ISTORIE

ELEFTERIE SINICLIU (1895–1980): BASARABEANUL REFUGIAT ÎN PROPRIA ȚARĂ

40j

Foto: Elefterie Sinicliu (rândul patru, al şaselea din dreapta), membru al Sfatului Ţării (1917-1918)

Unul dintre membri marcanți ai primului legislativ basarabean, militant
consecvent pentru cauza românească, dar și unul din cei mai tineri deputați care
au votat Unirea Basarabiei cu România a fost Elefterie Sinicliu. S-a născut la 4
august 1895 în comuna Echimăuţi, judeţul Orhei. Părinții acestuia – Ioan a lui
Toader Sinicliu (în documente figurează și cu forma Sinicli) și Maria –, erau
târgoveți din Chișinău.
Între 20 şi 25 octombrie 1917, Eleftirie Sinicliu a luat parte la Congresul
Militarilor Moldoveni din toată Rusia, la care au participat 680 de delegați,
pronunţându-se pentru autonomia Basarabiei şi constituirea Sfatului Ţării. A fost
mandatat de Congres, ca reprezentat din ținutul Orheiului, „cu 197 de glasuri”, să
facă parte din componența legislativului basarabean. Ulterior, va elabora o lucrare
despre acest Congres, manuscris ce-l va preda Arhivei Naționale din România.
Alături de alți 86 de „romantici revoluționari”, E. Sinicliu a votat la 27 martie
1918 Unirea Basarabiei cu România. A fost deputat şi în Parlamentul României
întregite, până la 18 februarie 1919. A fost membru al Partidului Național
Liberal condus de „regele neîncoronat al României”, Ion I.C. Brătianu.
În contextul anexării Basarabiei la URSS, în 1940, s-a refugiat la București.
În anii 1941–1944, cu anumite intermitențe, a făcut parte din echipa primarului
general al or. Odesei Gherman Pântea, fiind primar al sectorului întreprinderilor
orășenești.
După intrarea României în sfera de influență a URSS, E. Sinicliu a fost
arestat și internat în colonii de muncă, după ce va fi eliberat din detenție va fi
monitorizat cu atenție de structurile de securitate română. A fost unul dintre cei
mai activi membri ai cercului de basarabeni stabiliți la București și grupați în
jurul lui Pan Halippa, care vor susține cauza basarabeană. Existau condiții ca
liderul cercului basarabean după moarta lui Halippa (1979) să fie E. Sinicliu,
însă a decedat și el în curând, în 1980.
A fost îngropat la Mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştiului, alături
de alţi fruntaşi ai Sfatului Ţării: Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan, Dumitru şi
Vlad Bogos ş.a.

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Elefterie Sinicliu (1895–1980): basarabeanul refugiat în propria țară. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 11, 11 februarie 2025, Chişinău. Iași-Chișinău-Lviv: 2025, Ediția 11, p. 168. ISSN 2558-894X.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-168_7.pdf