„FRAIERUL”: ROMANUL ADOLESCENTULUI

După „Rebela” (2018), povestea adolescentei din zilele noastre, scriitoarea Claudia Partole abordează și tema adolescentului, în „Fraierul” (2021).
Este vorba de un roman-confesiune îmbinat cu elemente de psihologie, pedagogie, medicină, conflictologie. „Fraierul” depășește nivelul de inteligență al semenilor, își ajută colegii în susținerea evaluărilor (mai mult însă pentru a-și potoli propriul egou!) însă este și un mare singuratic. Se simte evitat de colegi, neînțeles de părinți. E un suferind al dragostei. Devine ținta „băieților răi”, care profită pe deplin de naivitatea acestuia, ceea ce generează, în final, un accident soldat cu moartea clinică.
Romanul pătrunde în cele mai intime gânduri și acțiuni ale unei ființe aflate în căutări. Abordează mai multe subiecte inerente unei societăți: a drogurilor, parveniților în societate, a mediocrităților versus celor inteligenți însă lipsiți de un pragmatism ajustat la „noile timpuri”. Sunt tratate și problemele de ecologie (catastrofa nucleară de la Cernobîl), război (a celui mai extins război dus de Uniunea Sovietică, cel din „țara munților”, Afghanistan). Din vizor nu scapă nici tema inițierilor intime, a primelor experiențe de sexualitate.
Autoarea ne propune o carte destinată nu doar minorilor, ci și adulților, bunicilor, străbunicilor. Este o pistă de la care pornesc concomitent mai multe dialoguri menținute atât pe dimensiune orizontală (cu reprezentații aceleiași generații), cât și pe cea verticală (discuții între părinți, bunici). Aceste convorbiri sunt animate de interpretări, contradicții, sfaturi, monologuri, dialoguri toate însă converg spre subiectul cărții – în înțelegerea adolescentului. Până la urmă autoarea oferă un sfat prețios care și reprezintă chintesența lucrării: „Fiecare trebuie să-și caute lumea sa, iar dacă n-o găsește, e bine să și-o croiască singur”.

Dr., conf.univ. Ion Valer XENOFONTOV

Covorul „Kotovski”. Executat în anul 1979. Foto: IVX, 27 mai 2023

La fereastra cu povești. Foto: IVX, 27 mai 2023

„Cu Moldova, Europa va fi mai puternica”.
Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Piața Marii Adunări Naționale, 21 mai 2023.
Foto: IVX

Valeriu Capcelea, Ion Ciobanu, Transhumanța politică moldovenească: esența și repercusiunile nefaste asupra dezvoltării Republicii Moldova /Valeriu Capcelea, Ion Ciobanu ; ref. șt.: Ion Valer Xenofontov, Igor Cojocaru. Chișinău: S. n., 2023 (Bons Offices). Rez: lb. engleză; lb. rusă. 173 p.

O RADIOGRAFIE A (I)MORALITĂȚII POLITICII MOLDOVENEȘTI

De mai mulți ani, Republica Moldova se află într-un top rușinos al statelor sărace, corupte, marcate de exodul masiv al populației. Cauzele acestui dezastru național sunt multiple: mentalitatea homo sovieticus (moldovanus), neglijarea învățăturii creștine, ruperea de valorile autentice ale democrației, secesiunea teritorială, dezrădăcinarea populației de cele mai progresive forțe sociale, marginalizarea personalităților oneste etc. Vina pentru această situație deplorabilă o purtăm fiecare din noi. „Lenea socială”, (in)cultura politică, trădarea intelectualilor etc., a propulsat în funcții politice decisive, de multe ori, personaje imorale, incompetente. Deseori a lipsit o atitudine publică tranșantă vizavi de nedreptățile generate de politicienii corupți. Din păcate, o bună parte din electorat a fost prinsă în capcana iluziilor sociale și economice a ceea ce este cunoscut în istorie ca ritual al pâinii și spectacolului.
Trecutul sovietic marcat de cutuma că „tot ce este al tuturor nu este al nimănui” a propulsat un hibrid politic ce și-a cret un credo că bunul public poate fi lejer înlăturat pentru binele propriu. Cercetătorii Valeriu Capcelea și Ion Ciobanu asemenea unor chirurgi implicați în operații complicate de înlăturare a unei tumori ramificate, fatale pentru buna funcționare a organismului, vin cu o profundă constatare a realităților ce vizează profilul incert al politicienilor din Republica Moldova. Din păcate, acești politicieni nu au trecut cu brio testul privind rolul pe care trebuia să și-l asume în societate, ci s-au transformat în adversari aprigi ai reformelor și culturii politice. Cu alte cuvinte, politicianismul moldovenesc nici pe departe nu a atins cotele unei elite politice. Trădările politicienilor au generat un absenteism, defetism social. De la un romantism și naivism politic din anii 1990 s-a ajuns la un gangsterism politic asumat cu bună știință de factorii de decizie. Ascensiunea „noilor moldoveni” în ierarhia politică a generat delapidări financiare masive din bunul public, considerent ce a adus o defăimare internațională a statului.
Valeriu Capcelea și Ion Cioban ne prezintă o delimitare conceptuală a transhumanței politicii moldovenești. Autorii vin cu expertize rafinate din diferite spații și perioade istorice. Componenta teoretică este sprijinită de cea a exemplificărilor concludente. Studiile de caz sunt relevante pentru întregirea demersului științific. Abordarea este una multidisciplinară. Narativul textului este configurat de abordări dihotomice: moralitate versus imoralitate, clasă (elită) politică versus gașcă (bandă) politică. Este prezentat un top al transhumanților politici. Miza „migranților” politici, din păcate, nu au constituit-o cea a promovării unor viziuni proprii asupra parcursului statului, a soluționării diferitor probleme politice, ci a îmbogățirii ilicite, a reglărilor de conturi, a perturbărilor dirijate de „manechinul politic” aflat după culise. Cu alte cuvinte, destinele a milioane de cetățeni au fost decise de factori politici imorali, veniți din interiorul acestei societăți, manipulați însă și de forțe oculte din exterior.
Monografia elaborată de Valeriu Capcelea și Ion Cioban exprimă un semnal de alarmă asupra unui viciu social profund care barează parcursul Republicii Moldova spre o societate bazată pe statul de drept, pe edificarea valorilor democratice autentice, a echității sociale. E o răscruce a alegerii itinerarului nostru spre Europa. Lucrarea de față constituie, în primul rând, un purgatoriu social, necesar de asumat de fiecare cetățean în parte. E un semnal de alarmă asupra unui viciu politic greu de înlăturat din viața cotidiană.
Cartea este un oprobriu public față de o pseudo clasă politică. Trecerea în „istoria sumbră” a politicienilor total compromiși și crearea unei elite politice oneste, axată pe valorile general umane, creștinești, este unica soluție de ieșirea din impas a unui stat aflat la marginea unui colaps politic total.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Baia comunală din Strășeni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României

Baia comunală din Ialoveni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României

Baia comunală din Mireni, cca 1935. Sursă: Arhivele Naționale ale României

Mormântul unui grănicer român omorât de bolșevici, pe malul Nistrului. Pe celălalt mal al apei e URSS. Sursă: Realitatea Ilustrată (București), iulie 1938

O promenadă prin capitala Basarabiei, a doua jumătate a anilor 1930. Sursă: Realitatea Ilustrată (București), iulie 1938

Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova

Vasili M. Senchevici locuia împreună cu soția, fiul (avea probleme de sănătate) și mama pe str. Sadovaia (actualmente, Alexie Mateevici, nr. 71, foto) din or. Chișinău. Din cauza obezității, se deplasa dificil, iar uneori nu se trezea din somnul de după masă, ca să vină la timp la serviciu. Văzând că întârzie la prelegeri, studenții se duceau și îl trezeau, având în vedere că locuia în proximitatea Universității de Stat din Chișinău. La Universitate preda următoarele discipline: „Bazele marxism-leninismului”, „Istoria URSS în sec. al XX-lea”, „Istoria Moldovei” și „Istoriografia rusă”. Prelegerile erau citite fără să se abată de la conspect, iar cuvintele le pronunța rar, ca studenții să reușească să scrie dictarea. Totodată, atunci când se răspundea la seminare, studenților nu li se interzicea să se uite „cu un ochi” în notițe. Se crea impresia că nu posedă profund materialul. Odată, când preda cursul în a doua jumătate a zilei și a avut loc o pană de curent, V.M. Senchevici a întrerupt cititul, fără să-și ducă gândul până la capăt, permițându-le audienților să părăsească sala. Studenții au prins firul și, atunci când doreau să plece de la lecții, aceștia întrerupeau în mod intenționat curentul electric.
La 18 decembrie 1954 i s-a conferit titlul de docent la Catedra de istorie a URSS. În acea perioadă avea elaborate 12 lucrări în domeniul istoriei Moldovei și făcea parte din „brigada de autori care elaborau volumele I și II ale Istoriei Moldovei”.

Sursă: Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Profilul unui istoric-propagandist din R(A)SS Moldovenească: Vasili M. Senchevici (1905–1954). În: Latinitate, Romanitate, Românitate”, conferinţă ştiinţifică internaţională (6 ; 2022 ; Chişinău). Latinitate, Romanitate, Românitate : Conferinţa ştiinţifică inter naţională, Ediția a 6-a, Chişinău, 3-5 noiembrie 2022 / coordonatori: Liliana Rotaru, Sorin Domițian Șipoș, Chişinău, Lexon-Prim; Oradea, Ratio et Revelatio, 2022, pp. 456-469. ISBN 978-9975-163-66-8 (Lexon-Prim). – ISBN 978-606-9659-77-9 (Ratio et Revelatio).

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/456-469_0.pdf?fbclid=IwAR1k_OhIhnjmtmAQsMf7ttQtfAoxeDom3ZG-s7qaKpRbaepVJbFBAqtfWfM

Indubitabil, romanul „Dobrenii” este apogeul creației artistice a scriitoarei Olga Căpățână. Saga este deopotrivă o operă literară, dar și una cu largi implicații socio-istorice. Abundă în biografii romanțate, pline de încărcături simbolice, ritualuri, atinge sensibilități individuale și colective. Este o operă literară cu un real substrat al faptului și al evenimentului istoric. Reprezintă o abundență de narațiuni ale unor destine frânte, aflate sub incidența și presiunea marilor perturbații din secolul XX cu largi implicații mondiale, dar și regionale. Este vorba de cel de-al Doilea Război Mondial, al imixtiunii sovietice în Afghanistan, dar și al războiului de la Nistru.
Narativul este completat cu uzanțe realiste – foametecid, mișcări de populație, deznaționalizare, război fratricid, promiscuitate, siluiri, violențe fizice și psihice. Este parcursul unei biografii individuale în care se întrevede marea biografie a unei populații aflată sub incertitudinea unei spațialități de frontieră: a extremității răsăritene românești și a extremității occidentale sovietice, dar și a unei plăpânde independențe, marcată de acerbe provocări, aflate la temelia acesteia.
Romanul „Dobrenii” este un pașaport literar și istoric al fiecăruia dintre noi. Toți ne revedem în liniile de falii literare, înțelegem mersul acțiunii dar nu o putem monitoriza, ci doar o putem vizualiza din umbră și contempla. Este un popas meditativ asupra existenței noastre firești, a coabitării cu lumea, o metafizică socială. În epicentrul liniei de subiect este iubirea. O iubire adevărată este una tragică, una cu largi ecouri existențiale.
Cartea „Dobrenii” ar putea continua și cu o radiografie a ultimelor decenii: cu cele bune, dar și cu cele mai puțin bune prin care am trecut fiecare din noi. Este epoca decepțiilor noastre, a căutărilor de sine. Autoarea, sunt sigur, ne poate încă surprinde cu multe afinități socio-psihologice, accentuând nu doar rănile noastre, dar oferind și modele autentice de ieșire din impas, lianturi necesare unui popor fragmentat ce își duce cu greu crucea existențială.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Foto:
Secvență de la lansarea traducerilor în limba ucraineană a cărților scriitoarei Olga Căpățână – „Dobrenii” („Я захищу тебе вiд кохання”) și „Parisul cu gust de caramelă sărată” („Париж зi смаком солоноi карамелi”), Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, 17 februarie 2023.
De la stânga la dreapta: Olesea Șevcenko, soția Ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, scriitoarea Olga Căpățână, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. hab. Aliona Grati, dr. Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (moderatoare în limba română), Ludmila Barba, şefa Bibliotecii „Lesea Ukrainka” (moderatoare în limba ucraineană).

Ana Blandiana, Regina Poeziei Românești, în Aula „Regina Maria” a Universității de Stat din Moldova. Foto: IVX 14 februarie 2023

Panorama Postcomunismului în România (Polirom, 2022), lucrare fundamentală (are 1056 de pagini!!!), operă a 48 de autori consacrați, coordonați de energica și harnica Liliana Corobca, a ajuns și la Biblioteca Națională a Republicii Moldova!!!
O radiografie excelentă a României în perioada recentă!
Menționăm că este cea de-a treia panoramă. Așteptăm cea de-a patra lucrare – Panorama Postcomunismului în Republica Moldova.

Tipărirea „Gramaticii limbii moldovenești” de I.D. Cebanu, 1945. Sursă: Arhiva Ștințifică Centrală a AȘM; Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Sediul Arhivei Științifice Centrale, Institutul de Chimie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1960. Sursă: Arhiva Ștințifică Centrală a AȘM

Depozitul (în beton armat) de Fermentare a Tutunului RMS Florești, jud. Soroca, 10 noiembrie 1927. Inginer: Flaviu Dem. Baldovin din București (str. Suter, nr. 17). Costurile de executare a lucrării au fost de 12 mil. lei.

Sursă: Dr. Nicolae Leon, Note și amintiri, București, „Cartea românească”, 1933, p. 50.

Sursă: Cultura Poporului (Cluj), an. IV, nr. 144, 18 ianuarie 1926, p. 2.

Expediția prof. Tatiana S. Passek, doctor (habilitat) în istorie (1947), cercetător științific superior la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS (1932–1968), la așezarea paleolitică din s. Ofatinți, rn. Râbnița, anii. 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).
Notă: Între 1947 și 1968, arheologul Tatiana S. Passek (1903–1968) a condus în Moldova sovietică cercetările Institutului de Arheologie al Academiei de Științe a URSS.

Vasile Ioan Guma (născut la 10 iulie 1865 în s. Ciciuleni, jud. Lăpușna), preot la Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, la vârsta de 60 de ani s-a înscris la Facultatea de Teologie din Chișinău, pe care a absolvit-o cu succes. A fost președinte activ al Asociației „În numele lui Hristos”. I se zicea „omul care a hrănit un milion de suflete”.
În mai 1916, la trecerea împăratului Nicolai II prin Tighina, preotul Vasile Guma a fost prezentat monarhului:
-Te cunosc bine, părinte Vasile, rosti împăratul. Te-am văzut la Petersburg, la Chișinău, Hotin și acuma aici.
-Maiestate, răspunse preotul, mă simt fericit că Vă văd și Vă ascult de-aproape, că mă cunoașteți și că port crucea conferită de Maiestatea Voastră” (după Gheorghe Bezviconi).

Angajații redacției „Tineretul Moldovei”: A. Gujel, A. Cozmescu și T. Calina, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

Studenți de la Institutul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Tiraspol, 1935. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Construirea portalului la Stadionul Sportiv „Regele Ferdinand I” din Chișinău, 1937.
Notă: Pentru această lucrare autoritățile municipale au alocat suma de 34 788 lei.

Tineri de 18–20 de ani interpretând „Căluțul”. Grimăncăuți, rn. Briceni, 1987. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Notă: „Căluțul” îl joacă un flăcău voinic cu mască de haiduc pe față. „Căluțul” trebuia să reziste toată ziua, deoarece urma să danseze la o sută sau la mai multe case. Reprezentația „Căluțului” ținea până la 7 minute la fiecare casă.

„Micii arheologi”. Școlari din satele Butuceni și Trebujeni, rn. Orhei, RSS Moldovenească – căutători de comori, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

N.A. MOHOV (1904–1983), FIU DE ÎNTREPRINZĂTOR, PROMOTOR AL ISTORIOGRAFIEI OFICIALE, INTELECTUAL CU DUBLĂ GÂNDIRE

Numele lui N.A. Mohov a rămas în istoriografie drept unul dintre fondatorii și promotorii concepției oficiale sovietice asupra istoriei Moldovei. Totodată, în memoria celor care l-au cunoscut îndeaproape este apreciat drept un intelectual cu „dublă gândire”. Marcat de „pata sa biografică” („Tata a fost din mijlocași, apoi a devenit culac”), el promova consecvent politica dictată de partid, sau cum se spunea pe atunci „oscila în politică împreună cu partidul”. Este un studiu de caz referitor la mentalitatea unui intelectual sovietic, marcat de vicisitudinile acelor timpuri, care sperăm că nu se vor mai întoarce.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, N.A. Mohov (1904–1983), fiu de întreprinzător, promotor al istoriografiei oficiale, intelectual cu dublă gândire. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (160), 2022, pp. 46-56. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.p.46-56.pdf

BĂUTURI ȘI BUCATE SERVITE LA PALATUL MITROPOLITAN DIN CHIȘINĂU CU OCAZIA INSTALĂRII PE SCAUNUL MITROPOLIEI BASARABIEI A ÎPS GURIE, 18 APRILIE 1928

Sursă: Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul” / Ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grossu și Viorel Cojocaru, Chișinău, Centrul Editorial-poligrafic USM, 2022, p. 113.

DE LA AJUTOR DE TRACTORIST LA PREȘEDINTE DE STAT: AMINTIRILE LUI VLADIMIR VORONIN

Publicarea volumului de amintiri ale celui de-al treilea președinte al Republicii Moldova suscită un interes aparte pentru știința istorică. Inserată cu fapte și evenimente din sec. XX–XXI, recenta apariție editorială a liderului comuniștilor moldoveni completează istoria contemporană cu relatări de interes public, dar și cu cele din spațiul privat. Lucrarea elaborată și editată în limba rusă constituie, de fapt, confesiunile lui Vladimir Voronin înregistrate de jurnalistul Constantin Starâș.
Lucrarea pornește de la un element „mistic”, de la afirmația bâtului Chiril Moșneaga, străbunicul lui Vl.Voronin, care avea să-i prezică strănepotului un viitor strălucit: „O să fie om mare” (p.5).

Sursă: Ion Valer Xenofontov, De la ajutor de tractorist la președinte de stat: amintirile lui Vladimir Voronin. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria științe umanistice, nr. 10 (160), 2022, pp. 107-109. ISSN 1811-2668.

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/12/18.p.-107-109-recenzie.pdf

Echipa de fotbal Sporting. Chișinău, 1925

Sursă: Direcția Generală Arhiva Națională a Agenției Naționale a Arhivelor

La 3 august 1938, mănăstirii Saharna, jud. Orhei, i s-a atribuit numele Reginei Maria. În referatul secretarului eparhial, profesorului universitar Const. N. Tomescu, se argumenta necesitatea alegerii acestui nume regal.

ZÂNA
Poveste valahă de Maxim Gorki
Traducere: Alexe Mateevici

„Soldatului și țăranului român îi datorăm numele bun pe care-l avem în lumea asta”.
Vasile Stroescu, decanul de vârstă al Parlamentului României întregite, 20 noiembrie 1919

Domnii mei, acum țara s-a făcut, mai trebuie și oameni în ea și atunci toate lucrurile sunt în perfectă ordine…”.

Un profesor de la Iași, după Unirea Basarabiei cu România, 1918

Prozatorul Gheorghe Malarciuc, septembrie 1966. Arhivă privată

Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut)

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean (anii 1730– 1960) / cons. șt.: Virgiliu Pâslariuc; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR
PREFAȚĂ (Octavian MOȘIN)
INTRODUCERE
1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE
1.1. Istoriografia problemei
1.2. Sursele istorice
2. EVOLUȚIA MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN CONTEXTUL VIEȚII MONAHALE A SPAŢIULUI PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – ANII ’60 AI SEC. AL XX-LEA)
2.1. Dinamica vieții monahale în spațiul Pruto-nistrean
2.2. Fondarea și ctitorii mănăstirii Hârbovăț
2.3. Comunitatea monahală a mănăstirii Hârbovăț: constituire, componență numerică și etnică
2.4. Rolul stareților în dezvoltarea așezâmântului monahal Hârbovăț și a vieții monahale regionale
3. LOCUL ȘI ROLUL PATRIMONIULUI SPIRITUAL, CULTURAL ȘI MATERIAL AL MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN ACTIVITATEA MONAHALĂ DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – MIJLOCUL SEC. Al XX-LEA)
3.1. Rolul spiritual și social al Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de Hârbovăţ
3.2. Învățământul monahal și primar
3.3. Școala de Cântăreți Bisericești din Eparhia Chișinăului
3.4. Constituirea și dinamica patrimoniului imobil al mănăstirii Hârbovăț
CONSIDERAȚII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INDICE DE NUME
NDICE GEOGRAFIC
ANNOTATION

Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Profesorul Vladimir Potlog (1927–2022): Povestea vieţii. Studiu de istorie orală /Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie; redactor științific: Liliana Rotaru; referenți științifici: Anatol Petrencu, Sergiu Matveev, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 228 p. : fot., il. Rez.: lb. engl. ISBN 978-9975-163-44-6.
din cuprins
ARGUMENT
I. POVESTEA VIEȚII
I.1. Repere metodologice
I.2. Locul istoriei orale în cercetarea istoriei vieții
II. VLADIMIR POTLOG ÎNTRE BIOGRAFIA PRIVATĂ ȘI CEA PUBLICĂ
II.1. Copilăria și adolescența
II.2. Anii studenției
II.3. Activitatea didactică
II.4. Comsomolist, comunist
II.5. Manager
II.6. Caietele studentului Victor Druță
II.7. Biografia științifică
II.8. Activități obștești. Varia
II.9. Profil de personalitate: discipolii și colegii despre Vladimir Potlog
II.10. Familia
II.11. Biblioteca cărturarului
II.12. Evocări
III. ISTORIA NARATĂ ȘI TRĂITĂ. INTERVIU CU VLADIMIR POTLOG
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
INDICE DE NUME
INDICE GEOGRAFIC
ABSTRACT

„Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită apărarea păcii”
(Preambul, Constituția UNESCO, 1946).

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean : (anii 1730–1960) / Consultant ştiinţific: Virgiliu Pâslariuc ; redactor științific: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Ion Gumenâi, Gabriel Moisa, Octavian Moșin. – Chişinău : Lexon-Prim, 2022. – 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

Monografia Episcopului Ioan (Moșneguțu) este ancorată în componenta teoretic-conceptuală a microistoriei, dimensiune aplicată pe larg în literatura occidentală și mai puțin explorată în demersul istoriografic din Republica Moldova.
Autorul redă schimbări de regimuri politice, mentalități colective și individuale, marcând o rezistență prin convingerea creștinilor ortodocși aflați la „o margine de țară”.

Ion Valer XENOFONTOV,
doctor în istorie, conferențiar universitar

Paul Gore (1875-1927), istoric român basarabean, heraldist, prozator, publicist, membru de onoare (1919) al Academiei Române:
„Basarabia de astăzi are nevoie de patru lucruri: cinste, dreptate, gaz și sare”.

La hotar de anotimpuri. Foto: IVX

Mortalitatea cioarelor în împrejurimile Iașilor, 1922

Sursă: Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”. – Iaşi: Tipografia H. Goldner (strada Gh. Măzărescu Nr. 17), 1923.- Vol. 9.- Nr.2.- Februarie. – P. 58.

La Chișinău au înflorit copacii. Foto: IVX, 3 decembrie 2022

Art Nouveau, la vulcanizare. Foto: IVX, 2 decembrie 2022