Doctorul habilitat în istorie Igor Cereteu „șterge colbul de pe cronice bătrâne”. Biblioteca Mănăstirii Noul Neamț. Foto: IVX, 4 august 2022

Cercetătorii științifici Ion Gumenâi și Ivan Duminica în Biblioteca Mănăstirii Noul Neamț. Foto: IVX, 4 august 2022

Sursă: Straja Neamului: Organ al “Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet. –Ch. (red. şi adm. la Liceul Comercial Dr. C. Angelescu), 1937. – An. 1, Nr. 5. – 27 Septembrie, p. 13

Straja Neamului: Organ al “Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet. –Ch. (red. şi adm. la Liceul Comercial Dr. C. Angelescu), 1937. – An. 1, Nr. 5. – 27 Septembrie, p. 20

Clopotnița Mănăstirii Noul Neamț, cea mai înaltă clopotniță din Republica Moldova

O privire spre Ochiul Alb, baștina patriotului Nicolae Testimițanu. Foto: IVX, 2 iulie 2022

Nicolae TESTEMIŢANU (1 august 1927, s. Ochiul Alb, jud. Bălți – 20 septembrie 1986, Chișinău) – medic, domeniul ştiinţific: medicină socială. Membru titular al AȘM (2011, post-mortem).

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

Vinieta absolvenților Facultății de Istorie și Filologie (Secția de Filologie)
a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat. Promoția anilor 1950–1954. Arhiva familiei Potlog.

Vinieta absolvenților Facultății de Istorie și Filologie (Secția de Istorie)
a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat. Promoția anilor 1949–1953. Rândul 1, sus, al 11-a din stânga: Vladimir Potlog (1 august 1927 – 19 februarie 2022). Arhiva familiei Potlog.
Note:
*Profesorul Antichității Vladimir Potlog a fost cadru didactic universitar din domeniul istoriei cu o activitate profesională prodigioasă desfășurată pe parcursul anilor 1953–2011 în RSS Moldovenească/Republica Moldova.
**Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat se afla în fosta clădire a Facultății de Teologie a Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, actualmente blocul nr. 2 a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Vezi imaginea clădirii în partea de jos a vinietei.

După cum rezultă din raportul de autoevaluare a activităţii Filialei Moldoveneşti de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS pe anul 1949 şapte secţii specializate în ştiinţele naturii au alcătuit un plan complex de implementare a „Marelui plan stalinist de transformare a naturii” în raionul Bulboaca al RSSM, care tindea să devină „un exemplu de urmat pentru toate colhozurile şi sovhozurile din celelalte raioane ale republicii”. Expediţia condusă de membrul titular al VASHNIL N.A. Dimo urma să implementeze, în primul rând, în colhozul „Stalin” din acest raion, „ştiinţa sovietică agrobiologică înaintată” prin crearea „Casei Laborator”, care prin diverse metode propuse de savant, inclusiv prin asolamentul cu ierburi perene, să lupte cu eroziunea solurilor.

Vezi
Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer. Includerea instituţiilor ştiinţifice din RSS Moldovenească în campaniile ideologice staliniste din Uniunea Sovietică (1946–1953). În: Reconstituiri istorice: Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi: In honorem academician Valeriu Pasat / Ed. şi red. şt.: Constantin Manolache; coord.: Gheorghe Cojocaru, Nicolae Enciu; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; Silvia Granciuc-Corlăteanu; Inst. de Istorie, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”. Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „A. Lupan”, 2018, pp. 338-365. ISBN 978-9975-3183-9-6.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/338-365.pdf

Cultivarea cânepei Krasnodar 14 (în dreapta) și Cenat (în stânga) în Sovhozul „Ruseni” din raionul Bulboaca, 23 august 1952. Arhiva Academiei de Științe a Moldovei.

Cânepă meridională la Grădina Botanică din Chișinău, 28 iulie 1952. Arhiva Academiei de Științe a Moldovei.

Secvență de la lansarea volumului „Academia de Științe a Moldovei (2009–2021). Sinteză cronologică ilustrată”, București, Editura Academiei Române, 2022, 664 p. ISBN 978-973-27-3429-2.

Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, 8 iulie 2022.

În cadrul evenimentului, dr. Ion Valer Xenofontov a vorbit despre importanța acestei lucrări valoroase, unice în spațiul românesc, despre cultură versus anticultură, despre ochiul de veghe al științei și culturii din Republica Moldova – doamna Eugenia Tofan –, care prezintă o radiografie a științei aflate în conexiune cu toate domeniile sociale. O carte-document, elocvent ilustrată atât cu o terminologie bine gândită, cât și cu sursa iconografică. Orice cercetător din Republica Moldova (deși cartea include zeci de spații culturale și științifice) se revede pe deplin în acest monument al culturii.
Felicitări, doamnă Eugenia Tofan!
Felicitări întregii comunități științifice!

În imagine: Eugenia Tofan, autoarea cărții; acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei (coordonatorul lucrării); Elena Dabija, directorul executiv al Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”; acad. Mihai Cimpoi (consultant științific); dr. Ion Valer Xenofontov (redactor științific); acad. Teodor Furdui (referent științific). Foto: dr. Lidia Prisac.

Profesorul universitar Demir Dragnev oferă un interviu postului de televiziune TV Moldova 1 (reporter: Silvia Hodorogea; imagine: Vlad Drujinin) și Serviciului de Presă al Academiei de Științe a Moldovei (șef: Eugenia Tofan). Foto: IVX, 6 iulie 2022

Are vocaţia cercetării rădăcinilor neamului. Vorbim despre academicianul Demir Dragnev, considerat cel mai bun cunoscător al istoriei secolelor XVI – XIX. Vara trecută, la editura Academiei Române a văzut lumina tiparului volumul „Societatea medievală şi modernă a românilor, în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani”. Din cauza pandemiei, evenimentul de lansare a lucrării a avut loc la 6 iulie 2022, în preajma aniversării a 86-a de la naşterea distinsului cercetător, care şi-a desfăşurat activitatea în albia realității istorice, relatează Moldova 1.

https://www.youtube.com/watch?v=-svv6ggnjJI

AVIZ
Institutul de Istorie, în colaborare cu Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, organizează lansarea lucrării SOCIETATEA MEDIEVALĂ ȘI MODERNĂ A ROMÂNILOR. ÎN ONOAREA LUI DEMIR DRAGNEV LA 85 ANI. Coordonatori: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. Editura Academiei Române. Editura ISTROS a Muzeului Brăilei „Carol I”. București-Brăila. 2021. 504 p.

Evenimentul va avea loc miercuri, 6 iulie 2022, cu începere de la ora 09.30, în Sala Mare (Parter) a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, str. Academiei 5A.

Tematica abordată în apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, cuprinde subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este consacrată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători notorii din domeniul istoriei. Cartea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale protagonistului căruia îi este consacrată, comportă un caracter enciclopedic, oferind noi deschideri istoriografice.
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.

Vezi
6 iunie 2022. Lansare lucrări

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-138_23.pdf

Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean semnalează și salută apariția la Chișinău a unui volum /instrument de lucru important în efortul de a întelege și analiza dinamica evoluției reglementării transnistrene.

Cercetătorii și experții Agenției pentru Știință și Memorie Militară alături de Biblioteca Științifică (Institutul) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Cercetării, au editat volumul „Conflictul armat de la Nistru: Bibliografie”, care constituie o ediție bibliografică ce are în vizor materialele publicate până în prezent privind geneza, evoluția și perspectivele conflictului militar de la Nistru.

Echipa de lucru a volumului a fost formată din : editor – Constantin Manolache; redactor științific – Vitalie Ciobanu; coordonator – Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție – Lidia Prisac; bibliografie – Janna Nicolaeva și Lidia Zasavițchi.

Lucrarea include o serie de titluri ale monografiilor, articolelor științifice, teze de master și doctorat care fac referință la studiul conflictului armat de pe Nistru. De asemenea, volumul oferă o serie de titluri ale actelor normative oficiale și o listă de lucrări care cuprind culegeri de documente pe subiectul conflictului armat de pe Nistru.

La o distanță de trei decenii în volum au fost remarcate sub titlurile lucrărilor prezentate faptele și evenimentele derulate într-un context istoric tensionat: destrămarea Uniunii Sovietice, proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova, escaladarea conflictului armat de pe Nistru etc.

Volumul reprezintă un instrument util de lucru pentru cercetătorii științifici, profesori universitari, doctoranzi, studenți, diplomați, jurnaliști, precum și toți cei preocupați de subiectul conflictului transnistrean.

Bibliografia include lucrări în limbile română, rusă, ucraineană, engleză, franceză și altele.

În contextul editării volumului sub egida Academiei de Științe a Moldovei, redacția LACT menționează că în cadrul bibliografiei sunt incluse monografiile și lucrările științifice editate de către membrii LACT pe parcursul activității de cercetare a Laboratorului. În introducerea volumului este remarcată lucrarea reușită de a prezenta conflictul armat de la Nistru prin prisma unei bibliografii realizată de prof. univ. dr. Eugen Străuțiu în 2019.[1] De asemenea, volumul include monografiile cercetătorilor LACT precum:

Eugen Străuțiu, Vasile Tabără, A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniestr: implemented policies, desirable policies, Techno Media, Sibiu, 2015;
Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu, Marius Șpechea, Opțiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană, Mega, Cluj-Napoca, 2017;
Eugen Străuțiu, The Transnistrian conflict files, Techno Media, Sibiu, 2017;
Mihai Melintei, Cronologia conflictului transnistrean adnotată bibliografic (cu versiune în limba rusă), Armanis, Sibiu, 2018.
În cadrul volumului sunt incluse o serie de articole științifice și instrumente de lucru publicate de cercetătorii LACT (Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu, Marius Șpechea, Mihai Melintei), precum și a experților cu care LACT colaborează în cadrul Anuarului Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean și în decursul evenimentelor științifice pe care le organizează Laboratorul.

[1] Eugen Străuțiu, Transnistrian Bibliography, Editura: Techno Media, Sibiu, 2019

Sursă:

https://lact.ro/semnal-editorial-aparitia-la-chisinau-a-volumului-conflictul-armat-de-la-nistru-bibliografie/

O incursiune în istoria romilor, dar și o călătorie în lumea fastului și a contrastelor din Dealul Țiganilor, una dintre cele mai captivante atracții turistice din orașul Soroca.

Nicolae Bulat, Vadim Șterbate, De la șatră la palat, Chișinău, Editura Arc, 2018, 128 p. ISBN 978-9975-0-0130-4

Catedrala orașului Tighina. Centinarul lăcașului sfânt a fost sărbătorit la 1 decembrie 1934

Sfântul Constantin. Catedrala din Tighina. Pictură de Alexandru Plămădeală (1934)

Sfânta Elena. Catedrala din Tighina. Pictură de Alexandru Plămădeală (1934)

Verde de Japca. Mănăstirea cu hramul „Înălțarea Domnului” Japca. Foto: IVX, 11 mai 2012.

A se vedea.

http://akademos.asm.md/files/155-156.pdf

Eugenia Tofan, Academia de Științe a Moldovei (2009–2021): sinteză cronologică ilustrată /Coord.: Ion Tighineanu, cons. șt.: Mihai Cimpoi; referenți șt.: Mircea Bologa, Teodor Furdui; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov, București, Editura Academiei Române, 2022, 664 p. ISBN 978-973-27-3429-2.

SFÂNTUL IERARH NICOLAE ȘI LENIN

Sfântul Ierarh Nicolae distrugând idolii, printre aceștia se află și Lenin. Secvență din programul iconografic al Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae de la Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 26 mai 2022

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae. Foto: IVX, 31 mai 2022

Biserica, monument de arhitectură de însemnătate naţională, a fost edificată sub egida Spitalului Gubernial de Zemstvă. Pentru construcţia lăcașului sfânt a fost acordat un teren liber de pe str. Aleksandrovskaia (actualmente, Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 188), situat între corpul cu un nivel şi jumătate al spitalului şi locul farmaciei.
Pe fundalul propagandei ateismului militant promovat intens în spațiul sovietic, Biserica Sfântul Ierarh Nicolae a fost închisă și transformată în 1945 în Casă de Cultură a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (ISMC). „Clubarul” era Vanea Iudin. La Clubul ISMC se organizau întruniri ale comitetului comsomolist, se organizau ședințe ale corpului profesoral-științific cu studenții.

Vezi

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-150.pdf

http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/3379/196-214.pdf?sequence=1&isAllowed=y

Biserică din lemn (datată cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din s. Costești, rn. Cotovschi (actualmente, rn. Hâncești). Foto: 1972

Scara cascadelor. Valea Morilor. Chișinău. Foto: IVX, 27 mai 2022

„DRAGĂ IOSIF VISSARIONOVICI!”: DIN CORESPONDENȚA INSTITUTULUI DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU (1950)

La examenele de stat, 1951.

În contextul politicii de stalinizare a societății sovietice s-a creat un tip aparte de comunicare dintre centru și periferie. Materialele de arhivă ne-au permis să constatăm faptul că, din perspectiva temporalității, corespondența intelectualității medicale de la Chișinău la adresa lui Stalin constituie o imagine de oglindă ce reflectă realități distorsionate. În contextul campaniilor ideologice staliniste promovate la adresa mediului științific, educațional, medical sovietic, acțiuni amplificate și de „biografia” exilului Institutului de Medicină de la Kislovosdk la Chișinău, aceste scrisori urmau să constituie un puternic suport menit să consolideze sistemul de loialitate, de aceea mesajul poate fi decriptat ca unul de sorginte religioasă (de căință), în care rolul divinității a fost înlocuit de „tata nostru Stalin”.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, „Dragă Iosif Vissarionovici!”: din corespondența Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1950). În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (154), 2022, pp. 20-28. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/01/4.-p.-20-28.pdf

4.-p.-20-28

Ochiul stâncii. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 26 mai 2022

Reflecții nocturne. Complexul monahal Curchi. Foto: IVX, 26 mai 2022

MONUMENT AL MEMORIEI ISTORICE ȘI AL DEMNITĂȚII UMANE

Gheorghe TULGARA. MONOGRAFIA MOȘIEI SĂRĂTENI, ȚINUTUL ISTORIC ORHEI (1554-1944).
Cu un cuvânt-înainte de dr. hab. Igor Cereteu / Colecția „Satele basarabene”.
Chișinău: Cartea Militară, 2021. 407 p.

Monografia elaborată de domnul Gheorghe Tulgara este una cu mult har spiritual, livresc și emoțional. Este o carte despre demnitate, personalități, despre o epocă nostalgică, radiată de turbulențele secolului extremelor. Este un volum testimoniu al unei moșii pierdute în vâltoarea evenimentelor perturbatoare de la mijlocul veacului al XX-lea.
Lucrarea este un monument al memoriei istorice și al demnității umane ancorate în spațiul nativ, implicit cel al sacralității. Este o formă de a reînvia trecutul și de a-l perpetua pentru alte generații.

Sursă
Xenofontov Ion Valer. Monument al memoriei istorice și al demnității umane. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (154), 2022, pp. 80-81. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi 14.p.-80-81-recenzie

Secvență de la lansarea volumului „Cartea poveștilor abandonate”. Foto: IVX, 28 mai 2022

Cartea reunește povești și povestiri de: Pavel Boțu (1933-1987) – „Duelul”, „Pe aripi de vânt”, „Linuț”, de Victor Prohin (n.1942) – „Povestea păpușii cu inimă de piatră”, de Sanda Lesnea (1922-2008) – „Cheia timpului”, de Aurel Scobioală (1941-2007) – „Stelele”, de Ariadna Șalari (1923-2016) – „Gigantul de hârtie” și „Povestea grâului”, de Gheorghe Gheorghiu (1922-2009) – „Cântec de leagăn” și de Ana Lupan (1922-1998) – „Mărul de zăpadă”.

Volumul constituite un proiect al Asociației Arbor realizat în parteneriat cu Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău.

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:

https://www.arborinstitute.eu/povesti-abandonate/

La scăldat (în proximitatea fostei băi tătărești, sec. XIV). Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 26 mai 2022

Ruinele băii tătărești, sec. XIV. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 26 mai 2022

Serenadă. Complexul monahal Curchi. Foto: IVX, 26 mai 2022

Altarul credinței. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 26 mai 2022

Au înnebunit salcâmii. Foto: IVX, 24 mai 2022

Ion Valer Xenofontov, Istoriografie românească : (Istoria Românilor în Epoca Contemporană) : Ciclul 1, Licenţă : Pentru studenţii anului III, cu frecvenţă la zi : Suport de curs / Ion Valer Xenofontov ; referenţi ştiinţifici: Liliana Rotaru, Valentin Burlacu ; responsabil de ediţie: Lidia Prisac ; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie. – Chişinău : CEP USM, 2021, – 82 p. ISBN 978-9975-158-59-6.

Istoricii sunt solicitați la maximum în perioadele în care se formează statul sau atunci când statul este într-o criză de identitate, aflat într-un pericol de existență. Or, legitimitatea istorică este pilonul de bază în actul de fondare, evoluție și consolidare a statului (p. 65).

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:
Suport de curs. Istoriografie_Xenofontov 22.11.2021

Eternitate. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 14 mai 2022

La cireșe. Trușeni. Foto: IVX, 22 mai 2022

Toată Rusia mânca cireșe suslene din Trușeni, după cum azi mai toată România și Polonia mănâncă cireșe suslene mai mult din Trușeni. (Gheorghe V. Madan, 1938)

Sursă: Gheorghe V. Madan, Scrieri. Volumul 1 (Proză. Traduceri, Publicistică. Corespondență)/ Studiu introductiv de Iordan Datcu; text ales și îngrijit de Mihai Papuc, Tamara Apostol-Macovei și Grigore Botezatu; repere cronologice, note, comentarii și referințe critice de Mihai Papuc, Chișinău, Editura Știința, 2011, p. 149.

Piesa fără nume. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 14 mai 2022

Sacralitate. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 14 mai 2022

Sculptură arhitecturală la Conacul Carabet Balioz. S. Ivancea, rn. Orhei. Foto: IVX, 14 mai 2022

Conacul Carabet Balioz. S. Ivancea, rn. Orhei. Foto: IVX, 14 mai 2022

ACADEMICIANUL BORIS LAZARENKO (1910–1979), UNUL DINTRE FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A RSS MOLDOVENEȘTI

Boris Lazarenko, în biroul vicepreședintelui AȘ a URSS, A. V. Topciev (1907–1962), a avut o discuție cu Iachim S. Grosul (1912–1976), președintele Prezidiului Filialei Moldovenești a AȘ a URSS. I.S. Grosul l-a informat despre intenția de a înființa oficial la 2 august 1961 a AȘ a RSS Moldovenești cu perspectiva ca în cadrul acesteia să fie deschis și un institut de cercetări științifice în domeniul energeticii și automatizării, propunându-i să preia conducerea unui atare institut.

Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer, Academicianul Boris Lazarenko (1910–1979), unul din fondatorii Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În: Cygnus. Revista de fizică și matematică aplicată, nr. 1(35), 2022, pp. 27-34. ISSN1584-403x.

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/27-34_16.pdf

27-34_16

Pe lângă plopii fără soț. Foto: IVX, 16 mai 2022