CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE A OMULUI DE STAT ROMÂN ALEXANDRU MARGHILOMAN
(27 ianuarie 1854, Buzău – 10 mai 1925, Vila „Albatros”, Buzău)
Vezi: https://enciclopedia.asm.md/?p=10992
Foto: Palatul Marghiloman („Vila Albatros”) din Buzău, 9 mai 1925.
Din 1 octombrie 2015 aici funcționează Centrul Educațional „Alexandru Marghiloman”.
CHIŞINĂUL INTERBELIC
Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic
Școala, supranumită „Muntele Athos”, se afla nu departe de gara feroviară, „pe o sprânceană de deal, deasupra unei crâșme”.
Amplasată pe str. Muncești, nr. 101, avea un parc imens pe deal, „un local în care te pierzi ca într-un labirint”.
Elevele purtau vestimentație îngrijită și elegantă, uniforme bine călcate, cu gulerașe brodate, părul pieptănat era prins într-un fileu cu panglică de culoare neagră.
În localul şcolii, sovieticii au fondat Institutul Pedagogic din RSSM. La 16 iulie 1941, Armata Roșie, forțată să se retragă din Basarabia, a minat edificiul. „A salvat-o moș
Petru, paznicul, care a tăiat firele detonante în clipa când ultimul ostaș sovietic ieșea pe poarta școlii”.
Foto: Corul Școlii Eparhiale de Fete și Seminarului Teologic din Chișinău distins de Societatea Tinerimea Română cu Premiul excepțional onorific, 29 aprilie 1938. Colecția foto Iurie Cojocaru
Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/110-116_35.pdf
CHIŞINĂU ÎN SURSE ICONOGRAFICE
Suburbia Chişinăului. Şleahul Orheiului, 1880
ISTORIA ŞTIINŢEI
FONDUL PERSONAL IVAN D. CIOBANU (1910–2000) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM
În primăvara anului 1998, o serie de materiale cu referire la activitatea lui Ivan D. Ciobanu au fost predate Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoria științei.
Drept urmare, în contextul sistematizării și descrierii științifice, a fost înființat Fondul 44, care conține un singur inventar și include 83 de unități de păstrare, documente datate cu anii 1917–1995. Deși comportă amprenta inerentă a timpului, a regimului totalitar comunist, conținutul fondului de arhivă este important pentru cercetători prin faptul că deține diverse materiale cu caracter științific (manuscrise, extrase din lucrări, ziare și/sau reviste, prelegeri și rapoarte, certificate, fotocopii ale documentelor de arhivă, povestiri culese în anii 1946–1981), precum și diverse amintiri sau informații biografice (fișe personale, diplome, certificate, mandate, permise, felicitări, invitații etc.), inclusiv manuscrise ale pieselor: Unde dai şi unde crapă, Pe când se coc vişinile, La prieteni. O serie de culegeri de povestiri, majoritatea cărora este de satiră și umor popular, se referă la Fata frumoasă (1939), Nănaşul şi finul (1941), La aprinsul zorilor (1947) ș.a.
I.D. Ciobanu, adunând folclor în s. Molovata-Nouă, anii 1960
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/12-22_9.pdf
CHIŞINĂU 2025
Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025
„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)
ISTORIA ŞTIINŢEI
FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI NICOLAE DIMO (1873–1959)
Fondul personal al academicianului, profesorului, doctorului în științe geologice și mineralogice Nicolae Dimo a intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei în anii 1950 (în contextul fondării Arhivei), pe filiera Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului care-i poartă numele.
Fondul arhivistic prezentat relevă aspecte din biografia privată, științifică și managerială a academicianului N.A. Dimo. În context, se constată aspecte din cercetarea pedologică atât a unui spațiu extins (european, asiatic), cât și a unui regional (basarabean, Moldova sovietică). Este fixat nivelul de cercetare științifică a genezei, evoluției și distribuției solurilor la
sfârșitul anilor 1950. Un aspect relevant rezidă în ingerința factorului politic și ideologic în domeniul științelor vieții și condiția savantului sub amprenta timpului. Materialul analizat ne permite să constatăm un cercetător științific autentic, unul mai puțin ancorat în rutina vieții cotidiene și celei de ideologizare a științei în contextul epocii staliniste și postaliniste.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/125-138_2.pdf
NOUTĂŢI EDITORIALE
O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE
Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf
PISICILE ÎN FOTOGRAFIE
La soare te poţi uita.., dar… Foto: IVX, 27 aprilie 2025
EVENIMENT ŞTIINŢIFIC
Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
CHIŞINĂUL INTERBELIC
CENTRUL CULTURAL ORAȘENESC CHIȘINAU (1927-1928)
În a doua jumătate a anilor 1920, în Basarabia, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice, au fost înfiinţate o serie de centre culturale orășenești la Chișinău, Tighina, Orhei și Cetatea-
Albă.
Dezideratul consta în răspândirea unei culturi temeinice de masă în mediul urban, de consolidare a conștiinţei naţionale, dezvoltarea sentimentelor patriotice și a celor spirituale. În vederea implementării acestei activităţi se prevedeau următoarele mijloace: organizarea unei biblioteci, stimularea pasiunii pentru lectură, organizarea de așezători culturale în zilele de duminică și cu ocazia sărbătorilor naţionale și bisericești. La 30 martie 1927 a fost aprobată funcţionarea Centrului Cultural Orășenesc Chișinău condus de academicianul Ștefan Ciobanu.
Activitatea Centrului a început la 3 aprilie același an, la ora 12:00, printr-un vast program desfășurat în Sala Teatrului Naţional. La „prima șezătoare”, cu acces liber pentru public, au participat cca 1 000 de intelectuali din localitate.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/67_45.pdf
2025 ÎN IMAGINI
Culori şi viaţă (II). Foto: IVX, 28 aprilie 2025
2025 ÎN IMAGINI
Culori şi viaţă (I). Foto: IVX, 28 aprilie 2025
2025 ÎN IMAGINI
Peresecina, pe înserate. Foto: IVX, 27 aprilie 2025
PATRIMONIU
Mănăstirea Frumoasa din Iaşi. Foto: IVX, 23 aprilie 2025
NATURA
Ca staţiune de pădure n-avem decât una singură organizată: cea de la mănăstirea Curchi (T. Porucic, 1932). Foto: IVX, 19 aprilie 2025
BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI
Vedere generală a Tipografiei „Tiparul Moldovenesc”. Chişinău, str. Principele Nicolae (în prezent, str. Mitropolit Petru Movilă), nr. 25. Anul 1935
CITATUL ZILEI
Ţara ne-am câştigat-o; de acum pentru a-i întări viitorul, trebuie să-i reconstituim trecutul.
Cuvinte scrise de Octavian Goga în Albumul vizitatorilor Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău, 1934
ICONOGRAFIE
LENIN VERSUS SF. NICOLAE
Sf. Nicolae doboară idolii, inclusiv pe Lenin. Biserica Sf. Nicolae, Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 19 aprilie 2025
HRISTOS A ÎNVIAT!
FOAMETEA ORGANIZATĂ
STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU ÎN ANII „DISTROFIEI” (FOAMETEI)
Tabloul sinistru al foametei organizate de regimul sovietic a fost fixat și în memoriile foștilor studenți de la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău: „Pe străzile Chișinăului, în fiecare dimineață, în drum spre institut, vedeam cadavre”.
În multe cazuri, studenţii consumau doar o parte din porţia de pâine primită pe cartelă sau din produsele cumpărate la bufetul instituţiei la preţuri mai avantajoase, restul îl comercializau şi îşi suplimentau, în felul acesta, resursele financiare obţinute din bursă.
În raport cu abordarea generală a anilor foametei organizate (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.
Foto: Studenții de la cursul de terapie examinează un pacient distrofic, 1947.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf
PATRIMONIU
Intrarea în curtea mănăstirii Rughi (Rudi), azi rn. Soroca, 1931
PATRIMONIU
O casă ţărănească din suburbia Sf. Vineri, mun. Chişinău, 1931
PATRIMONIU
Mori de vânt la hotarele localității Baurci, rn. Ceadîr-Lunga, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.
PATRIMONIU
Moară de vânt. S. Cernoleuca, rn. Dondușeni, anii 1950. Sursă: AȘCAȘM.
ACTUALITATE
TERORISMUL NUCLEAR ŞI RADIOLOGIC: AMENINŢĂRI ASUPRA SECURITĂŢII (INTER)NAŢIONALE
La începutul anului 2024 se estima că cele nouă state deținătoare de arme nucleare (SUA, Federația Rusă, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel) dețineau împreună 12.121 de arme nucleare, din care 9.585 erau considerate a fi amplasate în stare de alertă, 3.904 dintre aceste focoase fiind în regim activ, inclusiv cca 2.100 în stare de alertă majoră.
LANSARE DE CARTE
DOSARUL REZISTENŢEI SPIRITUALE
Recenta culegere de documente „Viața religioasă în RSS Moldovenească (1965–1970)” editată de cercetătorii Octavian Moşin şi Viorel Bolduma, consultant științific: academician Valeriu Pasat, apărută la Editura Lexon-Prim (director: Eduard Potânga), reprezintă un autentic dosar al rezistenţei spirituale al credincioşilor din RSS Moldovenească.
Comuniştii sovietici credeau că prin lupta cu Biserica vor edifică un „viitor luminos”, realitate aflată însă în contrasens cu năzuințele acestora.
Credincioşii diferitor confesiuni s-au opus ingerinţei statului, implicit al Partidului Comunist al URSS, în viaţa religioasă. Formele de rezistenţă au fost diferite: de la proteste deschise, până la neglijarea legislaţiei ateiste, îngrijirea şi menţinerea lăcaşilor de cult (închise de autorităţi), oficierea serviciilor divine la domiciliu etc.
La 9 aprilie 2025, pofesori (dr. hab. Ion Gumenâi, dr. Igor Bercu, dr. Ion Valer Xenofontov), cercetători ştiinţifici (dr. Tudor Candu, Ion Negrei), studenţi au interacționat într-o atmosferă academică asupra povestei cărţii, au analizat izvoarele istorice, impactul avut de statul ateismului militant asupra religiei şi despre faptul cum Biserica şi credincioşii au învins fără nicio o armă (militară) un imperiu.
Secvenţe de la lansarea cărţii din aula 530 a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova.
Conferinţele București – Chișinău
Sursă: Patrimoniu 2025
LANSARE DE CARTE
ISTORIE
BASARABIA INTERBELICĂ
Mănăstirea Răciula, mijlocul anilor 1930.
CHIŞINĂU 2025
Iarna lui aprilie. Foto: Lidia Prisac, 6 aprilie 2025
FILĂ DIN CALENDARUL NAŢIONAL 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
PRELEGERE PUBLICĂ
CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICĂ STUDENŢEASCĂ
TEATRUL
PERSONAJELE LUI CARAGIALE, ORICÂND ACTUALE
Secvenţe din spectacolul „O scrisoare pierdută” după Ion Luca Caragiale; regie: Horațiu Mălăele; Teatru Naţional „I.L. Caragiale” din București; scenografie: Maria Miu; muzica: Emy Drăgoi; asistent regie: Viorel Florea; regizor scenă: Viorel Florea. Piesa a fost jucată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Foto: IVX, 3 aprilie 2025
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Academicianul Mihail Iaroșenko (1900–1985), specialist în domeniile hidrobiologie, ihtiologie și piscicultură, director al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a RSS Moldoveneşti (1961–1972).
LITERATURĂ UNVERSALĂ
Нежным женским лицом и зеленой травой
Буду я наслаждаться, покуда живой.
Пил вино, пью вино и, наверное, буду
Пить вино до минуты своей роковой.
Омар Хайям (1048—1122)
CULTURĂ
Teatrul Radical. Foto: IVX, 30 martie 2025
ISTORIA ŞTIINŢEI
Istoricul Iachim Grosul, ancorat pe parcursul vieții în perimetrul activității științifice și pedagogice, a creat și temelia instituționalizării științei academice în RSS Moldovenească.
Ca să utilizăm o metaforă istorică, protagonistul studiului de față poate fi considerat de trei ori Iachim Întâi: primul decan al două facultăți de istorie din RSS Moldovenească și primul
președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Personalitate distinctă a Moldovei sovietice, acad. Iachim Grosul s-a manifestat plenar în procesul de organizare a sistemului
educațional și cel al cercetării din Moldova sovietică. La baza acestui univers creativ a stat personalitatea sa charismatică, marcată de dinamism profesional, magnetism social și abordare constructivă, care a rămas în memoria contemporanilor și urmașilor săi ca un Om de Omenie.
Sursă: DRAGNEV Demir, XENOFONTOV Ion Valer. Iachim (Grosul) Întâi: primul decan a două facultăți de istorie, primul președinte al Academiei de Științe și un om de omenie. În: „Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), pp. 370-388. ISSN 2558-894X.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/370-388.pdf
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Cercetători ştiinţifici de la Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti (Alexandru Moşanu, Nikolai Mohov, Eugen Russev, Tatiana Iliașenco ş.a.) în Polonia, 1965.
Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
ISTORIA ŞTIINŢEI ÎN IMAGINI
Membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti Mihail Moldovan (1935–1979), specialist în domeniul virusologiei, fitopatologiei și imunitatea plantelor, la curățitul viței de vie.
La 11 august 1979, la vârsta de doar 44 de ani, savantul a decedat, împreună cu toți membrii familiei, în urma celei mai mari catastrofe aviatice din istoria URSS. În acest accident a murit întreaga echipă a Clubului de fotbal „Pahatcor” a slecţionatei RSS Uzbekistan.
Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.
CITATUL ZILEI
„Să fim recunoscători Naturii înțelepte,
deoarece a creat lucrurile necesare ușoare,
iar cele inutile – grele”.
Epicur
PATRIMONIU
Sala Unirii, după renovare. Foto: IVX, 28 martie 2025
CALENDAR NAŢIONAL 2025
STATUIA REGINEI MARIA A FOST INAUGURATĂ LA CHIȘINĂU (27.03.2025)
Lucrarea sculptorului Veacelsva Jiglițchi și-a găsit locul în scuarul Liceului Teoretic Româno-Francez „Gheorghe Asachi”.
Secvenţe foto de la dezvelirea statuii. Foto: IVX
107 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Conferința științifică cu genericul „Chişinău şi Buzău pentru Alexandru Marghiloman”.
Vineri, 28 martie 2025, începând cu ora 10.30.
27 MARTIE /9 APRILIE 1918 – UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
Sala de festivități în care Sfatul Țări a votat Unirea Basarabiei cu România.
Capela în care s-a oficiat primul Te-Deum în românește la deschiderea lucrărilor Sfatului Țării.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf
APARIŢIE EDITORIALĂ
Lucrarea reprezintă o cercetare bibliografică în domeniul teologiei, istoriei și culturii creștine din Republica Moldova și include literatura de specialitate publicată în anii 1991-2024.
NATURA 2025
Drum primăvăratic. Foto: IVX, 24 martie 2025