, Statele Unite ale Americii au fost proclamate stat federal cu un sistem prezidențial de guvernare (în 1789, George Washington a fost ales ca prim președinte al țării), fiind puse bazele organizării primului regim democratic modern.

Bibliografie:

Declaration of Independence. Disponibil: https://www.archives.gov/founding-docs/declaration-transcript (accesat: 07.09.2025).
Bailyn, Bernard. The Ideological Origins of the American Revolution (Enlarged ed.). – Harvard University Press, 1992. 396 P. ISBN 0-674-44302-0.
Maier, Pauline. American Scripture: Making the Declaration of Independence. – New York: Knopf, 1997. – 336 P. ISBN 0-679-45492-6.
Matei, Horia C., Neguţ, Silviu, Nicolae, Ion, Enciclopedia statelor lumii. Ed. a 14-a, rev. – Bucureşti: Meronia, 2016. – P. 623-624. ISBN 978-606-750-011-0.
McDonald, Robert M. S. Thomas Jefferson’s Changing Reputation as Author of the Declaration of Independence: The First Fifty Years // Journal of the Early Republic 19, no. 2 Summer 1999. – P. 169–195.

Ion Valer XENOFONTOV

TEATRUL

Teatrul „Alexie Mateevici”

MENAJERIA DE STICLĂ
după Tennessee Williams este o dramă de familie cu oameni care trăiesc sub același acoperiș și care caută cu disperare să își găsească fericirea. Tocmai această aspirație devine motivul conflictelor, o luptă disperată pentru dreptul de a trăi viața în conformitate cu propriile dorințe și vise, descoperind universul speranțelor fragile, al deazamăgirilor și singurătăților…

Regie: Iosif SHATS

Traducere: Natalia POLIKARPOV

Un spectacol produs de Asociația pentru cultură și arte ARBOR

Cu:

Cătălina BUDU/ Amanda Wingfield

Victor UNTILĂ/Tom Wingfield

Mihaela CHIU/ Laura Wingfield

Grigore BECHET/ Jim O’Connor

Richard BOVNOCZKI/ tata

Scenografie: Irina GRECIUHINA

Costume: Alina PERJU

Coloana sonoră: Aliona BACIU

Lumini: Vitalie LAȘCU

Regie sunet: Ion TURCULEȚ

Amanda Wingfield: „- Ești singurul care ignoră faptul că viitorul devine prezent, prezentul devine trecut și trecutul devine un regret etern, dacă nu faci ceva din timp.”

Tom Wingfield: „Am de gând să mă schimb. Vreau un viitor în care să nu mai fie niciun magazin, niciun șef și nici măcar cursuri de public speaking.”

Laura Wingfield: „Tururor le place să-și schimbe locul din când în când!”

Jim O’Connor : „- Laura, uită-te în jurul tău. Lumea e plină de oameni obișnuiți! Care dintre ei are cel puțin o zecime din calitățile tale? Sau ale mele! Sau ale altcuiva, dacă tot e să vorbim! Oricine are un talent. Unii chiar mai multe! Tot ce trebuie să faci e să afli la ce ești mai bună! .”

Durata spectacolului: 1h 20 min

Foto: IVX, iunie 2026

viber_image_2026-06-26_22-07-31-479
viber_image_2026-06-26_22-07-31-429
viber_image_2026-06-26_22-07-31-370
viber_image_2026-06-26_22-07-31-025
viber_image_2026-06-26_22-07-30-826
viber_image_2026-06-26_22-07-30-692
viber_image_2026-06-26_22-07-30-565
viber_image_2026-06-26_22-07-30-495
viber_image_2026-06-26_22-07-29-915
viber_image_2026-06-26_22-07-29-807
viber_image_2026-06-26_22-07-29-700
viber_image_2026-06-26_22-07-29-460
viber_image_2026-06-26_22-07-29-274viber_image_2026-06-26_22-07-29-203
viber_image_2026-06-26_22-07-29-134
viber_image_2026-06-26_22-07-28-946viber_image_2026-06-26_22-07-28-886
viber_image_2026-06-26_22-07-28-846
viber_image_2026-06-26_22-07-02-910
viber_image_2026-06-26_22-06-37-927
viber_image_2026-06-26_22-07-30-899

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL CERCETĂTORULUI
GAVRIIL GAIDARJI (1937–1998)

Personal archive fund of the researcher Gavriil Gaidarji (1937–1998)

00007
Gavril Gaidarji s-a născut la 14 septembrie 1937 în s. Carbalia, rn. Cahul, într-o familie de țărani. Tatăl acestuia, Arcadie Gaidarji era găgăuz, iar mama − Praskovia Gavrilovna Gaidarji era bulgărioaică. Ambii părinți au lucrat la pământ, în perioada sovietică fiind înscriși la munci în cadrul colhozului. Făcând parte dintr-o familie mixtă, Gavriil Gaidarji era cunoscător a două limbi. După absolvirea școlii de şapte ani, și-a continuat studiile la Școala Pedagogică din Tiraspol (1953), transferată în orașul Cahul (1954), urmând apoi studiile la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957). Atât la școală, cât și la facultate, a demonstrat interese și abilități diverse. Profesorii de la facultate i-au prezis o carieră de matematician, poet, geograf, istoric, inclusiv filolog. În perioada studiilor universitare a participat la lucrări de cercetare științifică, în cadrul expedițiilor științifice colectând un vast material lingvistic și etnografic din satele găgăuze.
În 1961 a lucrat în calitate de învățător la Școala Medie nr. 12 din orașul Bălți (1961). Ulterior, a devenit corector, colaborator literar, secretar responsabil la redacția ziarului Scânteia (Iskra) (1962–1963). În anii următori a activat în cadrul Institutului Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți în calitate de lector la Catedra de limba rusă și lingvistică generală (1963–1987), prodecan la Facultatea de Filologie (1971–1972), șef de catedră (1972–1983), conferențiar universitar (1983–1987, prin cumul 1987–1989).
În cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, G.A. Gaidarji a activat în calitate de cercetător științific superior (1987), cercetător științific coordonator la Secția de Etnografie și Folclor (1991), concomitent, director adjunct al Institutului Minorităților Naționale (1991–1996), conferențiar universitar (prin cumul) la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”
din Chişinău (1988–1994), profesor universitar interimar la Catedra de filologie găgăuză a Universității de Stat din Comrat (prin cumul, 1996).
Spre sfârșitul anilor 1960 a urmat doctoratul la Secția Limbile Turanice a Institutului de Lingvistică al Academiei de Știinţe a URSS (Moscova, 1969–1970), doctor în filologie (1971). A susținut teza cu tema Типы придаточных предложений в современном гагаусском языке (Tipuri de propoziții subordonate în limba găgăuză contemporană). A devenit conferențiar universitar în 1975, cercetător științific superior (1992) la specialitatea 10.02.06 – Limbi turcice în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Ruse de Științe.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul de arhivă personal al cercetătorului Gavriil Gaidarji (1937–1998). In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 12, Vol.9, 18-22 septembrie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv-București: 2025, Ediția 12, Vol.9, pp. 399-411. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/399-411_1.pdf

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL PERSONAL AL ACADEMICIANULUI ANATOLIE E. KOVARSKI (1904–1974), DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM
Personal Fund of academician Anatolye E. Kovarski (1904–1974), From the former Scientific Archive of the ASM

Fondul personal al savantului Anatolie E. Kovarski, cunoscut specialist în domeniul selecţiei şi genetica plantelor, constă, în principal, din documente și materiale privind activitatea sa științifică, inclusiv materiale cu conținut biografic. Crearea fondului s-a datorat inițiativei membrilor familiei sale, care, în 1983, a transmis cele 32 de dosare, datate cu
perioada 1925–1974, spre păstrare Arhivei Științifice Centrale. Ulterior, selectate, ordonate şi sistematizate de către specialistul Secţiei de Filosofie şi Drept al AŞ RSSM, R. Forş, care
a elaborat Fondul (30) personal Anatolie E. Kovarski. De menţionat că activitatea şi realizările acad. Anatolie E. Kovarski sunt reflectate și în dosarul personal al acestuia.
Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice Fondul personal (F. 30) al academicianului Anatolie E. Kovarski a fost constituit din 32 de u.p. datate cu anii 1925–1974. Documentele fondului au fost întrunite într-un singur inventar.

1 (2)

Sursă:
PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion, SALAGOR, Iulian. Fondul personal al academicianului Anatolie E. Kovarski (1904–1974), din fosta arhivă științifică a AȘM. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 12, Vol.9, 18-22 septembrie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv-București: 2025, Ediția 12, Vol.9, pp. 388-398. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/388-398_1.pdf

TEATRUL

OAMENI CARE DISPAR

Scenariul și regia spectacolului-document: Luminița Țâcu

În rolul Annei Politkovskaia: Olga Guțu

Scenografie: Irina Gurin

Sala ”Valeriu Cupcea”, Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Foto: Lidia Prisac: 24 iunie 2026

viber_image_2026-06-24_11-43-30-465
viber_image_2026-06-24_11-43-31-290
viber_image_2026-06-24_11-43-31-433
viber_image_2026-06-24_11-43-31-663
viber_image_2026-06-24_11-43-31-914

Sursa: TNME.md – https://tnme.md/stiri/premiera-un-spectacol-despre-pretul-libertatii-anna-politkovskaia-oameni-care-dispar/