Culori şi viaţă (II). Foto: IVX, 28 aprilie 2025
2025 ÎN IMAGINI
Culori şi viaţă (I). Foto: IVX, 28 aprilie 2025
2025 ÎN IMAGINI
Peresecina, pe înserate. Foto: IVX, 27 aprilie 2025
PATRIMONIU
Mănăstirea Frumoasa din Iaşi. Foto: IVX, 23 aprilie 2025
NATURA
Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Vedere generală a Tipografiei „Tiparul Moldovenesc”. Chişinău, str. Principele Nicolae (în prezent, str. Mitropolit Petru Movilă), nr. 25. Anul 1935
CITATUL ZILEI
Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.
Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934
ICONOGRAFIE
LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025
HRISTOS A ÎNVIAT!
FOAMETEA ORGANIZATĂ
STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)
Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.
Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf
PATRIMONIU
Intrarea în curtea mănăstirii Rughi (Rudi), azi rn. Soroca, 1931
PATRIMONIU
O casă ţărănească din suburbia Sf. Vineri, mun. Chişinău, 1931
PATRIMONIU
Mori de vânt la hotarele localității Baurci, rn. Ceadîr-Lunga, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.
PATRIMONIU
Moară de vânt. S. Cernoleuca, rn. Dondușeni, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.
ACTUALITATE
TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE
La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.
LANSARE DE CARTE
DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE
Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.
Conferinţele București – Chișinău
Sursă: Patrimoniu 2025
LANSARE DE CARTE
ISTORIE
BASARABIA INTERBELICĂ
Mănăstirea Răciula, mijlocul anilor 1930.
CHIŞINĂU 2025
Iarna lui aprilie. Foto: Lidia Prisac, 6 aprilie 2025
FILĂ DIN CALENDARUL NAŢIONAL 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
PRELEGERE PUBLICĂ
CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ STUDENŢEASCĂ
TEATRUL
PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE
Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Academicianul Mihail Iaroșenko (1900–1985), specialist în domeniile hidrobiologie, ihtiologie și piscicultură, director al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a RSS Moldoveneşti (1961–1972).
LITERATURĂ UNVERSALĂ
Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)
CULTURĂ
Teatrul Radical. Foto: IVX, 30 martie 2025
ISTORIA ŞTIINŢEI
Istoricul Iachim Grosul, ancorat pe parcursul vieții în perimetrul activității științifice și pedagogice, a creat și temelia instituționalizării științei academice în RSS Moldovenească.
Ca să utilizăm o metaforă istorică, protagonistul studiului de față poate fi considerat de trei ori Iachim Întâi: primul decan al două facultăți de istorie din RSS Moldovenească și primul
președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Personalitate distinctă a Moldovei sovietice, acad. Iachim Grosul s-a manifestat plenar în procesul de organizare a sistemului
educațional și cel al cercetării din Moldova sovietică. La baza acestui univers creativ a stat personalitatea sa charismatică, marcată de dinamism profesional, magnetism social și abordare constructivă, care a rămas în memoria contemporanilor și urmașilor săi ca un Om de Omenie.
Sursă: DRAGNEV Demir, XENOFONTOV Ion Valer. Iachim (Grosul) Întâi: primul decan a două facultăți de istorie, primul președinte al Academiei de Științe și un om de omenie. În: „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), pp. 370-388. ISSN 2558-894X.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/370-388.pdf
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Cercetători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti (Alexandru Moşanu, Nikolai Mohov, Eugen Russev, Tatiana Iliașenco ş.a.) în Polonia, 1965.
Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti Mihail Moldovan (1935–1979), specialist în domeniul virusologiei, fitopatologiei și imunitatea plantelor, la curățitul viței de vie.
La 11 august 1979, la vârsta de doar 44 de ani, savantul a decedat, împreună cu toți membrii familiei, în urma celei mai mari catastrofe aviatice din istoria URSS. În acest accident a murit întreaga echipă a Clubului de fotbal „Pahatcor” a slecţionatei RSS Uzbekistan.
Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
CITATUL ZILEI
„Să fim recunoscători Naturii înțelepte,
deoarece a creat lucrurile necesare ușoare,
iar cele inutile – grele”.
Epicur
PATRIMONIU
Sala Unirii, după renovare. Foto: IVX, 28 martie 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
STATUIA REGINEI MARIA A FOST INAUGURATĂ LA CHIȘINĂU (27.03.2025)
Lucrarea sculptorului Veacelsva Jiglițchi și-a găsit locul în scuarul Liceului Teoretic Româno-Francez „Gheorghe Asachi”.
Secvenţe foto de la dezvelirea statuii. Foto: IVX
107 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Conferința științifică cu genericul „Chişinău şi Buzău pentru Alexandru Marghiloman”.
Vineri, 28 martie 2025, începând cu ora 10.30.
27 MARTIE /9 APRILIE 1918 – UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
Sala de festivități în care Sfatul Țări a votat Unirea Basarabiei cu România.
Capela în care s-a oficiat primul Te-Deum în românește la deschiderea lucrărilor Sfatului Țării.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf
APARIŢIE EDITORIALĂ
Lucrarea reprezintă o cercetare bibliografică în domeniul teologiei, istoriei și culturii creștine din Republica Moldova și include literatura de specialitate publicată în anii 1991-2024.
NATURA 2025
Drum primăvăratic. Foto: IVX, 24 martie 2025
LUMEA ÎN IMAGINI
Garda de onoare la Palatul Regal din Bruxelles. Foto: 28 februarie 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
LUMEA ÎN IMAGINI
Compoziţia sculpturală „Citadinii de ieri şi de azi”. Aachen, Germania. Foto: IVX, 27 februarie 2025
LUMEA ÎN IMAGINI
Bruxelles sub macara. Foto: IVX, 28 februarie 2025
APARIŢIE EDITORIALĂ
Viaţa religioasă în RSS Moldovenească : (1965-1970) : Documente / Octavian Moşin, Viorel Bolduma (editori) ; consultant ştiinţific: Valeriu Pasat ; referenţi ştiintifici: Ion Vicovan, Ion Gumenâi ; redactor ştiinţific: Ion Valer Xenofontov ; Universitatea de Stat din Moldova [et al.]. – Chişinău : Lexon-Prim, 2024. – 575, [1] p. Rez. paral.: lb. rom., engl., rusă. ISBN 978-9975-173-18-6.
Volumul include 177 de documente referitoare la viața religioasă din Moldova sovietică. Este prezentată o etapă turbulentă în viața bisericească, marcată de intervenția factorului politic și ideologic. Cititorul va avea acces la informații referitoare la numărul de clerici, starea lăcașurilor de cult, monitorizarea veniturilor și activitatea cultelor, schițe biografice din viața slujitorilor ș.a.
Pe baza informațiilor inedite, puse în premieră în circuitul științific, cititorul va putea înțelege esența politicii promovate de Uniunea Sovietică.
Lucrarea este importantă pentru cunoașterea istoriei vieții religioase din spațiul actual al Republicii Moldova, oferind informații valoroase referitoare la situația cultelor din
diverse localități ale Moldovei sovietice.
Cartea este adresată cercetătorilor științifici, arhiviștilor, muzeografilor, cadrelor didactice, precum și publicului larg de cititori.
APARIŢIE EDITORIALĂ
POPASURI LA 51 DE BISERICI ȘI 13 MĂNĂSTIRI DIN NORDUL REPUBLICII MOLDOVA ÎNTR-O LUCRARE
Andrei-Constantin DUMITRESCU, George-Constantin DUMITRESCU, Plaiul pitoresc. Nordul Republicii Moldova / The wonderful Land. North of the Republic of Moldova, Chișnău, Lexon-Prim, 2024, 268 p. ISBN 978-9975-172-98-1.
Cartea fraților Andrei-Constantin Dumitrescu și George-Constantin Dumitrescu se înscrie în tipologia lucrărilor de promovare a culturii și spiritualității spațiului pruto-nistrean. Este o carte manifest a fixării, contemplării și perpetuării valorilor perene, a unei ansamblu de monumente ecleziastice și muzeistice ce denotă comportamente și mentalități colective.
Cartea a apărut la prestigioasa Editură „Lexon-Prim”, editură care și-a găsit un loc binemeritat pe piața românească a cărții de calitate. Albumul elaborat cu text paralel în limbile română și engleză țintește un public larg, constituind astfel o autentică carte de vizită a nordului Republicii Moldova.
Prevalează imaginea asupra demersului narativ. Fotografiile, unele fiind autentice lucrări artistice, prezintă surse iconografice de importanță majoră a obiectivelor vizitate de autori în anii 2020–2023, perioada pandemică care surprinzător a apropiat omul de natură, sacralitate, ieșire din cotidianul anost. Autorii au vizitat 51 de biserici și 13 mănăstiri. În economia fotografiei prevalează simbolul crucii, a turlelor care se înalță rugătoare spre cer, armonia dintre mediul ambiant și arhitectura ecleziastică, a descifrării locului nativ a personalității culturii românești. Cromatică imaginii înclină spre cea a heraldicii regionale: prevalând culorile azuriu, alb, verde.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/287-288_7.pdf
CHIŞINĂUL INTERBELIC
TALCIOCUL
Talciocul sau târgul de vechituri, considerat „o podoabă a Chișinăului”, avea două vaduri comerciale.
Unul era de dimineață și se desfășura la Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală) și altul de după amiază – în târgul vechi.
La talcioc se vindea și se cumpără de negustori ambulanţi, de-a dreptul în stradă, lucruri de ocazie, „în special haine şi rufărie veche, purtând în ele germenii tuturor boalelor închipuite şi neînchipuite şi unde se plasează lucrurile casnice furate de prin oraş”.
Cumpărătorii din talcioc erau din lumea săracă a urbei. A existat însă și o „perioadă de aur” a talciocului. Este vorba de foștii ofițeri ruși și proprietari cărora li se expropriase proprietățile funciare și care vindeau la talcioc articole de aur și argint, pietre scumpe, covoare persiene, de Niva și Buhara.
CHIŞINĂUL INTERBELIC
PIEȚELE
În epocă se considera că „piața Chișinăului e promiscuă, nedisciplinată și grotescă. Dimineața arhitectura ei meschină se animă” iar „gălăgia orientală a târgului lovește timpanul cu stridențele ei”. Prin piețele orașului Chișinău se scurgeau cea mai mare parte din bogățiile agricole și pomicole ale provinciei.
Limbile de comunicare în piață erau româna, rusa și ebraica.
Capitala Basarabiei dispunea de 13 piețe diferite (1919).
În inima Chișinăului se afla Piața Nouă (actuala, Piaţă Centrală). Piața era descrisă ca fiind una aglomerată, „lumea se mișcă în toate părțile cu pași grăbiți spre a-și târgui cele necesare hranei zilnice, căci cine întârzie peste orele 9 1/2 – 10 nu mai găsește aproape nimic, cele mai multe prăvălii fiind închise peste această oră”. Specula era una extremă. Intermediarii vindeau produsele producătorilor cu două–trei prețuri.
Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36-40_63.pdf