Monthly Archives: August 2026

CERCETARE

ACTIVITATEA SOLARĂ

de dr. Alexei B. GAINA

Activitatea solară constă în variația numărului de pete pe suprafața Soarelui, care este evidentă la examinarea suprafeței Soarelui printr-un telescop special, care atenuează strălucirea orbitoare a Soarelui. Atenuarea strălucirii, care în mod normal atinge valori ale magnitudinii vizuale de circa \(m = -24\), se obține datorită folosirii unor filtre speciale pentru soare. Vom menționa, de altfel, că magnitudinea vizuală a Lunii pline în condiții normale este de circa \(m = -12\), magnitudinea planetei Venus este de circa \(m = -4,7\), magnitudinea vizuală a stelelor este cuprinsă între \(-4 \leq m \leq +1\), ceea ce implică o scară logaritmică de magnitudine, deși magnitudinile absolute ale stelelor pot fi de multe ori mai mari. Astfel, diapazonul de magnitudini vizuale ale Stelei Polare poate varia între \(-2 \leq m \leq +1\), ceea ce depinde de mulți factori, inclusiv de poluarea atmosferei, care este în ultimul timp din ce în ce mai importantă.
Strălucirea absolută a Soarelui se datorează în principal Coroanei solare, care poate fi observată în timpul eclipselor totale sau inelare de Soare. Petele pe Soare au fost observate demult, încă în secolele precedente, și, ca urmare a cercetărilor de astronomie teoretică, s-a stabilit că acestea depind de câmpurile magnetice din interiorul Soarelui, care este de fapt un glob gigantic de plasmă cu raza imensă de 700.000 km, aflată în veșnică convecție între straturile centrale și cele exterioare ale Soarelui. Din punct de vedere istoric, prezintă interes așa-numitul minimum al lui Maunder, care a constat în răcirea mediului terestru între anii 1645–1715 datorită creșterii activității vulcanice, care a ecranizat prin emisiile de cenușă în atmosferă lumina solară, ceea ce a accelerat răcirea atmosferei terestre și, ca o consecință, micșorarea numărului de pete observate prin telescoape terestre. Totuși, activitatea solară constă în existența unui ciclu de circa 11–12 ani ([5]–[6]), în timpul căruia numărul de pete pe Soare variază de la maximum la minimum și apoi de la minimum la maximum. Ciclul de 12 ani corespunde intervalului de timp dintre două maxime consecutive. Observațiile constante, care se efectuează la multe observatoare astronomice din lume, dotate cu telescoape solare, au permis să se stabilească că, recent, Soarele a trecut printr-unul dintre maximele activității solare, când numărul de pete pe Soare a fost foarte mare, și, probabil, se va îndrepta spre următorul minimum, care va avea loc peste circa 5,5 ani. Astfel, ultimul ciclu, pe care îl observăm în prezent este cunoscut ca ciclul 26 al activității solare, observate în decurs de circa 310 ani, adică de după 1715. Acestui ciclu de 11–12 ani i se asociază un ciclu magnetic de circa 22–23 de ani, în timpul căruia polii magnetici ai Soarelui se reversează. Numărul mediu de pete solare în timpul minimului activității solare este de circa 6, iar numărul mediu de pete solare în timpul maximumului este de circa 116. În timpul ciclului de 11–12 ani nu doar numărul de pete pe Soare variază, ci și numărul de zone active și numărul de erupții. Vântul solar reprezintă un fenomen asociat activității solare și reprezintă particule elementare (electroni, protoni și, în mai mic număr, nuclee de heliu) „congelate” în câmp magnetic, care se propagă în toate direcțiile dinspre Soare, cu o viteză care variază de la 50 km/s – aproape de suprafața Soarelui, până la 500 km/s – aproape de Pământ; astfel că, în medie, vântul solar ajunge la Pământ în circa 2,4 zile. Acest vânt solar este în stare să perturbe funcționarea internetului, radioului și a televiziunii, iar ajungând în zonele polare ale Pământului cauzează aurore boreale și australe de o frumusețe rară.
Aurorele sunt emisii de lumină vizibilă cauzate de ionizarea moleculelor de oxigen și natriu din atmosferă cu electroni. Acestea pot avea culori verzi sau roșii, la înălțimi de 100 sau peste 400 de kilometri deasupra Pământului. Se observă și aurore de culoare violetă, care se datorează ionizării moleculelor de natriu la înălțimi de peste 1000 de kilometri.În decursul acestui an, 2026, pentru prima dată au fost observate aurore roșiatice în Republica Moldova și România. Nu avem date despre aurore observate în trecut pe teritoriul Republicii Moldova. Dar voi menționa că latitudinile geografice ale Moldovei și României sunt relativ mici (42°–47° latitudine nordică), în timp ce latitudinile obișnuite pentru aurore sunt de circa și peste 60°, ceea ce ar corespunde unor asemenea orașe sau regiuni geografice ca Sankt-Petersburg, Helsinki, Stockholm, Oslo, Reykjavik (în Islanda), Groenlanda, Canada de Nord, Alaska, Ciukotka, Taimîr, Iamal [7].Unul dintre cercetătorii remarcabili ai activității solare a fost Alexandru Leonidovici Cijevski (1898–1964). Născut la frontiera actuală dintre Ucraina și Polonia, Cijevski a petrecut practic întreaga sa viață în URSS și mai ales în ambianța cunoscutului pionier al cosmonauticii Constantin Eduardovici Țiolkovski, căruia i-a fost secretar, mai ales după 1926 la Kaluga [1]. În anii războiului a fost arestat de către staliniști și deportat în Kazahstan, unde a petrecut 8 ani în regim sever, dar unde a mai rămas și pentru restul vieții, și doar spre începutul anilor ’60 a fost eliberat, stabilindu-se la Moscova, unde a și decedat în anul 1964. Cijevski a publicat un număr de cărți [2–4], care sunt extrem de valoroase pentru teoria și practica activității solare, sau, altfel spus, pentru astrobiologia interacțiunii Soare–Pământ, acestea nu doar limitându-se la interpretarea datelor de observații ale Soarelui, ci și la efectul activității solare asupra plantelor și animalelor (inclusiv ale omului), asupra sănătății acestora și răspândirii unor boli extrem de nocive, cum ar fi pesta porcină, pesta păsărilor de curte, comportamentul celulelor de sânge în condițiile de activitate solară sporită etc.

Una dintre concluziile foarte radicale pe care le face Cijevsky este influența activității solare asupra procesului istoric. Astfel, dacă vom consulta curbele variației numărului de pete pe Soare, vom constata că Revoluția Rusă a avut loc într-un an de maxim al activității solare, represiunile staliniste din 1937 au avut loc într-un an de maxim al activității solare, la fel deportările din 1949 au avut loc într-un an de maxim al activității solare, iar agresiunea la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei a avut loc într-un an cu trend ascendent al activității solare.La sfârșitul acestui articol, ne vom întreba: care este explicația activității solare, adică a ciclului de 11,5 ani a Soarelui? Acest lucru a interesat mai mulți cercetători după Alexandru Cijevski. Se pare că s-a ajuns la concluzia cvasiunanimă: de vină este „Dinamo solar”, adică un proces prin care energia interioară a gazului foarte ionizat din centrul Astrului Nostru Magnific – căruia anticii i-au spus Sol – se transformă în câmp magnetic. Acest proces, ce implică câmpuri magnetice puternice poloidal și toroidal, studiat de H.W. Babcock, dar și de alți cercetători, are un ciclu de circa 11,5 ani și ar explica mecanismul activității solare.Anticipat, nu voi posta câteva poze, realizate în premieră pentru Republica Moldova, pe care mi le-a trimis dl. Oleg Sobesceanschi de la Bălți, foarte reușite, pe care se văd cu evidență petele pe Soare, atât în pozitiv, cât și în negativ. Din câte știu, asemenea poze mai face și dl. Maximilian Teodorescu din România. Ar fi de dorit ca astronomii de la Universitatea Tehnică a Moldovei să se asocieze și ei acestor cercetări, care în mare parte sunt bazate pe inițiativă privată.

Bibliografie

1. А.Л. Чижевский, Вся жизнь, Москва, Изд-во „Советская Россия”, 1974.
2. А.Л. Чижевский, Земное эхо солнечных бурь, Москва, Изд-во „Мысль”, 1976.
3. А.Л. Чижевский, Биофизические механизмы реакции оседания эритроцитов, Новосибирск, Сибирское отделение издательства „Наука”, 1980.
4. А.Л. Чижевский, Аэроионификация в народном хозяйстве, 2-е издание, Москва, Стройиздат, 1989.
5. Наше Солнце. Интернет ресурс. ГАИ им. Штернберга при Московском Университете.
6. Ian Ridpath (editor), A Dictionary of Astronomy, Revised edition, Oxford University Press.
7. Vezi internetul.

ISTORIA ȘTIINȚEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL MEMBRULUI CORESPONDENT EUGENIU RUSSEV (1915–1982)

corespondent.-760x1024

Despre Eugeniu Russev s-a mai scris, ca fiind un om deosebit, un cercetător ştiinţific apreciat pentru contribuţia istoriografică semnificativă între istorici, filologi, folclorişti, dar şi a criticilor aduse în adresa lui privind proveniența socială, cariera sa ştiinţifică, caracterul lucrărilor ştiinţifice, demiterea acestuia din funcţia de director al Institutului
de Istorie al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti, pe care a deţinut-o pe parcursul a zece ani. Din această perspectivă, am considerat necesară de a fi prezentată comunităţii ştiinţifice
specializate în domeniile cronografiei, istoriei științei, istoriei românilor și universale, arhivisticii, Fondul de arhivă personal al membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS
Moldoveneşti, Eugeniu Mihail Russev (1915–1982), registru arhivistic de o importanţă ştiinţifică considerabilă.
Structura și conținutul fondului. Fondul personal al lui E. Russev a fost iniţiat în corespundere cu cererea personală a acestuia, datată cu 2 martie 1970. Ulterior, fondul a fost completat pe parcurs cu diverse surse arhivistice. Ca urmare a prelucrării științifice și tehnice, Fondului personal E. Russev (F. 36) a fost alcătuit din 50 de dosare care cuprind anii 1945–1975.
Documentele includ un singur inventar, divizat în două secțiuni.

I. Lucrări științifice care cuprind manuscrise, conspecte, contribuţii ale unor cercetători privind istoria Ţării Moldovei, studii introductive privind cronica lui Ion Neculce, evoluţia feudalismului în Moldova, legături istorice dintre popoarele din teritoriile URSS și România în perioada secolul al XV-lea – începutul secolului al XVIII-lea. Documente și materiale incluse în
trei volume.

II. Materiale bibliografice, care au inclus materiale privind susținerea tezei de doctorat Letopiseţul lui Grigore Ureche – monument de ideologie feudală în Moldova în sec. al XVIII-lea, bibliografia lucrărilor științifice și alte materiale. Secțiunea conține patru dosare din anii 1945–1975. Colecția de documente nu este una voluminoasă, dar importantă în mod special teza de doctor, care din motive necunoscute nu a fost inclusă în inventar (Vezi nr. 50 în materialele bibliografice ale Fondului de arhivă personal al membrului corespondent Eugeniu Mihail Russev (1915–1982). Însăşi teza este una destul de voluminoasă (578 p.), în care autorul prefaţează analiza cronicii cu o schiţă interesantă a relaţiilor socio-economice şi politice în Ţara
Moldova la sfârşitul sec. al XVI-lea – începutul sec al XVII-lea, viaţa şi activitatea lui G. Ureche şi apoi oferă o analiză cuprinzătoare a surselor operei sale, a ideologiei sale şi a semnificaţiei sale pentru istoria Ţării Moldova.

Sursă: PRISAC Lidia, XENOFONTOV Ion Valer, SALAGOR Iulian. Fondul de arhivă personal al membrului corespondent Eugeniu Russev (1915–1982). In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2026, nr. 2, pp. 118-126. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.59295/DIA.2026.2.12

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/118-126_24.pdf

TEATRU

Secvențe din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor”, o piesă de Tiago Rodrigues, jucat la Teatrul „Alexie Mateevici” din Chișinău. Foto: IVX, 27 iunie 2026.

Regia: Edda Coza și Dan Coza.
Distribuție: Diana Boșcov (în rolul Girafei, o fetiță de nouă ani), Grigore Bechet și Victor Untilă.

Subiect: Povestea urmărește călătoria inițiatică a unei fetițe poreclite Girafa și a ursulețului ei de pluș prin oraș, abordând teme emoționante despre copilărie, pierdere și imaginație.

viber_image_2026-08-13_18-23-20-964
viber_image_2026-08-13_18-23-20-724
viber_image_2026-08-13_18-23-19-926
viber_image_2026-08-13_18-23-19-636
viber_image_2026-08-13_18-23-19-351
viber_image_2026-08-13_18-23-19-047
viber_image_2026-08-13_18-23-18-746
viber_image_2026-08-13_18-23-18-470
viber_image_2026-08-13_18-23-18-198
viber_image_2026-08-13_18-23-17-092
viber_image_2026-08-13_18-23-17-662
viber_image_2026-08-13_18-23-16-507
viber_image_2026-08-13_18-23-16-081
viber_image_2026-08-13_18-22-54-782
viber_image_2026-08-13_18-23-21-211

PATRIMONIU

COLECŢIA RICHARD KOCH, PARTE COMPONENTĂ A PATRIMONIULUI MONDIAL

t1 voltaire

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Republica Moldova este succesoarea institutului de Stat de Medicină din Chișinău, constituit în anul 1945, în baza transferului institutul de Medicină din Kislovodsk la Chișinău.
Printre achizițiile valoroase de carte transferate la Chișinău scoatem în evidență colecția de carte rară și veche, aflată anterior în posesia savantului, medicului, bibliofilului german de origine evreiască Richard Koch (1882, Frankfurt pe Main –1949, Essentuki, Caucaz, uRSS). R. Koch a studiat medicina la München, Lausanne, Heidelberg, Berlin și Londra, fiind fondator al institutului de istorie a Medicinei aflat sub egida universității „Goethe”. Este considerat unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai medicinei din secolul XX. A publicat peste 70 de lucrări știinţifice, inclusiv câteva monografii de o valoare științifică mondială. În 1935, odată cu instaurarea regimului nazist în Germania, R. Koch a fost supus unor mari presiuni. În 1937, împreună cu familia, s-a refugiat în uniunea Sovietică, aducând cu sine utilaj medical performant și o valoroasă colecţie de carte. A activat ca medic-consultant la staţiunea balneară din Essentuki. În 1942, în timpul ocupaţiei fasciste a Caucazului de Nord a fost evacuat în Georgia. În această perioadă, biblioteca i-a fost jefuită. Peste doi ani, cărţile care au supravieţuit, păstrate cu grijă de localnici, au fost transmise Bibliotecii institutului de Medicină nr. 2 din Leningrad, evacuat în Kislovodsk, iar de aici colecția a ajuns la Chișinău. În iunie 1948, Academia de Știinţe Medicale a uRSS, pe baza lucrărilor publicate, i-a conferit lui Richard Koch gradul științific de doctor habilitat în științe medicale, iar peste un an „romanticul din Germania” s-a stins din viaţă.

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Colecţia Richard Koch, parte componentă a patrimoniului mondial. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 79-80. ISBN 978-9975-3290-4-0.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_9.pdf

CERCETĂTORI

Conf. univ., dr. Asea M. Timuș prezintă absolvenților Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova noua sa apariție editorială, dedicată istoriei școlii din satul Bravicea, raionul Călărași, localitatea sa natală.

viber_image_2026-02-09_20-23-49-584

CERCETARE

INDUSTRIA ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Viața economică a Chișinăului interbelic a fost contextualizată cu cea a bunăstării generale a Basarabiei. Contemporanii sesizau faptul că dacă se vor face investiții în domeniul economic denumirea Chișinăului, de al doilea oraș al țării, „nu va mai fi un titlu nejustificat, ci o realitate”. Perspectivele economice au fost sesizate din profilul social al citadinului, dar și al contextul politic internațional, al aflării Basarabiei la periferia atât a României întregite, cât și a Uniunii Sovietice.

Captură de ecran 2026-08-07 174239
Foto: Depozitul de fermentare a tutunului din Chișinău, anii 1930.

Sursă: XENOFONTOV, Ion Valer. Industria în Chișinăul interbelic. In: Revista Română de Istorie Economică, 2025, vol. 4, pp. 57-81. ISSN 2821-7578. DOI: https://doi.org/10.33993/RRIE.2025.04

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Xenofontov%20%281%29_compressed.pdf

CERCETARE

O INCURSIUNE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP

1
2
3
4
5

Sursă: Alexei Găină, O incursiune în spațiu și timp. În: Revista de Fizică, nr. 1, 1996, pp. 15-19.