Monthly Archives: May 2026

LANSARE DE CARTE

O CARTE DESPRE DESTINE, CURAJ ȘI ISTORIA SCRISA PRIN VIAȚA FEMEILOR

Astăzi, 21 mai 2026, am participat la un eveniment deosebit – lansarea cărții „Migrația la feminin. Studiu de istorie orală. Mărturii”, având-o ca autor pe doamna Prisac Lidia, doctor, cercet. șt. coord. și o personalitate cu literă mare.
Evenimentul a avut loc în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Cartea a apărut cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în conformitate cu decizia Comisiei de selecție pentru editarea cărții naționale. Volumul însumează 365 de pagini și a fost tipărit la Editura Lexon-Prim, editor fiind Eduard Potinga.
Chiar la începutul cărții am întâlnit un motto înțelept, semnat de marele poet român Gheorghe Coșbuc: „Trăiesc acei ce vor să lupte, iar cei fricoși se plâng și mor”. Cuvinte par să deschidă simbolic drumul unei lucrări care vorbește despre curaj, sacrificiu și destin.
Cartea este prefațată de Angela Potâng, doctor în psihologie și profesor universitar, alături de cuvântul autoarei. Domnia sa menționează: „Cartea Lidiei Prisac ne arată că istoria recentă a Republicii Moldova nu poate fi înțeleasă deplin fără integrarea perspectivelor feminine, care reflectă nu doar dimensiunea personală a migrației, ci și impactul ei social și cultural”.
La rândul său, Zinaida Bolea, doctor habilitat în psihologie și conferențiar universitar, subliniază: „Lucrarea Lidiei Prisac este o radiografie a perioadei de tranziție și vorbește despre noi toți, despre felul în care ne scriem istoria personală, dar și despre modul în care scriem împreună istoria țării”.
Gazda evenimentului a fost Elena Pintilei, directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, iar moderator – Boris Bogoș, doctor în psihologie și profesor universitar. Printre invitații de onoare s-au numărat Sergiu Gurin, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, precum și Liliana Condraticova, doctor habilitat, membru corespondent și secretar științific general al Academiei de Științe a Moldovei.
La eveniment au participat numeroase personalități de valoare: profesori, doctori în știință, conferențiari universitari, scriitori, jurnaliști, familia Lidiei Prisac, soțul acestea, Xenofontov Ion, doctor și conferențiar universitar, copiii și rudele apropiate.
Lansarea s-a desfășurat într-o atmosferă luminoasă, de înaltă trăire spirituală, susținută prin alocuțiunile doamnei Monica Babuc, fost ministru al Culturii și Educației, ale profesorului universitar Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, precum și ale altor colegi de breaslă.
Un moment aparte al evenimentului l-a constituit recitalul teatral susținut de Nina Vartic, profesor de arta vorbirii scenice și măiestria actorului, care a adus și mai multă emoție și sensibilitate atmosferei din sală.
Au urmat intervențiile Zinaidei Bolea, doctor habilitat și conferențiar universitar, ale Anei Suvac, Danielei Nastas, fiica Olgăi Nastas – protagoniste ale lucrării –, precum și ale editorului volumului, Eduard Potânga, director al Editurii Lexon-Prim.
Cartea este valoroasă pentru toți cei dornici să cunoască mai mult despre viața omului, indiferent de profesie sau drumul ales. Este un adevărat tezaur de învățături și experiențe, un amalgam bogat de subiecte care surprind parcursul istoric al basarabeanului, pornind de la destinul personal și ajungând la dimensiunea națională și internațională.
Prin vocile femeilor care au avut curajul să-și spună povestea, această lucrare salvează de la uitare o parte importantă din memoria vie a neamului nostru.
„Migrația la feminin” nu este doar o carte despre exod. Este o carte despre oameni, despre rădăcini, despre despărțiri și speranțe, despre puterea femeii de a purta pe umeri dorul, familia, identitatea și timpul. Într-o lume în care migrația schimbă destine și rescrie istorii, asemenea lucrări rămân punți între oameni, generații și adevărurile epocii noastre.
Citind și ascultând fragmentele prezentate la lansare, înțelegi că migrația nu înseamnă doar plecarea dintr-un loc în altul. Înseamnă lacrimi ascunse, copii crescuți la distanță, dor purtat ani întregi în suflet și puterea extraordinară a femeilor de a merge înainte, chiar și atunci când viața le-a pus la grea încercare. Tocmai de aceea, această lucrare are nu doar valoare științifică, ci și o profundă valoare umană și morală.
La final, cu un cuvânt de încheiere plin de emoție și recunoștință, s-a adresat celor prezenți autoarea lucrării, Lidia Prisac.
Sincere felicitări, autoarei Lidia Prisac, pentru această frumoasă reușită! Vă doresc sănătate, inspirație și cât mai multe lansări de carte care să lumineze conștiințe, să păstreze vie memoria colectivă și să îmbogățească patrimoniul nostru spiritual și cultural.
Cred că această carte va rămâne nu doar o lucrare de cercetare valoroasă, ci și o mărturie vie despre vremurile pe care le-am traversat și despre istoria scrisă, adesea în tăcere, prin viața femeilor.
Veronica PÎRLEA-CONOVALI,
scriitoare, Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

viber_image_2026-05-21_23-27-12-024
viber_image_2026-05-21_23-27-11-782
viber_image_2026-05-21_23-27-12-161
viber_image_2026-05-21_23-27-19-515
viber_image_2026-05-21_19-26-30-169

IN MEMORIAM

Cu regret, scriitoarea Emilia Burca, protagonista lucrării „Migrația la feminin: Studiu de istorie orală. Mărturii” /Lidia Prisac, Chișinău, Lexon-Prim, 2026, a trecut la cele veșnice, plecând la Domnul.
Scriitoarea Emilia Burca (24 octombrie 1965, s. Colicăuți, rn. Briceni -15 mai 2026, Paris, Franţa).
După absolvirea școlii medii din satul natal, a urmat Facultatea de Limbi Străine la Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pe care a absolvit-o cu mențiune (Diplomă Roșie). Ulterior, a fost angajată în calitate de profesoară de limbă franceză la liceele din Briceni. În 2003 a decis să plece la muncă în Franța, stabilindu-se la Paris. Ulterior, a revenit acasă. A doua și a treia oară a plecat la Paris la începutul lui 2013 și, respectiv, 2024. A fost scriitoare și autoarea câtorva romane, dintre care: La chute de lʼange: Suite de La Révélation /Emilia Burca, Paris, Kindle Edition, 2021, 63 p.; Entre vertu et faiblesse /Emilia Burca, Paris, Le Lys Bleu, 2022, 200 p.; Căderea Îngerului: Revelația /Emilia Burca, Iași, Sedcomlibris, 2022, 287 p.; Străinul din mine /Emilia Burca, Chișinău, S.n. (F.E.P. Tipografia Centrală), 2023, 167 p.; Le dompteur de réalités /Emilia Burca, Paris, CʼArte, 2023, 256 p.; Ochiul tigrului /Emilia Burca, Chișinău, S.n. (F.E.P. Tipografia Centrală), 2024, 269 p.; Era vărsătorului /Emilia Burca, Chișinău, 2025, 200 p.; LʼArchive des souvenirs /Emilia Burca, Paris, CʼArte, 2025, 478 p. etc.
În amintirea Emiliei Burcă, prezentăm câteva fragmente din mărturiile acestea, oferite la 10 septembrie 2025.

Drum lin spre ceruri!

burca

IN MEMORIAM

Mitru

A plecat la Domnul profesorul universitar și omul de știință Mitru GHIȚIU (5 februarie 1945, satul Izvoare, raionul Florești, Republica Moldova – 11 mai 2026, Paris, Franța).

Comitetul de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” exprimă sincere și profunde condoleanțe familiei îndurerate, rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe regretatul profesor, noi numărându-ne printre aceștia.

Pe parcursul activității sale îndelungate, s-a afirmat ca o personalitate marcantă în mediul academic și universitar din Republica Moldova. După absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universității din Chișinău, o scurtă perioadă a activat în învățământul preuniversitar, construindu-și apoi o exemplară carieră științifică, didactică și profesională.

Parcursul șttiințific și profesional al regretatului coleg cuprinde activitatea de cercetător științific și șef de secție în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei; profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; profesor, director al Secției Studii, sef al Catedrei Istoria Românilor și Popoarelor Vecine, precum și cea de director al Departamentului Evidență și Monitorizare Proces Educațional în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova; director al Serviciului de Stat de Arhivă a Republicii Moldova.

Mitru Ghițiu și-a dedicat întreaga viață cercetării și organizării științei istorice, organizării și dezvoltării învățământului superior, pregătirii cadrelor de specialiști în domeniul istoriei. Opera sa științifică cuprinde o monografie, o serie de studii și aricole publicate în ediții de specialitate. S-a remarcat prin numeroase participări la manifestări științifice naționale și internaționale. Activitatea ștințifică și didactică a regretatului profesor s-a caracterizat prin rigoare, competență profesională și adevărată pasiune pentru cercetarea trecutului istoric. Prin activitățile desfășurate, a contribuit la formarea noilor generații de specialiști în domeniul cercetării istoriei, iar lucrările regretatului savant deschid noi perspective de abordare pentru tinerii cercetători.

A fost o fire onestă, o persoană integră și modestă, un om dedicat profesiei și familiei. Cei care l-am cunoscut și apreciat să păstrăm în inimile noastre amintirea luminoasă despre distinsul nostru coleg.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Comitetul de Conducere

al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

VARŞOVIA ÎN IMAGINI

Casa (reconstruită) în care s-a născut şi a activat Marie Curie-Skłodowska (1867–1934), dublă laureată a Premiului Nobel în domenii științifice diferite (fizică și chimie). Foto: Antoni Kubiak, 27 aprilie 2026

Mari

CAMPANIA „ÎNVAȚĂ LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA”

La 7 mai 2026, Facultatea de Istorie şi Filosofie reprezentată de conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, dr. cerc. şt. coord. Lidia Prisac şi masterand Iurii Ceabanov au vorbit în faţa unui public interesat format din elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Pro Succese” despre oportunităţile generoase oferite de Universitatea de Stat din Moldova.
Prezentarea programelor educaţionale organizată în formă de podcast a fost excelent moderată de masterandul Iurii Ceabanov, care este şi realizator de emisiuni TV, dar şi un mare promotor al culturii, fiind angajat al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.
Viitorii studenţi ai Universităţii de Stat din Moldova au aflat despre programele de studii, mobilitățile academice, stagiile de practică, oportunitățile de angajare.
Un interes aparte pentru elevi a suscitat programele de studii oferite de Facultatea de Istorie şi Filosofie. Elevii au putut afla cine din preşedinţii Republicii Moldova, preşedinţii Parlamentului Republicii Moldova, prim-miniştri, dar şi din alte domenii au absolvit prestigioasa Facultate.
Dr. Nadia Cristea, directorul Liceul Teoretic „Pro Succese”, absolventă exclentă (1996) a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, a îndrumat elevii spre valorile livreşti, umane, profesionale.
Pro Succes .
Pro Succes

APARIȚIE EDITORIALĂ

Lidia Prisac, Migrația la feminin: Studiu de istorie orală. Mărturii /referenți științifici: Anatol Petrencu, Zinaida Bolea, Lucia Chitoroga, redactor științific: Angela Potâng, responsabil de ediție: Ion Valer Xenofontov, Chișinău, Lexon-Prim, 2026, 365, [1] p. (ISBN 978-9975-181-59-4).

m

Volumul prezintă subiectul migrației feminine abordat prin optica metodologiei de istorie orală, subiectul fiind cu atât mai incitant cu cât fenomenul a schimbat rolul și esența femeilor în societate. Astfel, volumul aduce în prim-plan o galerie de opt chipuri umane − femei a două generații, născute în centrul, sudul și nordul Republicii Moldova, cu diferite vârste, profesii și situație matrimonială, care, pe fundalul dificultăților socioeconomice ale tranziției post-sovietice, decid să își găsească de muncă și să se regăsească în afara țării.

FOTOISTORIA

Mateevici

Preotul-poet Alexie Mateevici cântând la ghitară.

Sursă: Viaţa Basarabiei: Revista lunară: duplex Chişinău – Bucureşti.- Chişinău: Tipografia “Tiparul Moldovenesc”, 1934.- An. 3, Nr. 11.- P. 11.

ISTORIE

VIZITELE REGINEI MARIA (1875–1938) LA CHIȘINĂU

Regina Maria

Considerată „mama grijulie a poporului român”, Regina Maria avea să sesizeze particularitățile Basarabiei după unire, în cadrul unor vizite efectuate de membrii Casei Regale la Chișinău. Vizitele au fost întreprinse în anii 1920, 1925 și 1927, cu prilejul desfășurării unor anumite evenimente, Regina însoțindu-l pe Regele Ferdinand I, dar și ea fiind însoțită (în ultima sa călătorie), de Principesa Ileana, fiica mai mică a suveranilor.
Cu referire la popasul regal din capitala Basarabiei, Regina Maria avea să facă următorul rezumat: „Este foarte greu pentru un suveran, într-o vizită oficială, să înțelegi toate dedesubturile. Dar cred că asperitățile au început să dispară și că administrația noastră, cu toate că este puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă totuși un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și că locuitorii simt asta”.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion. Vizitele Reginei Maria (1875–1938) la Chișinău. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2026, nr. 1(80 _S), pp. 135-143.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/19-akademos-2026-1-s1-prisac-18570461.26.1-s1.19.pdf

ISTORIE

BISERICA „SFÂNTA CRUCE” DIN VARŞOVIA – ADĂPOSTEŞTE INIMA COMPOZITORULUI ŞI PIANISTULUI POLONEZ FRYDERYK CHOPIN.

Biserica „Sfânta Cruce”. Foto: IVX, 27 aprilie 2026

Biserica

Notă istorică

În1849, la vârsta de 39 de ani, aflat pe patul de moarte, compozitorul şi pianistul polonez Fryderyk Chopin și-a rugat o soră să fie „tăiat” pentru a se asigura
că nu va fi îngropat de viu. Drept urmare, inima i-a fost extrasă și conservată într-un borcan cu coniac. Ulterior, cercetătorii, examinând inima, au depistat cauza morții
vestitului creator de valori cantabile. Cele mai recente cercetări arată că pericardita, o complicaţie rară a tuberculozei cronice, a fost cea care i-a răpus viața lui Chopin.
Trupul lui Fryderyk Chopin a fost înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris (alături de Marcel Proust, Oscar Wild, Jim Morrison), iar inima i-a fost adusă în
Polonia de sora sa și se află în cripta Bisericii „Sfânta Cruce” din Varşovia. În anul 1944, datorită unui admirator al compozitorului, ofițer SS, inima s-a păstrat la sediul
central de comandă german, fiind apoi înapoiată bisericii.
Potrivit profesorului M. Witt și echipei sale, la examinare s-a găsit inima „perfect conservată în borcan. Unii încă mai vor să deschidă borcanul ca să preleveze mostre de ţesut pentru efectuarea de teste ADN și să-şi testeze ideile că Chopin ar fi suferit de o boală genetică. Ar fi o greşeală fatală. Ei ar putea distruge inima şi, în
orice caz, sunt destul de sigur că acum ştim ce l-a omorât pe Chopin”.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Despre inimă (o abordare inter/trasn/multidisciplinară). În: Acta Tirrae Fogarasiensis, VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 425-447. ISSN-L-2285- 5130.
Vezi: https://biblioteca-digitala.ro/reviste/ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS/07_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VII_2018_425.pdf

PERSONALITATEA ZILEI

Nina Şibaeva, artist vizual, pictor, grafician, profesor, s-a născut la 1 mai. Lucrează la Art.
A studiat Graphies la AMTAP.
Nina Şibaeva face parte dintr-o dinastie de artiști plastici, printre ei fiind Olga Orlova și Iurie Şibaev.
Artista activează în domeniul picturii și graficii, realizând portrete, peisaje și naturi statice.
A absolvit Școala Republicană de Arte Plastice I. E. Repin din Chișinău, astăzi Colegiul “Alexandru Plămădeală” și Facultatea de Grafică al Institutului
de Arte din orașul Chișinău (astăzi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cu profesorii: Valentin Koreakin & Ilie Bogdesco.

683785983_964084086411652_6500087371661063912_n
683755786_964084116411649_3862709105923159816_n