FOTO // Lansare de carte: „Chișinău, cel de-al doilea oraș al României Întregite (1918–1940)” | Fotoreportaj
Istoria Chișinăului din perioada interbelică, o filă mai puțin cunoscută publicului larg, a fost readusă în prim-plan ieri, 17 februarie, prin lansarea a două volume semnate de Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac, prezentate la Biblioteca „B. P. Hașdeu” din Chișinău. Autorii au descris evenimentle din anii 1918–1940, puțin cunoscute atât de generația formată în perioada sovietică, cât și de tineri.
Munca de documentare și redactare a informațiilor publicate în cele două volume le-a luat aproximativ trei ani celor doi cercetători. Volumele au fost tipărite la editura Institutului Cultural Român și vor ajunge în bibliotecile publice, fără a fi disponibile pentru vânzare.
„Lucrarea, în cele 28 de compartimente, încearcă să prezinte orașul într-un mod caleidoscopic, să vadă Chișinăul într-o perioadă mai puțin studiată. În felul acesta, invită cititorul spre meditație, spre a cunoaște un oraș practic necunoscut, cum au evoluat lucrurile în această parte a României, când Basarabia a fost parte integrantă a României Întregite și s-a dezvoltat fructuos în această perioadă.
Am descoperit un oraș cu foarte multă lume bună, în care aveau loc evenimente frumoase. Totodată, am descoperit un oraș asaltat de refugiați, care veneau de peste Nistru, în contextul marelui exod cauzat de destrămarea Imperiului Țarist, dar și de apariția Uniunii Sovietice, cu tot ce se numea teroare, război civil, înfometare. Perioada interbelică a însemnat și o perioadă de neliniște, întrucât frontiera de est a României nu era recunoscută de Uniunea Sovietică.”, a prezentat lucrarea cercetătoarea Lidia Prisac.
Prin această abordare, autorii încearcă să reconstituie atmosfera unei epoci în care Chișinăul s-a dezvoltat intens, dar a trăit și sub presiunea contextului geopolitic tensionat. Volumele propun o privire amplă asupra vieții cotidiene și asupra transformărilor sociale, oferind cititorilor o imagine complexă a orașului din perioada interbelică.
„La baza cercetărilor noastre stau nouă arhive. Materialele arhivistice au stat în perimetrul cercetărilor, am studiat presa de epocă, memorialistica și jurnalele de epocă. Volumele cuprind domenii precum administrația, transportul, viața cotidiană, moda, educația, cultura, sportul și finalizăm cu cimitirele. Cultura și educația sunt cele mai generos prezentate în volum, emblematice pentru perioada interbelică, când statul român a investit foarte mult în aceste domenii.”, a descris cărțile istoricul Ion Valer Xenofontov.
Cercetarea se bazează pe o documentare amplă și pe surse istorice variate, menite să ofere o perspectivă cât mai fidelă asupra societății de atunci. Autorii au încercat să aducă în prim-plan nu doar evenimentele importante, ci și viața de zi cu zi a locuitorilor, surprinsă prin detalii din diverse domenii.
„Acești doi oameni, Lidia Prisac și Ion Xenofontov, și-au dedicat activitatea lor de mai mulți ani studierii materialelor dedicate acestei perioade și au făcut-o într-o manieră enciclopedică, extraordinară, în care noi vedem un tablou complex al vieții oamenilor care trăiau în Basarabia, care făcea parte atunci din Regatul României. Începem de la spațiu, așa cum spune mai multă lume care a cercetat aceste volume, spațiu, oameni și timp, și se referă la o multitudine de probleme care erau legate de viața lor: economie, agricultură, educație, viața lor religioasă, viața de familie, alimentație, comerț, de tot ce înseamnă viața oamenilor în această perioadă a interbelicului românesc în Basarabia.”, a apreciat munca celor doi cercetători Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român din Chișinău, care a moderat evenimentul.
Potrivit organizatorilor, lucrările au valoare documentară și educativă, oferind o imagine amplă asupra unei perioade istorice importante pentru spațiul dintre Prut și Nistru.
Evenimentul a reunit istorici, cercetători și cititori interesați de trecutul Chișinăului.
„Sunt profund onorat să particip azi la prezentarea acestor volume de excepție, de o calitate deosebită, elaborate de doi distinși autori, istorici cu experiență în cercetare de mai mulți ani. Le adresez sincere felicitări, cu această ocazie, în aceeași măsură, și Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, pentru faptul că susține și promovează astfel de colecții foarte importante și actuale pentru comunitatea noastră.
Acest proiect editorial va face carieră în istoriografia contemporană românească de pe ambele maluri ale Prutului, deoarece, prin calitatea lui, corespunde celor mai înalte exigențe ale cercetării științifice.”, a apreciat efortul autorilor de a face lumină asupra perioadei interbelice a Basarabiei profesorul Nicolae Enciu.
Nadejda Roscovanu