Pom roditor, în prag de toamnă. Foto: IVX, 5 septembrie 2024

La heleșteul verde. Foto: IVX, 5 septembrie 2024

La început de toamnă. Foto: IVX, 5 septembrie 2024

Participarea României în Misiunea Internațională din Afganistan

Un convoi americano-român în Afganistan

Din cei 60.000 de militari români care au participat la misiuni și operații internaționale începând cu anul 1994, 32.000 de persoane au fost implicate în misiunile din Afganistan (a șasea poziție ca număr de militari).
Implicarea în aceste misiuni a reprezentat, pentru România, o probă a angajamentului față de sistemul de securitate internațională din care face parte statul român și a sacrificiilor pe care este dispus să le facă în calitate de parte a noilor structuri în care s-a integrat. Dimensiunea inestimabilă a acestui sacrificiu constă în pierderile umane: în Afganistan au căzut la datorie 29 de militari români (primul din acest șir a fost sublocotenentul Iosif Silviu Fogorași, căzut la 11 noiembrie 2002, iar ultimul – sublocotenentul Ciprian-Ștefan Polschi, care și-a pierdut viața la 5 septembrie 2019) și 227 au fost răniți. În Afganistan și-au pierdut viața nu doar militari, ci și reprezentanți ai personalului civil.
Se estimează că, între 2004 și 2020, România a exportat în Afganistan tehnică militară în valoare de 83 mil. euro, adică, în medie, circa 5 mil. euro pe an. Apogeul l-a constituit anul 2011, cu o valoare totală a exporturilor de cca 19,3 mil. euro (fiind exportate 529 de mitraliere pe trepied, 75 de puști cu lunetă, piese de schimb, cartușe și zale pentru mitraliere, 30 de autocamioane militare).
Participarea României în misiunea internațională din Afganistan a reprezentat un motiv adițional pentru SUA să sprijine aderarea ei la NATO, majorând, totodată, prestigiul internațional al statului român.

Sursă: Ion Valer Xenofontov. Participarea României în misiunea internațională din Afganistan. În: Cohorta. Revistă de istorie militară, nr. 1, 2023, pp. 136-142
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/136-142_33.pdf

Făgăraș, cetatea invincibilă. Foto: IVX, 5 septembrie 2024

Fântâna cetății Rupea. A fost edificată în jurul anului 1613 și are o adâncime de 41 m. Foto: IVX, 6 septembrie 2024.

Ochiul cetății Rupea. Foto: IVX, 6 septembrie 2024.

Inima Făgărașului. Foto: IVX, 5 septembrie 2024

Rupea, cetatea libertății. Foto: IVX, 6 septembrie 2024

ACTIVITATEA SERVICIULUI CENTRAL DE SIGURANȚĂ DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Serviciul de Siguranță a fost una din primele instituții ale statului român create la Chișinău după Unire. Obiectivul major al activității Siguranței ținea de identificarea și neutralizarea mișcării subversive bolșevice activizate în capitala Basarabiei.
În anul 1925, şeful Siguranţei din Basarabia Zaharia (Zinovie) Huzărescu (numit în această funcție la 6 iulie 1920) a editat la Atelierele Imprimeriei Statului din Chişinău lucrarea „Mişcarea subversivă în Basarabia”.

Zaharia Husărescu, inspector general al Siguranței Statului din Basarabia

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, Lidia PRISAC, Activitatea Serviciului Central de Siguranță din Chișinăul interbelic. În: Cohorta. Revistă de istorie militară, nr. 2, 2023, pp. 85-97.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/85-97_2.pdf

Declarația Congresului Național al Istoricilor Români privind susținerea intergării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Noi, participanții la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava, 27-31 august 2024, specialiști în domeniul studierii trecutului, afirmăm că istoria trebuie să fie o forță edificatoare a societății, o punte de înțelegere și apropiere între popoare, un îndemn la acțiune pentru asigurarea păcii și a progresului social.
Denunțăm practicile de falsificare și denaturare a trecutului ca mijloc de justificare a războiului agresiv purtat de Rusia împotriva poporului și statului ucrainean. Istoria ne învață că orice cedare constituie doar un îndemn pentru noi agresiuni, care ar putea să meargă dincolo de Ucraina spre alte state, inclusiv spre Republica Moldova; de aceea, este datoria noastră comună să ajutăm victimele să respingă agresiunea.
Congresul Național al Istoricilor Români susține parcursul european al Republicii Moldova și îndeamnă cetățenii să participe la Referendumul din 20 octombrie 2024 și să susțină integrarea Republicii Moldova în familia unită a popoarelor europene.
Experiența istorică a României este deosebit de relevantă pentru mizele opțiunii pe care o au de făcut cetățenii Republicii Moldova. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost o șansă istorică de progres economico-social și de asigurare a protecției împotriva oricăror amenințări externe. Pentru cetățenii Republicii Moldova, confirmarea susținerii pentru aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o opțiune fermă pentru progres economico-social, pentru bunăstare, pentru valorile europene și consolidarea propriei securități.

CNIR, Chișinău-Suceava,
30 august 2024

Sursă: https://usm.md/?p=30954…

Discursul dlui Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării, Republica Moldova la

Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava, 28 august 2024,

Chișinău, Palatul Republicii

Doamnelor și domnilor,

Este o onoare să particip la deschiderea Congresului Național al Istoricilor Români, un eveniment de o importanță deosebită într-o perioadă în care, putem să o spunem astăzi cu certitudine, Istoria se accelerează, iar studiul istoriei capătă o relevanță deosebită.

În aceste momente, când un război feroce, se desfășoară la granițele noastre comune, suntem încă o dată martori ai modului în care trecutul poate fi instrumentalizat în scopuri politice de către statul-agresor Rusia. Invazia Ucrainei a început înainte de primele salve de tun cu o lecție de pseudo-istorie, utilizată pentru a justifica o politică imperialistă, pe care mulți o considerau anacronică pentru secolul XXI. Aceasta ne amintește cât de esențial este studiul responsabil și echilibrat al Istoriei și, mai ales, cât de periculos poate fi atunci când trecutul este manipulat pentru a servi agende obscure.

Am fost cu toții martori, cum războaiele imaginare cu trecutul au dus la învrăjbirea societăților și declanșarea unor războaie adevărate, care au adus milioane de jertfe. Oamenii nu trebuie să moară nici pentru Viitor, nici pentru Trecut. Oamenii trebuie să trăiască în Pace și înțelegere pentru generațiile care vin și în memoria generațiilor care au trecut. Este de datoria noastră să ne asigurăm că studierea istoriei are scopul nobil al Cunoașterii, dar și că lecțiile trecutului sunt folosite pentru a construi un viitor mai bun, nu pentru a semăna dezbinare și conflict.

Modul în care ne raportăm la trecut și cum îl înțelegem definește, într-o mare măsură, așteptările noastre față de viitor și limitele imaginației noastre colective. Nu putem să fim prizonieri ai trecutului, capturând generații întregi într-o narațiune care nu le permite să viseze, să aspire și să construiască o lume mai bună. Trebuie să ne eliberăm de constrângerile percepțiilor înguste și să vedem istoria ca pe o platformă de învățare și de Cunoaștere, nu ca pe o povară care ne ține în loc.

O prioritate deosebită, mai ales în epoca noastră, cunoscută ca cea a „post-adevărului”, trebuie acordată dezvoltării gândirii critice în cadrul lecțiilor de istorie. Într-o lume supra-saturată de informații, unde tinerii au acces la numeroase versiuni ale trecutului, unele dintre ele fiind interpretări eronate sau chiar falsificări, este vital să-i învățăm să lucreze cu sursele, să compare perspective diverse și să poată evalua corectitudinea și validitatea acestora. Din cauza progresului tehnologiilor informaționale, nu putem izola generațiile tinere de pseudo-interpretările istoriei, dar putem să le dăm instrumentele necesare pentru a le interpreta critic, a le demonta și pentru a înțelege adevărul în contextul său complex. Aceasta va fi una dintre direcțiile principale ale dezvoltării curriculare pe care o vom finaliza în anul 2027.

În cazul Republicii Moldova, trebuie să recunoaștem că nu am reușit încă să asigurăm o perspectivă comună asupra istoriei în toate școlile noastre. Avem, din păcate, două realități paralele, care se produc și reproduc independent la noile generații. Școlile alolingve și cele cu predare în limba română predau istorii diferite, și aceasta este o provocare care necesită atenție serioasă. Este esențial să găsim căi prin care să includem în dialog și profesorii de istorie din aceste școli, depășind diferențele de viziune care sunt moștenite și alimentate de cei care nu vor binele Republicii Moldova, forțe pentru care Istoria constituie un instrument de dezbinare, în loc să fie un instrument de unitate națională.

În același timp, este necesar să căutăm modalități prin care să oferim o viziune de viitor comună pentru toți cetățenii Republicii Moldova. O viziune înrădăcinată într-o înțelegere onestă, echilibrată și adecvată a istoriei, care să valorizeze contribuția tuturor comunităților la ceea ce este Moldova astăzi, dar, mai important, la ce poate deveni Moldova mâine. Numai astfel putem construi o societate unită, rezilientă la provocări, o societate care să respecte tradițiile și valorile noastre comune și să protejeze demnitatea umană.

Un alt aspect deosebit de important este să aducem în prim-plan evenimentele istorice recente care ne-ar ajuta să consolidăm cetățenia democratică și respectul reciproc. Foametea, deportările, crimele efectuate de regimurile totalitare pe teritoriul nostru – sunt evenimente traumatice care încă fac parte din memoria noastră colectivă, chiar dacă au fost și mai sunt încă tabuizate de propagandiști, iar amintirea lor este cel mai bun scut împotriva oricăror încercări de instrumentalizare și falsificare a Istoriei.

În final, vreau să subliniez necesitatea de a apropia mediul academic de școală și de societate în ansamblu. Trebuie să asigurăm că ceea ce predăm și cercetăm nu rămâne izolat în sălile de clasă sau în paginile revistelor academice, ci ajung să influențeze pozitiv comunitatea în care trăim.

Vă mulțumesc și vă doresc lucrări productive în cadrul Congresului, pline de dezbateri și idei care să ne ajute să îmbunătățim modul în care predăm și înțelegem istoria într-o societate europeană.

Sursă: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=4028

La 3 septembrie 1991, Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova, a semnat Decretul nr. 193 cu privire la crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova și Decretul nr. 194 privind retragerea de pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor Armatei Sovietice, obiectivul major al acestor acte juridice fiind asigurarea suveranității și integrității teritoriale a statului.
În 1993 a fost instituită Ziua Armatei Naționale a Republicii Moldova în calitate de sărbătoare profesională.

FILĂ DIN PANORAMA POSTCOMUNISMULUI

Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău. A fost lansată lucrarea „Panorama postcomunismului în Republica Moldova”

Transformările din Rep. Moldova, începând cu reformele inițiate la jumătatea anilor optzeci ai secolului trecut și până la problemele actuale ale științei istorice și parcursul european al țării sunt ilustrate în lucrarea în două volume „Panorama postcomunismului în Republica Moldova”, coordonată de scriitoarea și cercetătoarea Liliana Corobca, apărută la București la Editura Institutului Cultural Român. Lansare acestei lucrări la care au colaborat mai mulți cercetători a avut loc ieri, 28 august, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău 2024 și a fost și parte a programului Congresului Național al Istoricilor Români, transmite Radio Chișinău.

Evenimentul de lansare a acestei apariții editoriale moderat de istoricii Sergiu Musteață și Gabriel Moisa și i-a avut ca protagoniști pe scriitoarea și criticul de artă Larisa Turea, precum și pe cercetătorii științifici Nicolae Enciu și Lidia Prisac.

Potrivit cercetătoarei științifice Lidia Prisac, „marele noroc al istoricilor din Republica Moldova este faptul că nu sunt înregimentați politic”, în contextul în care „misiunea unui istoric este să se detașeze de politic și să abordeze lucrurile la rece, pentru a prezenta o realitate istorică care s-a perindat”.

„Este destul de complicat să te detașezi de eveniment și să vorbești la rece despre ele și totodată abordarea să fie echidistantă și să nu cazi în mrejele politizării. Sunt unii care mai plătesc tribut acestei politizări și pot să facă propagandă pentru anumite idei sau subiecte sau, de exemplu, direcții sau tendințe politice”, a spus Lidia Prisac.

„Am încercat să informez despre această perioadă destul de confuză din perioada noastră modernă”, a declarat criticul de artă și scriitoarea Larisa Turea, care a contribuit la această ediție cu câteva capitole despre lumea teatrului în perioada post-comunismului.

„Ani în șir, teatrul la noi, era nevoit să vorbească un limbaj esopic, să spună lucrurile printre dinți, cât mai cifrat, și atunci când a căzut zidul de la Berlin, el din păcate a rămas în conștiință. Abia după anii nouăzeci, când au apărut doi vectori de acțiune, Teatrul Eugen Ionesco, proaspăt format, și Teatrul Național Mihai Eminescu, cu doi lideri foarte puternici, Petru Vutcărău și Sandu Vasilache, au apărut foarte multe lucrări interesante”, a subliniat Larisa Turea.

Cel de-al doilea eveniment prilejuit de publicarea volumelor „Panorama postcomunismului în Republica Moldova” va avea loc duminică, 1 septembrie, ora 16:30, la Mediacor, în cadrul unei mese rotunde.

Studiul reunește lucrările mai multor cercetători eminenți din Republica Moldova, precum Nina Corcinschi, Larisa Turea, Valentin Burlacu, Silviu Andrieș-Tabac, Nicolae Enciu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac ș.a.

Sursă: https://radiochisinau.md/salonul-international-de-carte-bookfest-chisinau-a-fost-lansata-lucrarea-panorama-postcomunismului-in-republica-moldova—200522.html?fbclid=IwY2xjawFA-LZleHRuA2FlbQIxMAABHdKnjcaTAtFD7SUFf3eQPaxgCxvxMXHwUBPaUcFHL58yZjfjrLgz79fOxA_aem_lnM8Lb7AY4hboyuZZJpxjw

Adoptarea legislației cu privire la limba română și grafia latină.
31 August 1989

Ion Valer Xenofontov, Adoptarea legislației cu privire la limba română și grafia latină. 31 August 1989. În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 227-228. ISSN 1857-1557.

Copacul închisorii și închisoarea copacului. Perseverență întru supraviețuire. Speranță, renaștere, conviețuire (perete lateral al Închisorii din Râmnicu Sărat). Comentariu și foto credit: dr. Liliana Corobca

Institutul Cultural Român va participa, prin Centrul Național al Cărții, la o nouă ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău, aflat, pentru al treilea an consecutiv, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis, și al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău va avea loc în perioada 28 august – 1 septembrie 2024, la centrul Mediacor (str. Alexei Mateevici nr. 60) din cadrul Universității de Stat din Moldova și va reuni cele mai noi apariții editoriale din România și Republica Moldova.
La ediția din acest an, Institutul Cultural Român va pune la dispoziția cititorilor, în cadrul unui stand dedicat publicațiilor Editurii ICR (Standul 13), o ofertă consistentă de titluri de referință din domeniile literaturii, criticii literare, istoriei și artelor. Programul include lansări și dezbateri în jurul celor mai recente volume apărute sub egida Institutului Cultural Român, dar și evenimente dedicate poeziei contemporane și literaturii pentru copii, la care vor participa cercetători, istorici, scriitori și artiști vizuali din România și Republica Moldova.

„Institutul Cultural Român susține peste tot în lume, prin toate programele sale specifice și cu fiecare ocazie, cultura scrisă și limba română ca element definitoriu al spațiului cultural comun dintre România și Republica Moldova. Parteneriatul de tradiție cu Bookfest Chișinău reprezintă cea mai fericită ocazie din an în care să remarcăm această unitate culturală și, în același timp, o importantă oportunitate de a prezenta și oferi acces publicului din Republica Moldova la produsele editoriale ale Editurii Institutului Cultural Român, cele mai noi dintre acestea fiind prezentate în cadrul unor evenimente cu invitați de seamă. Astăzi, de Ziua Independenței Republicii Moldova, îi felicit pe cetățenii Republicii Moldova la 33 de ani de la eliberarea de sub ocupația sovietică, 33 de ani de la ieșirea la lumină de sub umbra tancurilor rusești și îi asigur de deplinul sprijin al ICR pe calea europeană de la care, sunt convins, Republica Moldova nu mai poate fi abătută.” a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.

Impresionantei lucrări Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II), coordonată de Liliana Corobca și publicată în acest an la Editura Institutului Cultural Român, îi sunt consacrate două evenimente, în cadrul cărora vor fi dezbătute aspecte metodologice ale cercetării, dar și diverse teme relevante pentru transformările din Republica Moldova. Lansarea celor două volume va avea loc miercuri, 28 august, începând cu ora 15:00, în Aula 530 a Universității de Stat din Moldova, în cadrul Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR 2024), și va avea ca reper chestionarea problemelor actuale ale științei istorice din România și Republica Moldova – între abordările tradiționale și noile direcții de cercetare. Discuția, moderată de istoricii Sergiu Musteață și Gabriel Moisa, îi va avea ca protagoniști pe scriitoarea Larisa Turea și cercetătorii științifici Lidia Prisac și Nicolae Enciu. Cel de-al doilea eveniment prilejuit de publicarea Panoramei postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II) va avea loc duminică, 1 septembrie, la ora 16:30, în spațiul central de evenimente al Centrului Mediacor, și va reuni, în cadrul unei mese rotunde, cercetători semnatari ai volumului: Diana Cheianu, Nina Corcinschi, Iulian Fruntașu, Ion Xenofontov și Liliana Rotaru.
Joi, 29 septembrie, începând cu ora 18.00, Institutul Cultural Român invită cititorii de toate vârstele să descopere care este relația dintre text și imagine în literatura pentru copii, într-un eveniment dedicat regretatului scriitor Spiridon Vangheli. Inițiatorii dialogului sunt scriitoarea și criticul literar Luminița Corneanu, ilustratorul Andrei Damian și artistul plastic Lică Sainciuc, moderatoarea întâlnirii fiind scriitoarea Maria Pilchin.
Seria evenimentelor continuă vineri, 30 septembrie, începând cu ora 17:00, cu un recital la care vor particia poeții Svetlana Cârstean, Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Mihók Tamás. Poetul Sorin Gherguț va fi gazda evenimentului.
Cel de-a doilea titlu pe care Institutul Cultural Român îl va lansa la Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău este monografia Purcărete şi Boroghină. Pelerini în Marele Teatru al Lumii, semnată de Ludmila Patlanjoglu și publicată de Editura ICR în două versiuni, română și engleză. Sâmbată, 31 septembrie, de la ora 19:30, teatrologul Cristiana Gavrilă, Petru Hadârcă, actor, regizor şi director general al Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Chişinău, și Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, vor analiza, într-o discuție moderată de criticul de teatru Monica Andronescu, creația regizorului Silviu Purcărete și rolul jucat de Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și de Emil Boroghină, ca manager cultural și fondator al Festivalului Shakespeare, în cultura română și în peisajul teatral internațional.
Duminică, 1 septembrie, începând cu ora 16:30, Pr. Iustin Marchiș, istoricul de artă Vladimir Bulat și Dana Ionescu, coordonatoarea Centrului Național al Cărții, vor fi protagoniștii lansării ediției în limba engleză a albumului Mănăstiri și biserici din Transilvania între secolele XIII-XVIII. Lucrarea amplă, apărută la Editura ICR și realizată sub coordonarea Pr. Iustin Marchiș, constituie „un ghid artistic care propune un pelerinaj cultural și spiritual printre etniile, confesiunile și patrimoniul artistic al Transilvaniei, cu toate stilurile și formele sale de expresie”.

***

Ediția 2024 a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău este finanțată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și are loc în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și Ministerul Culturii din Republica Moldova. Parteneri strategici sunt USAID, UKaid și Ambasada Suediei în Republica Moldova. Organizatorii evenimentului sunt Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Asociația Editorilor din România.

Parteneri media: TVR Moldova, Moldova 1, Radio Chișinău, Teleradio Moldova.

PROGRAM DE EVENIMENTE

MIERCURI, 28 august, 15:00 – 16:30
Aula 530 – Universitatea de Stat din Moldova (Bloc Central)
Lansare de carte
Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II), coordonator Liliana Corobca, Editura Institutului Cultural Român
Invitați: Nicolae Enciu, Lidia Prisac, Larisa Turea
Moderatori: Gabriel Moisa, Sergiu Musteață
*parte a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR 2024)

JOI, 29 august, 18:00 – 19:00
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Sub cușma lui Guguță. O discuție despre relația text-imagine în literatura pentru copii
In memoriam Spiridon Vangheli
Invitați: Luminița Corneanu, Andrei Damian, Lică Sainciuc
Moderator: Maria Pilchin

VINERI, 30 august, 17:00 – 17:30
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Lectură de poezie
Invitați: Svetlana Cârstean, Emilian Galaicu-Păun, Moni Stănilă, Mihók Tamás
Moderator: Sorin Gherguț

SÂMBĂTĂ, 31 august, 19:30 – 20:00
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Lansare de carte
Purcărete și Boroghină. Pelerini în Marele Teatru al Lumii de Ludmila Patlanjoglu, Editura Institutului Cultural Român
Invitați: Cristiana Gavrilă, Petru Hadârcă, Liviu Jicman
Moderator: Monica Andronescu

DUMINICĂ, 1 septembrie, 16:00 – 16:30
Lansare de carte
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Monasteries and Churches of Transylvania. 13th to 18th Centuries (Mănăstiri și biserici din Transilvania între secolele 13 și 18), coord. Pr. Iustin Marchiș, Editura Institutului Cultural Român
Invitați: Pr. Iustin Marchiș, Vladimir Bulat
Moderator: Dana Ionescu

DUMINICĂ, 1 septembrie, 16:30 – 17:30
Spațiul Central de evenimente al Centrului Mediacor
Masă rotundă
Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Vol. I și II), coordonator Liliana Corobca
Invitați: Diana Cheianu, Nina Corcinschi, Iulian Fruntașu, Ion Xenofontov
Moderator: Liliana Rotaru

A ȘAPTEA REPUBLICĂ CARE ȘI-A PROCLAMAT INDEPENDENȚA

La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, convocat în ședință extraordinară (grație Marii Adunări Naționale), a adoptat textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, prin votul unanim al celor 277 de deputați prezenți. Republica Moldova a fost declarată „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului, în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. În Declarația de Independență se condamnă înțelegerea sovieto-germană din 23 august 1939 ca nulă ab initio. În elaborarea acestui text s-a ținut cont și de Declarația Conferinței Internaționale „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia” din 28 iunie 1991. Data de 27 august a fost declarată Zi a Independenţei și sărbătoare naţională a Republicii Moldova. În spațiul ex-sovietic, Republica Moldova a fost a șaptea care și-a proclamat independența.
***

***
Marea Adunare Naţională, 27 august 1991. Foto: Mihai Potârniche

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/69-109-compressed.pdf

IDEILE DIN PROTOCOLUL ADIȚIONAL SECRET AL PACTULUI RIBBENTROP-MOLOTOV SUNT UTILIZATE ȘI ASTĂZI

Doctorul în istorie Ion Valer Xenofontov, conferențiar universitar, consideră că ideile din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov sunt reîncarnate, reformulate și adaptate la noile realități, fiind utilizate în războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Este vorba despre ideile de cucerire a teritoriilor care nu sunt parte componentă a Federației Ruse, respectiv a Uniunii Sovietice. „Acest spirit agresiv îl vedem reîncarnat și ajustat la noile realități geopolitice”, a declarat istoricul la dezbaterea publică „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență”, organizată de Agenția de presă IPN.

Ion Valer Xenofontov consideră că cel mai greu în istoria unei comunități este să schimbi mentalitatea colectivă și individuală. Este mai ușor să schimbi o structură socială și economică, dar nu și una mentală. „Nu în zadar Nicolae Iorga vorbea despre ideile Imperiului Bizantin până la mijlocul secolului al XIX-a. Bizanțul a căzut în 1453, dar uitați-vă că acele idei persistau până la mijlocul secolului al XIX-a. Sau uitați-vă ce s-a întâmplat cu descompunerea Imperiului Rus. Primul Război Mondial este mormântul imperiilor, inclusiv al Imperiului Rus. Acele idei imperiale au fost reîncarnate în Imperiul Sovietic. Stalin reușește în 1940 să readucă hotarele Imperiului Rus”, a notat conferențiarul.

Potrivit lui, după asta, în perioada sovietică s-a dus o propagandă intensă de a proslăvi marele stat sovietic. „Marele stat sovietic care era cel mai sovietic din toate sovietele – o tautologie chiar aplicată în propagandă. Și asta a fost cu bătaie lungă. S-a inoculat în mentalul colectiv că Uniunea Sovietică este un stat eliberator. Așa ni se spunea – că ne-a eliberat în 1940, deși generațiile mai în vârstă erau circumspecte față de această narațiune propagandistică. Era așa un conflict al generațiilor, unul tacit, nu în spațiul public. Dar lumea care a trăit în interbelic știa că în realitate nu a fost niciun fel de eliberare, ci a fost ocupație. Pe de altă parte, creștea o nouă generație cu acest suflu sovietic – că suntem cei mai pioneri din toată lumea”, explică Ion Valer Xenofontov.

Doctorul în istorie este de părere că au fost inepții ale propagandei ideile că statul sovietic este un stat al bunăstării, că învățământul este gratuit – deși nu a fost așa tot timpul. „Se șterg din memoria colectivă cu buretele faptele care nu erau în favoarea istoriei Uniunii Sovietice, dar erau scoase în evidență cele care proslăveau, care hiperbolizau, că tot ce s-a inventat pe fața pământului este făcut de către sovietici. Cu alte cuvinte vedem că aceste idei au fost inoculate la nivel de mental colectiv pentru bătaie lungă. Să nu ne mire faptul că în societatea moldovenească sunt fragmentări și sunt viziuni pro Uniunea Sovietică, pro putiniste, că există acest spirit de revanșard și necolonial, pentru că el persistă la nivel de celulă și la nivel de mentalitate. Și ce s-a întâmplat cu Federația Rusă? Atunci când s-a descompus Uniunea Sovietică, practic, nu s-a schimbat clasa politică. Ea vine pe fundamentul Uniunii Sovietice, același Putin are un background făcut în Uniunea Sovietică. Nu s-a schimbat clasa pe o clasă nouă cu o nouă viziune, cu o nouă abordare. Acest spirit agresiv îl vedem reîncarnat și ajustat la noile realități geopolitice”, a mai spus Ion Valer Xenofontov.

În altă ordine de idei, conferențiarul universitar a spus că Pactul Ribbentrop-Molotov și Protocolul adițional secret este o consecință a frustrărilor generate de Primul Război Mondial. Pe de o parte, Germania a fost frustrată că a ieșit din acest război cu aspirațiile eșuate și cu rezultatele Conferinței de Pace de la Paris, care practic a izolat-o și i-a indus un sistem umilitor, din perspectiva Germaniei – trebuia să plătească contribuții de război, nu trebuia să aibă armată etc. Pe de altă parte, statul bolșevic, Uniunea Sovietică din 1922, la fel era frustrată pentru că foarte dificil a fost recunoscută de către Occident. Occidentul stătea în espectativă să vadă derularea evenimentelor. Or, pe ruinele Imperiului Rus se desfășura un război civil cu mari fragmentări sociale și parcă Occidentul aștepta să vadă de partea cui va balansa acest context – de partea bolșevicilor sau de partea albgardiștilor.

Dezbaterea publică la tema „Moldova de la Pactul Ribbentrop-Molotov la Independență” este a 41-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Sursă: https://www.ipn.md/ro/ion-valer-xenofontov-ideile-din-protocolul-aditional-secret-al-8004_1106775.html

AUTOMOBILE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC

Chișinăul a asimilat cu „lăcomie” noile realizări de mobilitate din epocă. Au fost utilizate elementele vechi de transport (trăsurile, tramvaiul, trenul), dar a început să fie aplicată și aviația, automobilele, taxiurile. O problemă precară o constituia cea a calității drumurilor, fapt sesizat, în mod special, în afara urbei. Automobilul a reprezentat un atribut al etichetei înalte în societate, marcând prestigiul social și economic al proprietarului. Pentru a conduce automobile, șoferii urmau să dispună de permis (cu prezentarea semnalementelor fizice, domiciliu) și fișă medicală. În Chișinău permisul de conducere era eliberat de Prefectura Poliției.

Foto: Cursă automobilistică pornită de la Câmpul Sportiv „Regele Ferdinand I”, 21-22 septembrie 1929.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Automobile în Chișinăul interbelic. În: Dialogica.Revistă de studii culturale și literatură, nr. 2, 2024, pp. 110-117.

RIBBENTROP-MOLOTOV PACT: IMPACT ON MOLDOVA AND WORLD WAR II

On August 23, 85 years will have passed since the signing of the so-called Ribbentrop-Molotov Pact by the Foreign Ministers of Nazi Germany and the Soviet Union.
This document gave Germany the green light to attack Poland, thereby triggering the Second World War. Simultaneously, the USSR took part in the division of Poland and gained free rein to annex the Baltic States, Bessarabia, and Northern Bukovina. According to historians, the signing of this pact had devastating consequences for the territory that is now the Republic of Moldova, as the local population was subjected to repressive Soviet policies.

Also known as the Stalin-Hitler Pact, the document contained an additional secret protocol that placed Romania, Poland, Lithuania, Latvia, Estonia, and Finland within the spheres of influence of Germany and the Soviet Union.

Just nine days after the signing of the Ribbentrop-Molotov Pact, on September 1, 1939, German forces attacked Poland, initiating the Second World War. In response, Great Britain and France, allies of Warsaw, declared war on Germany.

On September 17, the Red Army entered the eastern part of Poland. In November of the same year, Stalin attacked Finland, and in June 1940, the Soviets annexed the Baltic States. Toward the end of June, the Soviet Government demanded that Romanian authorities immediately withdraw from Bessarabia and Northern Bukovina.

Under the pressure of ultimatum notes and in the context of the country’s international isolation, Romania was forced to cede these territories to avoid war and bloodshed. A year later, on June 22, 1941, Romania entered the Second World War on the side of Germany, attacking the USSR to recover its territories.

As a result of this pact, the Soviet Union initiated the disintegration of Romania, historian Ion Valer Xenofontov stated in an interview with Radio Moldova.

“Bessarabia was a disputed issue between Romania and the Soviet Union. After the signing of this additional secret protocol, Europe was divided between the USSR and Germany. Both sides sought to ensure that they would not attack each other.”

The territory of what is now the Republic of Moldova is the result of the agreements signed by Hitler and Stalin on August 23, 1939. Following the annexation of Bessarabia by the USSR, the native population was subjected to deportations, political repression, organised famine, forced labour in communist gulags, industrialization, and collectivization.

To commemorate the victims of the two major totalitarian regimes in Europe, the European Parliament adopted “The European Day of Remembrance for the Victims of Stalinism and Nazism” in 2008.

Translation by Iurie Tataru

Sursă: https://radiomoldova.md/p/39084/ribbentrop-molotov-pact-impact-on-moldova-and-world-war-ii

Sursă: https://istoriamilitara.md/wp-content/uploads/2024/02/COHORTA-_-nr1_-2023_N.pdf

ION ȘI DOINA

Sursă: Alex Găină. Sa ne amintim de Ion si Doina. În: Tineretul Moldovei, 29 septembrie 1995, pp. 7-8.

Astazi, Steaua Polară a răsărit exact la ora legală locală 21:00. Steaua Polară are o mișcare foarte slabă circulară în jurul Polului Nord. Cerul este absolut senin, fără nori, t= 30,5°C.
Alex Găină, doctor în științe fizico-matematice, membru al Societății Europene de Astronomie

Scrisoarea scriitorului Vladimir Beșleagă pentru tânăra generație, 18 februarie 2021

Popas temporar. Foto: IVX, 11 august 2024

Lucrarea din colecția „Legendele sportului moldovenesc” este consacrată marelui sportiv Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic, maestru emerit al sportului, Laureat al Premiului Național în domeniul sportului, cavaler al Ordinului Republicii.

https://enciclopedia.asm.md/?p=5364&fbclid=IwY2xjawEhZDpleHRuA2FlbQIxMAABHXxsNOG1P2KNVa9OErCHfgxJyiWAsv5pDzCHrr8AF4Tg0k6rvLAZREx2KQ_aem_rItfMkJcm3OAIipQ-rJK-w

La Mulți Ani, Dublului Campion Olimpic sau Campionului Invincibil NICOLAE JURAVSCHI!

Xenofontov,Ion Valer. Nicolae Juravschi (1964). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 208-210. ISSN 1857-1557.