Creșa Fabricii de Tutun din Chișinău, 1933.

Andrei NEGURĂ
1956

Xenofontov Ion Valer. Andrei Negură. În: Calendar Național 2026 / Instituţia Publică Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Tatiana Gruşco [et al] ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti [et al.]. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 317-319. ISSN 1857-1557.

Vezi: https://www.bnrm.md/wp-content/uploads/2019/12/CN%202026%20(web).pdf

O CARTE CA OMUL, UN OM CA O CARTE

Culegerea de studii și articole științifice consacrate distinsului istoric-enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei, profesor universitar, constituie o noutate editorială de excepție. Lucrarea Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. Precizăm că „Basarabica” este inițiată de Academia Română, și coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea. Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 până în prezent.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-138_23.pdf

Secvențe de la concertul Lupilor la Mereni. Foto: IVX, 4 iulie 2026

Casa de sub cruce. Foto: IVX, 4 iulie 2026

Mihai Mungiu, Peisaj la Grădina Botanică, 50 cm x 55 cm, 2002.

Mihai Mungiu, Peisaj la Goieni, 55 cm x 65 cm, 2007.

Mihai Mungiu, Peisaj din Maramureș, 50 cm x 60 cm, 2023.

LĂCAȘURILE MONAHALE – DIMENSIUNE A PATRIMONIULUI CULTURAL MATERIAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Protejarea patrimoniului cultural material este elementul identitar colectiv care reprezintă statul în dimensiune socio-identitară și de poziționare culturală în spațiu regional, european și mondial.
În ultimul timp se constată o valoroasă cercetare în mediu academic a mănăstirilor și schiturilor din Republica Moldova. Totodată, se consemnează o vizibilitate redusă în plan național și internațional din perspectiva atât a valorificării ariei culturale, cât și a legislației în vigoare.
Din această perspectivă, investigațiile științifice, din punct de vedere inter/trans/ multidisciplinaritate configurează argumente pentru a constata așezămintele monahale cu cele mai reale șanse de a fi incluse în topul celor mai frumoase spații istorice, spirituale și naturale din Republica Moldova. În acest sens se apelează la cercetare, evidență, conservare, restaurare, punere în valoare a mănăstirilor și schiturilor care formează cadru de protejare a patrimoniului cultural.
Legislația în domeniu stabilește că protejarea patrimoniului cultural material este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică (inclusiv pentru agenții economici), urbanistică și de amenajare a teritoriului la nivel național și local.

Sursă: XENOFONTOV, Ion, PRISAC, Lidia. Lăcașurile monahale – dimensiune a patrimoniului cultural material al Republicii Moldova. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia “Primex-Com”, 2019, Ediția 1, pp. 52-53. ISBN 978-9975-3358-0-5.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Simpozion_national_de_studii_culturale_2019_pp52-53.pdf

Mihai Mungiu, Peisaj la Codreanca, 55 cm x 65 cm, 2004.

Mihai Mungiu, Natură statică, 60 cm x 50 cm, 2015.

Mihai Mungiu, Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Suruceni, 55 cm x 65 cm, 2008.

DE LA MORMINTELE STRĂBUNILOR LA TEMPLUL ISTORIEI

Săptămâna aceasta a avut pentru mine o încărcătură sufletească aparte. M-am întors la casa părintească din Vărăncău, unde astăzi nu mă mai așteaptă nimeni. Ca de fiecare dată, am mers la cimitir și am făcut curat la cele treisprezece morminte ale celor dragi. Am aprins lumânări, am așezat flori și am rămas câteva clipe în tăcere, cu gândul la părinți, la bunici și la toți cei care mi-au dăruit rădăcini și identitate. În suflet purtam multe gânduri și multe emoții adunate de-a lungul timpului.
Cu această încărcătură sufletească am revenit la Chișinău și, aproape imediat, am primit prima invitație.
– În sala „Alexandru Moșanu” a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova va avea loc un eveniment deosebit, m-a anunțat la telefon domnul profesor universitar Anatol Petrencu, personalitate marcantă a spațiului românesc. Vă invit să veniți.
Nu am pus prea multe întrebări. Eram invitată de profesorul care m-a format, care mi-a fost conducător științific atât la teza de licență, cât și la cea de master în Istorie. Am venit, așa cum am promis, fără să cunosc prea multe detalii despre eveniment.
Sala „Alexandru Moșanu” era pregătită să-și primească oaspeții. Se aflau aici istorici, cercetători științifici, scriitori, studenți și numeroși invitați veniți din Constanța, România. Oaspeții făceau parte din Fundația Culturală „Metafora”, iar întreaga întâlnire s-a desfășurat într-o atmosferă de înaltă ținută academică și spirituală, confirmând încă o dată că istoria și cultura sunt punți trainice între românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Evenimentul a fost moderat de doctorul Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie, și de poeta Garofita Jianu, președinta Fundației Culturale „Metafora”.
Cu alocuțiuni au venit în fața publicului Cornel Pulbere, Leonard Jianu, Lavinia Dumitrașcu, Liliana Vasiliev, Paula Dina, Tiberiu Duțu și alți distinși oaspeți din Constanța, fiecare aducând un mesaj de prietenie, cultură și unitate spirituală.
Un moment care m-a emoționat în mod deosebit a fost cel în care domnul profesor universitar Anatol Petrencu le-a oferit oaspeților un frumos dar de carte, printre volume aflându-se și „Siberia – cronica unui coșmar”, carte al cărei autor sunt. Am simțit atunci că, odată cu acest volum, pornesc spre Constanța și pagini din istoria dureroasă a Basarabiei, mărturii care nu trebuie uitate niciodată.

O apreciere deosebită din partea colegilor constănțeni s-a bucurat istoricul Ion Negrei. La rândul său, poeta Lidia Gonța-Grosu a recitat câteva poezii și i-a felicitat cu multă căldură pe oaspeți pentru prezența lor în capitala Republicii Moldova.

Am avut și eu bucuria de a recita trei poezii patriotice: una dedicată anului 1918, alta Cetății Soroca și cea de-a treia dorului de țară. Prin aceste versuri am încercat să exprim dragostea basarabenilor pentru neam, pentru valorile strămoșești și pentru idealul unității românești, un ideal care a însoțit generații întregi și care continuă să trăiască în inimile noastre.
M-am bucurat nespus să reîntâlnesc oameni pe care îi cunosc de mulți ani, oameni de o aleasă ținută morală și profesională, dedicați culturii, istoriei și adevărului. Le-am strâns mâna cu drag și le-am spus din toată inima: Bine ați venit în Republica Moldova! Să aveți o ședere frumoasă și binecuvântată!

Am plecat din sala „Alexandru Moșanu” cu sufletul mai ușor decât venisem. Dimineața mă aflasem printre mormintele celor care mi-au dat viață și mi-au lăsat moștenire dragostea de neam, iar spre seară mă aflam într-un loc în care istoria, cultura și poezia păstrau vie memoria aceluiași neam. Nu am simțit că sunt două lumi diferite, ci una singură, legată prin rădăcini, credință și iubire de țară.
Astfel de întâlniri ne reamintesc că memoria nu trăiește doar în cărți sau în arhive. Ea trăiește în sufletele oamenilor, în respectul față de înaintași și în datoria noastră de a transmite mai departe adevărul, cultura și identitatea românească.

Veronica Pîrlea-Conovali , scriitoare, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Drumul spre cătunul Bâc, comuna Mereni, județul Lăpușna, 1939.

TATAR BUNAR 1924 ÎN 378 DE DOCUMENTE

Culegerea de documente Tatar Bunar 1924 a fost elaborată în contextul consemnării centenarului de la producerea acestui eveniment explozibil. Cele 378 de surse istorice primare
au fost identificate în fondurile Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Costandache” din Piteşti din cadrul Arhivelor Militare Naţionale Române de către colonelul (rtr.) prof.
univ., dr. Ion Giurcă, colonelul dr. Liviu Corciu şi drd. Cosmina Lăzărescu. Scanarea şi tehnoredactarea documentelor a fost relizată de Oana-Mihaela Burghelea. Cartea a apărut la
prestigioasa Editură Militară din Bucureşti.
Documentele puse în circuitul ştiinţific redau o istorie conspirativă, o tentativă directă de rupere a României întregite. A fost un exerciţiu de forţă la care bolşevicii vor reveni cu amploare în vara anului 1940, atunci când vor reuşi în mare parte să restabilească hotarele Imperiului Rus.

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Tatar Bunar 1924 în 378 de documente Tatar Bunar 1924. Documente. Ediţie de Ion Giurcă, Liviu Corciu. Bucureşti, Editura Militară, 2024, 320 p. ISBN 973-32-1342-0. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2026, nr. 4(204), pp. 184-185. ISSN 1811-2668.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/184-185_19.pdf

INDUSTRIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Viața economică a Chișinăului interbelic a fost contextualizată cu cea a bunăstării generale a Basarabiei. Contemporanii sesizau faptul că dacă se vor face investiții în domeniul economic denumirea Chișinăului, de al doilea oraș al țării, „nu va mai fi un titlu nejustificat, ci o realitate”. Perspectivele economice au fost sesizate din profilul social al citadinului, dar și al contextul politic internațional, al aflării Basarabiei la periferia atât a României întregite, cât și a Uniunii Sovietice. La 27 septembrie 1934, Inspectoratul Regional de Poliție Basarabia informa directorul general al Poliției și Siguranței Chișinău că „făcându-se investigații în regiunea noastră cu privire la zvonurile ce circulă în legătură cu reluarea raporturilor dintre noi și Rusia sovietică, s-au constatat următoarele:
Într-adevăr versiunile sunt variate, depinzând de sentimentele și interesele diferitelor categorii de cetățeni. Comercianții speră într-o înviorare a raporturilor economice și comerciale, monarhiștii ruși privesc reluarea raporturilor ca un nou obstacol pentru realizarea unei monarhii ruse după modelul celei de dinainte de război, iar refugiații ruși sunt îngrijorați că vor fi re-trecuți în Rusia, unde vor fi pedepsiți”. Această radiografie succintă redă starea de spirit a populației referitoarea la coordonatele economice de epocă.

Planul Fabricii de Textile, proprietatea fraților Nuhim Șor și Smuli, 1928. Sursă: ANR. F. Ministerul Industriei și Comerțului, 1927–1929, d. 43/1928, f. 5.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Industria în Chişinăul interbelic, În: Revista română de istorie economică /Romanian Journal of Economic History /Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca; Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Volumul IV, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2025, pp. 57-81. Online ISSN: 2971–9755, ISSN-L 2821–7578. Print ISSN: 2821–7578.

Vezi: Xenofontov (1)

ISTORIA PRIMULULUI PARTID UNIC DIN ISTORIA ROMÂNIEI ÎNTR-UN DEMERS ŞTIINŢIFIC

Florin Grecu, Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României. Frontul Renaşterii Naţionale / Prefaţă de Ioan Stanomir; postfaţă de Sabin Drăgulin. Bucureşti, Eikon, 2023, 541 p. ISBN 978-606-49-0937-4.

Monografia elaborată de Florin Grecu şi apărută la Editura Eikon (director Valentin Ajder) are la bază o tezăb de doctorat în ştiinţe politice susţinută în anul 2011 la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Teza a fost coordonată ştiinţific de profesorul universitar Ioan Stanomir. Prima ediţie a lucrării a apărut în 2012 la Editura Enciclopedică.
Cartea este deopotrivă una cu metode de cercetare specifice domeniului ştiinţelor politice, cât şi a celor din domeniul istoriei, dreptului, stasiologiei. În vederea elaborării demersului ştiinţific autorul s-a documentat riguros. În acest sens au fost utilizate surse primare (documente de arhivă, texte legislative, presa epocii internă şi externă, reviste de specialitate şi monitoare oficiale), surse secundare (lucrări de doctrină ale epocii şi lucrări contemporane).

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Istoria primulului partid unic din istoria României într-un demers ştiinţific / Florin Grecu, Arhitectura politică a primului partid unic din istoria României. Frontul Renaşterii Naţionale / Prefaţă de Ioan Stanomir; postfaţă de Sabin Drăgulin. Bucureşti, Eikon, 2023, 541 p. ISBN 978-606-49-0937-4. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2026, nr. 4(204), pp. 186-187. ISSN 1811-2668.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/186-187_22.pdf

LANSARE DE CARTE PE MAIDAN

La 5 iunie 2026, în profilul unor ieșiri intelectuale în popor, doctorii în istorie Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Nadea Cristea, doctorul în psihologia sportului Boris Boguș au participat la o lansare de carte excepțională – Istorii scrise despre școala din Bravicea, raionul Călărași (Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2026, 399 p.) elaborată de doamna Asea M. Timuș, doctor în agricultură, conferențiar universitar, doctorandă la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, USM.
Lansarea de carte a avut loc într-un loc mai puțin obișnuit, și anume pe maidanul din centrul satului Bravicea, locul unde autoarea monografiei și-a petrecut copilăria, a îndrăgit Natura și a adunat multe povești despre viața consătenilor ei dragi. Alegerea spațiului de lansare a oferit evenimentului o puternică încărcătură simbolică, transformând actul academic într-o sărbătoare a întregii comunități.
La eveniment au participat cadre didactice, oameni de cultură, elevi, prietenii autoarei monografiei.
Vorbitorii au scos în evidență importanța lucării pentru știință, educație, comunitate.
Volumul elaborat de doamna Asea M. Timuș se înscrie în categoria valoroasă a istoriilor locale (microistorie), aducând la lumină evoluția educației și a comunității din raionul Călărași.
Donația de carte făcută de autoare Facultății de Istorie și Filosofie a USM asigură integrarea acestui studiu în circuitul academic, fiind un instrument util pentru studenții și cercetătorii interesați de istoria învățământului și a istoriei locale.

Vedere generală a orașului Chișinău, 1860. Colecția foto IVX.

OAMENI CARE DISPAR

Scenariul și regia spectacolului-document: Luminița Țâcu

În rolul Annei Politkovskaia: Olga Guțu

Scenografie: Irina Gurin

Sala ”Valeriu Cupcea”, Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Foto: Lidia Prisac: 24 iunie 2026

Sursa: TNME.md – https://tnme.md/stiri/premiera-un-spectacol-despre-pretul-libertatii-anna-politkovskaia-oameni-care-dispar/