Profesor universitar Anatol PETRENCU. Biobibliografie

anatol petrencu coperta

În data de 24 mai 2024 a avut loc sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, ediția a X-ea cu genericul „IN HONOREM Anatol PETRENCU la 70 de ani”.
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” s-a alăturat și a subscris în limita competențelor la aprecierile făcute în adresa omagiatului de către participanții la eveniment cu ocazia atingerii vârstei înțelepciunii și consemnării a peste 45 de ani de activitate didactică, științifică și managerială, precum și de manifestare în calitate de cetățean-tribun și blogger personal, formator de opinie, activist obștesc pe multiple planuri – calități demonstrate cu prisosință de către domnul doctor habilitat Anatol PETRENCU.
În legătură cu acest eveniment științific important, echipa de cercetare și creație a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” alcătuită din: editor doctor habilitat Constantin MANOLACHE și responsabil de ediție doctor în economie Oleg BUJOR, bibliografi Janna NIKOLAEVA și Lidia ZASAVIȚCHI, redactori Ion VÂRȚANU, Valeriu OPREA, Maria NICHITENCIUC, Vitalie ȚURCANU, au pregătit pentru editare și în ajun a ieșit de sub tipar volumul „Profesor universitar Anatol PETRENCU. Biobibliografie.”, al șaptelea la număr în colecția de carte „Personalități ale Universității de Stat din Moldova”, lansată de Bibliotecă în 2022, la inițiativa domnului profesor universitar, rector al Universității de Stat din Moldova Igor ȘAROV. Astăzi punem în circulație acest demers științifico-bibliografic și editorial-poligrafic.
Conform algoritmului deja stabilit, lucrarea enciclopedică este structurată în 3 părți, tradițional fiind anticipată de un cuvînt înainte, o prezentare amplă a activității protagonistului și un fișier biografic standardizat „Curriculum vitae”. Articolul în întregime

VIVANT PROFESSORES!

Și-a transformat casa într-o bibliotecă de invidiat, de-a lungul anilor adunând peste 50 de mii de cărți.

***
Imensa bogăție – biblioteca Profesorului Petrencu –, care numără peste 50 000 de titluri de carte din domeniul istoriei este un altar al înțelepciunii protejat de zeița Clio din care au savurat mii de discipoli.

***
Este cercetătorul care studiază toate cărţile de istorie, le coroborează cu surse istorice şi apoi scrie şi el o carte, una autentică şi bogat documentată. Este autor a circa 3 000 de titluri de lucrări științifice, didactice și publicistice.

Vezi:

https://www.youtube.com/watch?v=Wihi6X2kd0w

MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE

Cea de-a X-ea ediție a Sesiunii științifice anuale (24 mai 2024) a Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie a Facultății de Istorie și Filosfie a Universității de Stat din Moldova este consacrată aniversării a 70 de ani a profesorului universitar, doctor habilitat Anatol Petrencu

Sesiune_2024_program (1)_page-0001
Sesiune_2024_program (1)_page-0002
Sesiune_2024_program (1)_page-0003
Sesiune_2024_program (1)_page-0009
Sesiune_2024_program (1)_page-0010

Vezi: Sesiune_2024_print

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

CN_2024_page-0140
CN_2024_page-0141
CN_2024_page-0142

Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia.

Anatol Petrencu (1954).

În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 140-141. ISSN 1857-1557.

ISTORIA ÎN IMAGINI

Istoricul Iachim Grosul în drum spre serviciu, anii 1950. Sursă: Arhiva Ştiinţifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

Notă: Iachim Grosul (8/21 septembrie 1912, s. Caragaș, azi rn. Slobozia – 28 septembrie 1976, Chișinău) – istoric, domeniul știinţific: istoria modernă a Moldovei (Basarabiei). Doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957). Membru titular (1961) și președinte (1961–1976) al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.

IMG_010

SPIRITUALITATE

Catedrala veche Sf. Arhangheli Gavriil și Mihail din Chișinău. Actualmente, pe acest loc se află Teatrul Național „Eugene Ionesco”
441188515_10161737316933678_7789052609387795486_n

TEATRU

„Libertatea adevărată este acolo, unde libertatea obișnuită lipsește”.

441199325_7656462264392715_1117778298238536386_n

Secvență din piesa „În largul mării” de Slawomir Mrozek jucată la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: LP, 15 mai 2024.

ISTORIA ȘTIINȚEI

PATRIARHUL
Filă* din dosarul personal a lui Anatol Ciobanu**

Note:
* Arhiva Științifică a Academiei de Științe a Moldovei

** Anatol Ciobanu (14 mai 1934, com. Ruseni, azi rn. Edineţ – 8 aprilie 2016, Chișinău) – lingvist, domeniul știinţific: gramatica limbii române, lingvistică generală (contrastivă) și sociolingvistică. Doctor habilitat în filologie (1973), profesor universitar (1976). Membru corespondent al AȘM (1992).

32235268_2019149434784840_3649749597665886208_n

CIREȘE SUSLENE DIN TRUȘENI

-1
„Toată Rusia mânca cireșe suslene din Trușeni, după cum azi toată România și Polonia mănâncă cireșe suslene mai mult din Trușeni…
Se face cu ele negoț de mai multe milioane pe an…
Când negoțul cu cireșe suslene din Trușeni a încăput pe mâna negustorilor din Odesa au început a le zice suslenelor odeskaia.
Dar acu ar trebui să li se zică de-a dreptul trușenence”.

Gheorghe V. Madan, Cireșele (1938)

SPIRITUALITATE

THE SITUATION OF MONASTIC HOUSES IN SOVIET MOLDOVA

290(p)

Capriana Monastery, 1981. Source: National Museum of Ethnography and Natural History. Archival number: 39672.

In 1944, after the withdrawal of the Romanian authorities from Bessarabia, some members of the monastic community, priests, deacons, cantors, especially those with higher education and high hierarchical positions, took refuge. The number of monasteries was considerably reduced. If in 1945 in the new Soviet republic – the Moldovan SSR – 25 monasteries and hermitages were registered (16 – monks and 9 – nuns), in 1956 – 15, of which 7 – monks and 8 – nuns. The only continuously functioning monastery was that of Japca. The cruel mechanism of liquidation of places of worship was part of the strategy of the Soviet authorities to eradicate all forms of spiritual expression and resistance. These radical actions of the Soviet state had a boomerang effect on religious sentiment. It is therefore no coincidence that the collapse of the Soviet Union was inextricably linked to the widespread religious movement in the present-day Republic of Moldova, followed by the reopening of the places of worship dismantled by the Soviets.

Sursă:
Ion Valer XENOFONTOV, The Situation of Monastic Houses in Soviet Moldova. În: Annales Universitatis Apulensis. Series Historica. Special Issue. Vol. 28, 2024, ISSN 1453-9306. pp. 93-104.

https://auash.uab.ro/AUASH/article-429

GÂNDURI

„Pământul zâmbește prin flori, iar florile mulțumesc soarelui pentru culori”.
(R. W. Emersen).

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

SPIRITUALITATE

SFATURI DUHOVNICEȘTI DE LA PĂRINTELE SOFIAN BOGHIU (1912-2002)*

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

„Dă cât poţi, dar dă! Că milostenia e mare înaintea lui Dumnezeu, şterge multe păcate!”.

„Măi omule, milostenia te ridică la cer şi Dumnezeu îţi ascultă rugăciunea.”.

„Când dai, să nu-ţi pară rău. Să dai cu bucurie că lângă tine e îngerul care te scrie în cartea cu fapte bune. Iar dacă îţi pare rău, nu te poate scrie că te îndoieşti în inima ta. Şi lui Dumnezeu nu-I plac îndoielile. Dumnezeu e drept şi bun şi vrea să fim şi noi la fel.”.

„În post contează foarte mult să vă iertaţi unul pe altul. Poţi să mori de foame, nu are niciun rost postul tău, până nu te împaci cu celălalt. Unii nu-şi vorbesc cu anii. Dar postesc fiecare post. Vai de postul lor!…”

* Arhimandrit Sofian Boghiu, stareţ al mănăstirilor Antim şi Plumbuita din Bucureşti, s-a născut la 7 octombrie 1912 în comuna Cuconeştii Vechi, judeţul Bălţi, Basarabia, din părinţii Ioan şi Alexandra Boghiu. Era al treilea dintre cei şase fraţi, iar la botez a primit numele de Serghei.

Sursă: Un iconar de suflete-Părintele Sofian Boghiu. Mărturii, ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi protosinghel Veniamin Goreanu, Bucureşti, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009, pp. 92-93.

OLIMPICI

Participanți ai Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Aula „Regina Maria”, Universitatea de Stat din Moldova, 28 aprilie 2024.

La olimpiadă au participat 197 de elevi ai claselor IX-XII, delegați din toate raioanele și municipiile republicii. Cei 40 de elevi premiați sunt discipoli ai unor instituții de învățământ din raioanele/municipiile: Bălți, Căușeni, Chișinău, Criuleni, Dondușeni, Edineț, Fălești, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Ocnița, Soroca, Ungheni.

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

Sursă: MEC

„GULAGUL ATOMIC”

CERNOBÎL, O TRAGEDIE PE CARE O RESIMȚIM PÂNĂ AZI

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, conferențiar universitar vorbește cum a influențat catastrofa nucleară de la Cernobîl (1986) perspectivele asupra energiei nucleare în întreaga lume și ce lecții importante a trebuit să învețe omenirea, în urma acestei tragedii.

Sursă: https://www.youtube.com/watch?v=ZyqzQ0sLPio

DIDACTICA ISTORIEI

PROPAGANDA SEPARATISMULUI TRANSNISTREAN PRIN INTERMEDIUL ISTORIOGRAFIEI

Implozia colosului sovietic, la sfârșitul anilor 1990, a constituit fără doar și poate, evenimentul care a impus Federaţia Rusă, moștenitoare de facto a URSS, să-şi redefinească pe scena politică relaţiile cu zonele învecinate şi cu lumea occidentală. După o perioadă liberală, aceasta şi-a propus să revină la frontierele imperiului de altădată. Un procedeu în acest sens au servit mijloacele de propagandă. Istoriografia, pe lângă mijloacele mass-media, reprezintă o verigă tot atât de importantă în legitimarea expansiunii teritoriale şi justificării apartenenţei la Federaţia Rusă a enclavelor din fostul spaţiu ex-sovietic, ținta istoriografiei fiind un public mult mai elevat și select vorba fiind despre intelectualitate.

Lidia Prisac

Sursă: https://concursistoric.upsc.md/wp-content/uploads/2024/04/07_PROPAGANDA-SEPARATISMULUI-TRANSNISTREAN_Lidia_PRISAC.pdf

DASCĂLI

Un grup de cadre didactice după festivitatea de înmânare a premiilor la Olimpiada Republicană la Istoria Românilor și Universală (Aula „Regina Maria”, Universitatea de Stat din Moldova). De la stânga la dreapta: Nelly Cotorobai, Ion Valer Xenofontov, Liliana Rotaru, Lilia Ivanov, Igor Șarov (rectorul USM), Angela Ciorici-Frei, Silvia Petrovici, Vera Balan, Ala Gherman, Aurelia Andrieș. Foto: Vladimir Dolghi, 28 aprilie 2024.
viber_image_2024-04-28_13-50-10-481

DASCĂLI

Membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală (Chișinău, 26 aprilie – 28 aprilie 2024), la umbra stejarului (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Foto: Tudor Ciobanu, 27 aprilie 2024

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

INTERVIU

DOCTOR ÎN ISTORIE, CONF. UNIVERSITAR LA USM, ION VALER XENOFONTOV: „UN ISTORIC BUN AR FI CA UN CHIRURG BUN, CARE CONȘTIENTIZEAZĂ CĂ PROVOACĂ DURERE ATUNCI CÂND FACE O INTERVENȚIE, DAR ȘTIE CA O FACE SPRE BINELE PACIENTULUI”

De la primele sale amintiri, marcate de evenimente precum catastrofa de la Cernobîl, până la pasiunile care l-au condus spre poarta istoriei, Ion Xenofontov, cercetător științific, doctor în istorie și conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, ne dezvăluie cum căutarea rădăcinilor poate deschide calea către înțelegerea prezentului. Într-un dialog, vom discuta despre temele sale de cercetare, activitatea în calitate de pedagog și despre calitățile care definesc un bun istoric.

Unda Liberă: Pentru început, propun să facem o retrospectivă a amintirilor dumneavoastră și să ne povestiți cum ați copilărit.

Ion Xenofontov

: Am copilărit în perioada sovietică, în timp ce Uniunea Sovietică a început să dea semnale de decădere. Copilăria mea a îmbinat de toate, și dificultăți, dar și momente frumoase – umblatul desculț prin iarbă sau scăldatul la iaz. Copilăria mi se asociază cu nesiguranță, pe alocuri, frică. Când aveam doar nouă ani s-a produs catastrofa nucleară de la Cernobîl. Însă copiii, nu întotdeauna conștientizează anumite pericole, iar din altă perspectivă, pot spune că a fost o copilărie frumoasă, cu jocuri, cu comunicare, cu lectură și multe istorii fascinante.

Unda Liberă: Care au fost pasiunile dumneavoastră încă de mic?

Ion Xenofontov:

Îmi plăcea mult lectura. Zilele mele preferate în copilărie erau cele de marți și vineri. Atunci, poștărița era în vizorul meu ca să pot primi multașteptata revistă „Florile Dalbe”. Am luat chiar și un premiu pentru activitatea mea la această revistă. Era o rubrică, „Zi de vară”, pentru care am scris și așa am ajuns în tabăra unională „Artek” din Crimeea, care pe atunci era cea mai prestigioasă tabără de vară pentru copii.

Unda Liberă: Cum a apărut drag

ostea dumneavoastră pentru istorie și de ce anume acest domeniu?

Ion Xenofontov:

Când noi, cei formați în perioada sovietică, am conștientizat că ceea ce știam era doar un mit, o iluzie creata de conducere, am început să purcedem spre căutarea rădăcinilor noastre pentru a afla cine suntem cu adevărat. Pe fundalul în care istoricii încercau să dea răspunsuri la aceste întrebări, am decis să aleg acest domeniu. O bună contribuție a avut-o lectura, dar și discuțiile pe care le aveam la școală cu profesorii, m-au influențat fără să vreau ca să aleg această cale. Iar în așa mod, să pot să căut răspunsuri la problemele actuale din acea perioadă.

Unda Liberă: Activitatea dvs. este una polivalentă și aria de cercetare este una complexă. Aș vrea să ne spuneți, care sunt temele principale pe care le abordați în calitate de cercetător științific?

Ion Xenofontov:

Prin cercetare, am ajuns să găsesc explicații în baza realităților care au existat. Temele mele de cercetare țin de istoria războiului, în special a celui sovieto-afgan, aceasta fiind și tema tezei mele de doctor. La fel, am cercetat și tema vieții religioase, am și o carte consacrată mănăstirii Japca, aceasta fiind singura mănăstire din țară care nu a fost închisă în perioada sovietică. De asemenea, am mai abordat istoria științei și biografiile oamenilor din acest domeniu.

Unda Liberă: Recent, în cadrul unei lansări ați prezentat lucrarea enciclopedică despre activitatea campioanei Larisa Popova, ce reprezintă această carte?

Ion Xenofontov:

M-am simțit onorat să prezint în fața unui public select lucrarea enciclopedică „Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru”. Cartea reprezintă munca unui grup de autori, pasionați de valorile autentice pe care le emană marile personalități dintr-un domeniu unde este imposibil să trișezi, cel al sportului olimpic. Vechii greci îi considerau pe campionii olimpici semizei, îi onorau cu abnegație și erau însuflețiți de faptul că trăiesc în epoca acestora.

Unda Liberă: În calitate de profesor, cum reușiți să creați o conexiune cu studenții dumneavoastră?

Ion Xenofontov

: Consider că dacă profesorul nu are creată o legătură cu elevii, și dacă nu ține cont de interesele lor, atunci acesta nu mai este valabil societății. Eu sunt foarte supărat pe studenții mei dacă nu reușesc să învăț ceva de la ei, pentru că profesorul nu trebuie doar să transmită informație, ci și să preia. Dacă studenții mei sunt plictisiți la ore, înseamnă că eu nu am spus ceva bine și trebuie să schimb modul de abordare.

Unda Liberă: Care este unul dintre lucrurile la care acordați o deosebită atenție în procesul de predare?

Ion Xenofontov:

Am regulă pe care o aplic de în calitate de pedagog când predau o anumita temă, întotdeauna țin cont de întrebările pe care mi le adresează studenții și iubesc când ei mă pun în dificultate cu întrebări mai complicate. Pentru că profesorul, în primul rând, trebuie să țină cont de public. Dacă nu sunt pregătit să le răspund pe moment, le zic că mă documentez și data viitoare vin cu toate răspunsurile, pentru că nu trebuie să ne fie rușine dacă cunoaștem ceva.

Unda Liberă: Spre final, spuneți-ne ce calități ar trebui să aibă un istoric bun și lucrările căruia mereu să fie citite și analizate de alți colegi istorici, cadre didactice, studenți?

Ion Xenofontov:

În general, istoria trebuie să fie studiată fără ură și părtinire. Un istoric bun ar fi ca un chirurg bun, care conștientizează că provoacă durere atunci când face o intervenție, dar știe ca o face spre binele pacientului. Așa și un istoric, pornește de la premisa ca trebuie să știm ce a fost, iar trecutul, chiar dacă provoacă durere sau nostalgie, trebuie descoperit. Altă calitate, care este valabilă pentru toți, nu doar pentru istorici, este răbdarea și abordarea în profunzime a lucrurilor. Pe momentul trecerii timpului, conștientizez ca vârful înțelepciunii este răbdarea, dar nu toți o avem. Dinamica vieții e foarte aprinsă, vrem derulare de evenimente și devenim superficiali, însă profunzimea cere cumpătare.

Unda Liberă: Vă mulțumesc pentru interviul acordat.

Sursă: https://undalibera.md/pagina-principala/doctor-in-istorie-conf-universitar-la-usm-ion-xenofontov-un-istoric-bun-ar-fi-ca-un-chirurg-bun-care-constientizeaza-ca-provoaca-durere-atunci-cand-face-o-interventie-dar-stie-ca-o-face-spre-b/

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Monument dedicat persoanelor din serviciul salubrității publice care ridică periodic gunoiul depozitat în curți și pe străzi. Chișinău, str. 31 August 1989. Foto: IVX, 21 aprilie 2024
viber_image_2024-04-19_21-07-23-810

ZIUA DE COMEMORARE A VICTIMELOR FOAMETEI ORGANIZATE (1946–1947)

În Republica Moldova, în a treia sâmbătă din aprilie, se consemnează Ziua de comemorare a victimelor foametei organizate (1946–1947)

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DIN CHIȘINĂU ÎN „ANII DISTROFIEI” (FOAMETEI ORGANIZATE)

În raport cu abordarea generală a anilor foametei (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.
Lui Ipatie Cristofor Sorocean (1900–1964), directorul-fondator, numit și „ctitorul Ipatie Sorocean” sau „directorul-ctitor”, care a administrat instituția între 1 septembrie 1945 și 12 mai 1948, i se atribuie meritul personal de a fi ajutat studenții pe timpul foametei cu asigurarea acestora cu mai multe cartele pentru hrană, „adică pentru pâine și puțină untură de pește”.
Potrivit unor opinii, motivul real al destituirii lui I.C. Sorocean din funcția de director al instituției l-a constituit anume faptul că a ajutat studenții să se mențină în timpul foametei organizate din anii 1946–1947.
Amintirile studenților de la ISMC reflectă tabloul complex al condițiilor precare de nutriţie. „Alimentaţia era proastă, pâinea se dădea pe cartele, la cantină (găseai – n.n.) ciorbă cu varză plutitoare. Mi s-a întipărit.., că mergeam la cantină cu gamele de trofeu germane, să ne primim ciorba, deoarece consideram că în gamelă ne vor da o raţie mai mare decât aceea de la cantină”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf

ISTORIA ÎN IMAGINI

Cinematograful „Patria”. Chișinău, 1951. Reconstruit pe locul fostului teatru municipal din interbelic de arhitectul Valentin Voițehovskii (1909–1977), absolvent al Academiei de Arhitectură din București (1938). Fondul fotografic al Arhivei Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
a8fb60ee-b354-4353-8ff1-e998bb7be902 - Copy

ISTORIA ÎN IMAGINI

4

Întâmpinarea ministrului Culturii al Republicii Populare România Сonstanța Crăciun de către ministrul Culturii al RSS Moldovenești A.M. Lazarev. Chişinău, Aeroport, 1956. Fondul fotografic al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

PRIMĂVARA 2024/2017

viber_image_2024-04-09_20-33-03-461

Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copac plantat de Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015). Foto: IVX, 9 aprilie 2024.

viber_image_2024-04-04_12-52-04-375

Aleea teilor (Tilia cordata) (de la dreapta), copaci plantați de: Alteța sa Regală Principele Radu al României cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Academiei de Științe a Moldovei (28 septembrie 2015), Mickaelle Jean, secretar general al Francofoniei (27 mai 2016), Excelența Sa Zdeněk Krejči, ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova (16 noiembrie 2016). Foto: Simi Ion Xenofontov, 9 aprilie 2017. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00138d

ISTORIE

PROFESORUL NAUM A. NARȚOV (1894–1978) SAU ITINERARUL UNUI ISTORIC AVENTURIER

Nartov
1_screen

Naum Arianovici Narțov urma să fie un reprezentant de vază al istoriografiei sovietice din RSS Moldovenească. Cu un trecut „călit” în travaliul științei sovietice, lustruit în anii celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945 era unicul profesor universitar și doctor (habilitat) în domeniul istoriei din Moldova sovietică. Totuși, cariera acestuia avea să fie rapid mușamalizată și compromisă, în mare parte reieșind din campanile ideologice staliniste de epocă și a „descoperirii” faptului că „regele este gol”, însă nici factorul subiectiv n-a eclipsat din scenariul acestui aventurier de epocă.
Spiritul timpului și a spațiului aventurier – de genul „Mișa Iaponcik”, Ostap Bender din „12 scaune” de Ilf și Petrov, „falsul lui Filchinson”, se pare că a devenit o marcă identitară de epocă, care a penetrat și zona „elitist intelectuală” de sorginte sovietică.
„Cazul Narțov” scoate în vileag situația precară creată după al Doilea Război Mondial în mediul științific, educațional, intelectual din RSS Moldovenească. A fost un amalgam format de un amatorism al specialiștilor în domeniul științei istorice, mixat cu esență politico-ideologică, de lupte interne la hotarul occidental al Uniunii Sovietice.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer. Profesorul Naum A. Narțov (1894–1978) sau itinerarul unui istoric aventurier. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (180), 2023, pp. 49-57. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/49-57_7.pdf

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

CN_2024_page-0099
CN_2024_page-0100
Sursă: Ion Valer Xenofontov, Valentin Burlacu (1959). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 99-100. ISSN 1857-1557.