CHIŞINĂUL INTERBELIC

ȘCOLILE NORMALE DIN CHIŞINĂUL INTERBELIC

Până la 1918, în Basarabia funcționau trei școli normale (una de fete la Chișinău, câte una de băieți la Cetatea Albă și Soroca) cu patru ani de studii. Treptat, numărul acestora s-a majorat până la 10, iar în 1934 s-a micșorat la șase. În toate centrele județene (Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca, Tighina) activa câte o școală normală. După Unirea din 1918, cele mai multe şcoli normale din Basarabia funcţionau la Chişinău, cel de-al doilea oraş al României după numărul populaţiei.
La Școala Normală de Băieți „Mihai Viteazul” din Chişinău a învăţat și elevul bravicean George Munteanu (1924–2001), viitorul eminescolog: „În toamna anului 1937, m-am dus de unul singur la Chișinău, unde auzisem că există o școală normală care le e mai accesibilă oarecum și copiilor de oameni săraci. Am reușit să trec printre primii examenul de admitere și prin meditații și alte îndeletniciri extra școlare – m-am întreținut din greu de la un an la altul… Învățam la lecții atât cât era necesar pentru a-mi asigura bursa, care mă scutea de o parte din taxele școlare, iar în restul timpului lucram ca să-mi asigur minimul necesar pentru trai și mai ales căutam să mă formez din punct de vedere intelectual, după un plan propriu de lecturi, conceput la modul enciclopedic. În școală eram considerat un fel de
cărturar în miniatură”.

images

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/109-115_32.pdf

LANSARE DE CARTE

540657218_1201019215378336_812444537449964946_n

Data: 5 septembrie 2025
⏰ Ora: 9:45
Locația: Sala 530 „Gheorghe Brătianu”/Corp Central

‍ Facultatea de Istorie și Filosofie are deosebita onoare de a vă invita la evenimentul de lansare a volumului:
„1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna”
Autor: prof. univ., dr. hab. Ion GIURCA
️ Moderator: dr. Igor BERCU, decanul Facultății de Istorie și Filosofie

Vor prezenta lucrarea:
prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU
conf. univ., dr. Ion-Valer XENOFONTOV

PERSONALITĂŢI

CASA RECTORULUI-PATRIOT NICOLAE TESTEMIŢANU* DIN S. OCHIUL ALB, RN. DROCHIA, 25 AUGUST 2025.

viber_image_2025-08-30_08-53-31-927

„Fiind o personalitate polivalentă (Om-tribun, OM-politic, OM-medic, OM-pedagog, OM-economist, OM-psiholog), în acelaşi timp, extrem de mult Marele înaintaş iubea oamenii şi le sărea în ajutor la primul apel, fapt pe care îl confirmăm şi noi, subsemnaţii. Nespus de mult iubea comunicarea cu oamenii, indiferent de vârstă, profesie etc., iubea muzica, în special, vioara, îi plăcea să muncească, dar şi să se veselească. Avea un glas puternic, dar blând”.
(Ion Bahnarel şi Valeriu Pantea, discipoli ai lui Nicolae Testemiţanu)

*Nicolae Testemiţanu, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al RSS Moldovenești (1963-1968), anterior rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1959-1963), a fost cel care s-a opus deschis și vehement politicilor de deznaţionalizare și de rusificare în Moldova sovietică.

A se vedea: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

APARIŢIE EDITORIALĂ

Doru Radosav, Sentimentul religios la români. Sec. XVII–XX. O privire istorică, ed. revăzută, În loc de prefață de Nae Antonescu, ilustrații de Picu Pătruț, Ed. Eikon, București, 2025, 328 p.

Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers, Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit. Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)

539249167_1522666879073096_4008750568910366634_n

PATRIMONIU

Fanfara fără muzicanţi. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

viber_image_2025-08-29_12-47-56-685
viber_image_2025-08-29_12-47-56-900

PATRIMONIU

Tablou potcovit. Muzeul socialismului și comunismului de lângă Condrița a colonelului Petru Costin. Foto: IVX, 27 august 2025

viber_image_2025-08-29_12-47-56-458

ARTĂ

Luptătorul. Challenge Club. 1995. Qwan Ki Do. Galeria Colecţiilor Petru Costin a Consiliului raional Ialoveni. Foto: IVX, 27 august 2025
viber_image_2025-08-28_22-17-01-127

CALENDAR NAŢIONAL 2025

ARCAŞII LUI ŞTEFAN
1945-1948

Organizaţie cu caracter antisovietic din RSS Moldovenească, înfiinţată în august 1945 la Soroca de elevi și profesori.
„Arcaşii lui Ştefan” a devenit o organizaţie cu statut, imn, crez, ștampilă etc.
Organizația a fost lichidată în 1948 de către organele represive sovietice, iar membrii ei condamnați la ani grei de pușcărie.
CalendarNational2025_page-0340
CalendarNational2025_page-0341

Sursă:http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawMPz7lleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFuRjVJQUlFR085aGNoQkVGAR5jOQrcCeoVu2teSo0Qe4_MttDmzkrH4VW6fVjEDi_Rrrb6R7X4XC4z5IBpxg_aem_rFgnCiD-jye9uOz8XYNSDA

CALENDAR NAŢIONAL 2025

Academician Antonie ABLOV (1905-1978)

Savant, specialist în domeniul chimiei organice, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, cercetător științific, membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.

CalendarNational2025_page-0317
CalendarNational2025_page-0318

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

CALENDAR NAŢIONAL 2025

Elefterie SINICLIU (1895-1980)

Agronom, om politic, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României întregite,
viceprimar al Chișinăului, distins cu Ordinul „Ferdinand I”.

CalendarNational2025_page-0298
CalendarNational2025_page-0299
CalendarNational2025_page-0300

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

CALENDAR NAŢIONAL 2025

CalendarNational2025_page-0282

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawL56WtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETE0Z3V2Wk02YTBmbHBJUXJ4AR4md_Dy3LzN06SnoXVIWn9SaxtsgEC5j5c8oAD7S7gODe8YrK-cIpiYYX8hUQ_aem_prrIht-QGU0LvvfhfTnHTg

ISTORIA ŞTIINŢEI

ACADEMICIANUL ARTIOM LAZAREV (1914–1999): POLITICĂ, IDEOLOGIE, CONTROVERSE ȘI CARACTER

00006 (1)

Artiom Lazarev (Lazur – o variantă a prenumelui Lazăr) s-a născut la 30 octombrie 1914, în partea stângă a fluviului Nistru, în orașul Camenca, județul (uezdul) Olgopolsk, gubernia Podolia, Imperiul Rus, într-o familie de țărani moldoveni nevoiași, având două surori și un frate. Artiom Lazarev îi povestea unuia dintre autorii studiului de față (D.D.) că înaintașii săi aveau rădăcini ardelenești,regiune în care este răspândit numele de familie Lazăr. Vom mai menționa faptul că, în nordul spațiului din stânga Nistrului, sătenii vorbesc un grai arhaic, asemănător celui dintr-o zonă din Transilvania.
Localitatea natală a fost încadrată, din 1924, în componența Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM). În decembrie 1928, și-a început activitatea în calitate de colhoznic în gospodăria colectivă „Kuibâșev” din satul Mihailovca Nouă, raionul Ocna Roșie, RASSM, muncă în care a fost antrenat până în octombrie 1929. În aceeași localitate, până în ianuarie 1932, a devenit comunard, fiind încadrat și în rândurile tineretului leninist. În anii care au urmat, mediul natal și originea socială „sănătoasă”, îmbinate armonios cu parcursul profesional „venit din rândurile maselor populare” și cu o facultate ancorată în „frontul ideologic”, i-au asigurat un parcurs profesional fulminant în epoca sovietică, constituind eminamente un produs „de vârf ” al acesteia.
În anii regimului comunist, Artiom Lazarev a fost apreciat drept un excelent conducător, punând accentul pe menținerea disciplinei de muncă, „manifestând, totodată, principii partinice în problemele curente”. Ulterior, a fost apreciat ca „un moldovean sadea”, o „personalitate neordinară, elogiată de unii şi reprobată de alţii”.

Academician Demir DRAGNEV
Doctor în istorie, conferențiar universitar Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/124-136_2.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

COLECŢIA „LUMEA ANIMALĂ A MOLDOVEI” (1979–1986) – SURSĂ ISTORICĂ A CERCETĂRILOR ENTOMOLOGICE ÎN MOLDOVA SOVIETICĂ

La elaborarea seriei „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), au colaborat 47 de autori, unii dintre ei figurând ca autori în 2-3 volume, contribuind, astfel, la
mai multe volume ale seriei.
Tirajul total al seriei a fost de 26.040 de exemplare, cu un număr cumulat de 1.591 de pagini. Distribuția autorilor pe volume este următoarea: 4 autori la volumul Mamifere, 5 autori la Păsări, 13 autori la Pești, 15 autori la Insecte și 18 autori la Protozoare. Dintre aceștia, trei autori – Iurii V. Averin, Andrei I. Munteanu și Gherasim A. Uspenski – au elaborat primele două volume (Mamifere și Păsări) în colaborare cu Mina N. Lozanu (Mamifere) și Ivan M. Ganea și N.I. Zubcov (Păsări).
La 10 membri ai Colegiului redacțional al seriei și la 15 autori ai volumului IV, Insecte, a fost indicată și originea geografică, prezentată mai jos în ordine alfabetică după numele de familie:
Din RSSM – 11 persoane: Alexei V. Andreev și Fiodor P. Cioric (Chișinău); Teodor I. Furdui (rn. Florești); Mina N. Lozanu (rn. Soroca); Vasilii Ostaficiuc (rn. Briceni); Serghei Gh. Plugaru (rn. Edineț); Anatolii G. Poddubnîi (rn. Lazovsc); Raisa P. Șumilo (rn. Orhei); Ivan C. Toderaș (rn. Cotovschii); Olga P. Stegărescu și Mihail I. Luncașu (localizare neidentificată).
Din RSS Ucraineană – 5 persoane: Iurii V. Averin (reg. Harkov); Valerii M. Ermolenko (reg. Cernigov); Anatolii I. Naberejnîi (reg. Odesa); Pavel V. Pucikov (reg. Kiev); Gherasim A. Uspenski (reg. Crimeea).
Din RSFS Rusă – 5 persoane: Mihail A. Kozlov (reg. Ciuvașia); Oleg P. Negrobov (Voronej); Alexei A. Spassky (reg. Nijnii Novgorod); Boris V. Vereșciaghin și
Valentina V. Vereșciaghina (reg. Altai).
Cu origine neidentificată – 4 persoane: N.I. Malcenkova, Piotr I. Nesterov, Mihail Z. Vladimirov și Alexandr M. Zelenin.
Despre volumul IV Insecte (1983) se poate afirma că oferă informații de o valoare științifică ridicată. Cu toate acestea, volumul este prea puțin solicitat, din două
cauze: 1) textul este elaborat în limba rusă; 2) volumele nu sunt disponibile online în format PDF.
Volumul Insecte (1983), la fel ca celelalte patru din seria „Lumea animală a Moldovei” (1979–1986), nu a fost conceput ca o lucrare academică în sens strict, ci
mai degrabă ca una de popularizare a științei zoologice.
Se constată că nu a fost valorificat pe deplin potențialul cercetătorilor entomologi din RSSM, deși în URSS existau deja suficiente studii până în anul 1980. S-a apelat la cercetători din alte republici sovietice, prevalând relațiile personale, și nu profesionale, fapt care lasă și azi o senzație de nedreptate. Implicarea mai largă a specialiștilor locali ar fi consolidat caracterul național al proiectului, evitând nevoia de contribuții externe și conferind volumului o reprezentativitate mai autentică.
Seria „Lumea animală a Moldovei”, editată în anii 2003–2020, are o continuitate conceptuală cu colecţia omonimă publicată în perioada 1979–1986.

Doctor în agricultură, conferențiar universitar Asea M. TIMUȘ
Doctorandă, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, USM

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-143_28.pdf

NOUTĂŢI EDITORIALE

FENOMENUL LITERAR BASARABEAN (1790–1940) ÎNTR-O ABORDARE MAI PUȚIN CUNOSCUTĂ

Lucrarea în două volume a istoricului literar Petre V. Haneș (1879–1966), „Scriitorii basarabeni”, recenta apariție editorială din cadrul colecției „Memoriile Basarabiei” a Editurii Știința, prezintă un tablou vast al mișcării și fenomenului literar din spațiul pruto-nistrean, de la sfârșitul sec. al XVIII-lea până la mijlocul secolului XX. Prin sintagma „scriitor basarabean” sunt desemnați autorii care au traversat ambele maluri ale Prutului și au abordat în scrierile lor tematica basarabeană.
Este demnă de atenție relatarea autorului referitoare la faptul că răspândirea cărții românești era realizată nu doar prin intermediul bisericii, ci și al ciobanilor ardeleni, „care trec cu oile pentru pășune în Basarabia și aduc de vânzare cărți”.

IVX

0_b8019919a48ec235a49a2a3ac6b8c270_car-21279

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/188-189_18.pdf

9 IUNIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ARHIVELOR

Familia istoricului Ion Jarcuțchi (1948–2014)* – soția (Galina) și fiica (Elena), în vizită la Arhiva Știiințifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, actualmente aflată în subordinea Bibliotecii Ştiinţifice (Institut) „Andrei Lupan” a Universităţii de Stat din Moldova.
După un drum lung parcurs din Statele Unite ale Americii, distinsele doamne au fost deosebit de emoționate și profund recunoscătoare pentru crearea și organizarea de către cercetătorii Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Iulian Salagor și Grigore Andrei a Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) în perioada septembrie–octombrie 2023.
Fondul este alcătuit dintr-un inventar ce conține 697 de unități de păstrare (u.p.), structurate în cinci părți: I. Lucrări ştiinţifice. Autoreferate (443 u.p.+53 u.p.); II. Reviste. Rapoarte. Anuare (94 u.p.); III. Literatură artistic-istorică (120 u.p.); IV. Manuscrise. Alte materiale ştiinţifice (49 u.p.+24 u.p.); V. Diverse (56 u.p.).

*Ion Jarcuţchi, istoric, specialist în domeniul istoriei naţionale din Epoca Modernă, a istoriei științei din Basarabia/RSS Moldovenească/Republica Moldova, doctor în istorie (1984), conferenţiar cercetător (1995). Autor a cca 70 de lucrări ştiinţifice, inclusiv patru studii monografice. Între 1977 şi 1995 a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești/Moldovei, în calitate de laborant superior, cercetător științific stagiar, cercetător științific superior, șef de sector. A exercitat funcţii ştiinţifice şi manageriale în aparatul Prezidiului (1995–2004), al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (2004) şi al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a Academiei de Științe a Moldovei (2005–2009). Director interimar (2009–2010), director adjunct interimar (2010), şef al Centrului de Studii Istorice (2011–2013) al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Între 2013 și 2014 a activat în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiințe a Moldovei

4c87ab21-c303-420f-bed6-8c9dce781f81
b14bbbb5-b7f7-441d-80bd-29fab163c126
Despre Fondului personal al istoricului Ion Jarcuțchi (F. 72) vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/121-128_21.pdf

Biografia ştiinţifică a istoricului Ion Jarcuțchi, vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/114-123_6.pdf

CARTEA LUNII IULIE 2025

504478866_626534257071333_8709859444562496451_n
Zinaida Bolea. Problematica narcisică și relația cu Celălalt în traumatismul asociat fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească. Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Chişinău: Editura Lexon-Prim, 2025. – 247 p. ISBN 978-9975-173-52-0.

„Este o lucrare pe care o găsesc curajoasă din cel puţin două puncte de vedere. Primul se referă la modul în care autoarea foloseşte teoria psihanalitică şi noţiunile complexe de care se serveşte aceasta în legătură cu fenomene sociale şi istorice ample […]. Al doilea act de curaj se referă la abordarea unei teme care se circumscrie unor realităţi istorice şi la deschiderea unei perspective foarte promiţătoare despre cum ar trebui să fie înţeleasă istoria”.

Monica BALAŞA,
Psihanalist, membru IPA şi psihanalist formator al Societăţii Române de Psihanaliză

VARA 2025

Corp de chilii cu aspect floral. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025
viber_image_2025-07-02_01-17-22-230

VARA 2025

Ctitoria marelui logofăt Dimitrie Sturza (1756-1846). Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

viber_image_2025-07-02_01-18-15-458

Olga Căpățînă, scriitoarea care a trăit istoria pe front și a așternut-o în cărți, și-a marcat cei 70 de ani acasă

Olga Căpățînă, poetă, romancieră, jurnalistă de investigație și veterană a două războaie, și-a sărbătorit astăzi 70 de ani de la naștere. Autoare cu un destin impresionant, ea a fost martoră directă la ororile războiului din Afganistan și la luptele pentru Independența Republicii Moldova din 1992. Stabilită la Paris de mai bine de două decenii, scriitoarea a revenit acasă pentru a-și marca ziua de naștere alături de cei dragi.

„Am venit pentru că-i acasă, pentru că aici sunt oamenii dragi, pentru că acesta este meleagul meu, țara mea! Începutul meu e de aici, din Chișinău, din Moldova”, a spus Olga Căpățînă.

Momentul aniversar le-a oferit șansa cititorilor să-și completeze bibliotecile personale cu unele cărți noi, altele reeditate, ale Olgăi Căpățînă.

„Când citești o carte de-a dumneaei, călătorești în timp și în spațiu și în sufletele eroilor pe care dumneaei i-a pus în cărți”;

„Are o poveste impresionantă și a vieții și a creației”;

„Eu o consider Svetlana Alexievici a Republicii Moldova. Olga Căpățînă însă este un fenomen, a participat la două războaie, ea descrie această experiență în romanele sale”, au spus cei prezenți la eveniment.

Și luptătorii pentru independență i-au transmis un gând bun omagiatei.

„În primul rând este un coleg, este un soldat al națiunii, la fel ca mine. Este veteran la două războaie, trebuie s-o onorăm”, a menționat Anatol Caraman, președintele Asociației „Tiras-Tighina”.

„Am început a scrie mai mult cu gândul să povestesc oamenilor ce s-a întâmplat în Afganistan și încă mai mult ce s-a întâmplat în 1992 în Transnistria. Eu și în „Figaro” am un articol foarte mare despre deportările din Moldova. Asta e durerea mea”, a relatat Olga Căpățînă.

Atmosfera a fost completată de momente artistice.

„Legătura mea cu Olga Căpățînă este anume de la începuturile mele ca artist aici, în Chișinău, textele ei pe atunci exprimau starea mea pe atunci tânăr, avem câteva cântece patriotice și de dragoste”, a spus Vali Boghean, artist.

Olga Căpățână s-a născut pe 30 iunie 1955, în satul Lencăuți, raionul Edineț. Cărțile ei au fost traduse în mai multe limbi. Scriitoarea deține numeroase premii literare, iar în 2017 a fost apreciată cu Medalia de aur a Academiei Internaționale franceze.

https://moldova1.md/p/51884/olga-capatana-scriitoarea-care-a-trait-istoria-pe-front-si-a-asternut-o-in-carti-si-a-marcat-cei-70-de-ani-acasa

SUSŢINERE DE TEZĂ DE DOCTORAT

Secvenţă de la susţinerea tezei de doctorat cu tema „Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea)”, autor Dmitri Șibaev, specialitatea 622.07. Istoria științei și tehnicii (arte vizuale), conducător științific Mariana Șlapac, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în studiul artelor, conferențiar cercetător. Foto: IVX, 27 iunie 2025

viber_image_2025-06-28_19-45-19-214

Teza de doctorat este relevantă şi una de pionerat pentru domeniile studiului artelor, istoriei, patrimoniului, culturologiei etc. Din perspectiva actualităţii, subiectul cercetat şi analizat de domnul Dmitri Șibaev îl vedem ancorat într-un act al identităţii artistice în spaţiul pruto-nistrean, un cadru teritorial ce tinde să-şi găsească reperele existenţiale într-o dimensiune mai extinsă, cel al interferenţelor culturale, al spaţiilor de frontieră, de melanj creativ. Este o relaţie şi comportament socio-artistic antrenat într-un exerciţiu creativ dintre centru şi periferie, între propriile căutări, izolări şi reveniri la valori autentice. Lucrarea reprezintă un parcurs al gambitului mental venit pe filierea imprimării metafizice a desenului artistic, purtător, în esenţă, a unei bogate genetici intelectuale.
Problematica enunţată – una în premieră istoriografică –, constituie o abordare pe dimensiune verticală şi orizontală a dinamicii unui domeniu îngust, însă destul de relevant, cel al desenului artistic urmărit cu acribie profesională de către autor pe filiera a patru regimuri socio-politice: cel al Basarabiei în componenţa Imperiului Rus, al Basarabiei în componenţa României întregite, a Basarabiei anexate de Uniunea Sovietică şi Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, parcursul unui domeniu al operei umane, metamorfozele acestuia le vedem trasate gradual şi constatăm cum se schimbă vizibil sau se pliază tacit la realităţile cotidiene.
IVX