CULTURĂ ŞI AUTOPERFECŢIUNE
ДВА МИРА
Два мира есть у человека:
Один, который нас творил,
Другой, который мы от века
Творим по мере наших сил.
Николай Заболоцкий (1903—1958)
CALENDAR NAŢIONAL 2025
ISTORIA ÎN IMAGINI
Gara peronului din Chișinău: plecarea lui Ion Druță la Moscova (1969). De la stânga la dreapta: L. Cemortan, Gr. Vieru, I. Druță, L. Mursa, S. Șleahu
ISTORIA ŞTIINŢEI
Istoria ştiinţei în RSS Moldovenească : Documente şi materiale, 1944-1947 / Constantin Manolache, Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Victor Juc ; responsabili de ediție: Oleg Bujor, Mitru Ghiţiu ; colegiul de redacţie: Ion Tighineanu [et al.] ; coordonator editorial: Liliana Condraticova. Academia de Ştiinţe a Moldovei, Comisia Istoria Ştiinţei şi Tehnicii. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2024 (Blitz Poligraf) – . – ISBN 978-9975-62-796-2. [Vol.] 1. – 2024. – 751 p. – Ind. de nume: p. 696-736. – ISBN 978-9975-62-797-9.
Documentele incluse în lucrare au fost selectate din Agenția Naţională a Arhivelor (Chişinău) şi din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Documentele s-au păstrat sub formă de originale şi copii dactilografiate.
Materialele incluse în volumul de față vor permite cititorului neavizat să-i creeze o imagine complexă despre specificul procesului de constituire a ştiinţei academice din RSS Moldovenească, să distingă factori temporari negativi, determinaţi de urmările războiului şi de interesele politice ale organelor diriguitoare, de procesele novatoare care au pus bazele afirmării de mai departe a sistemului de investigare academică la etapele ce au urmat.
11 februarie – Ziua Internațională a femeilor în cercetare
https://asm.md/sites/default/files/2025-02/Program%20conferinta%20femei%202025%20_08.02_site%20%281%29.pdf
PRELEGERE PUBLICĂ
FOTOCULTURA
Secvenţă de la lansarea cărţii „Ne-am ascuns în altă lume”, autor: Vitalie Gaiceanu. La microfon: interpretul Paul Celmare. În prezidiu (de la stânga la dreapta): Sergiu Gurin, secretar de stat, Vitalie Gaiceanu, dr. hab. Anatol Petrencu. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Foto: IVX, 8 februarie 2025.
EVENIMENT CULTURAL
CALENDAR NAŢIONAL 2025
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf?fbclid=IwY2xjawIP7J5leHRuA2FlbQIxMAABHQHJsZcdy24pi7DTPPR8Klo0gPJtGGNixvsFrl2_rSClnmi8TCPzTUitUg_aem_Vy5YjdKFVNBgpYskFsVNWg
MOTTO-UL ZILEI
„Dacă vrei să te bucuri de propria valoare, atunci conferă o valoare lumii”.
(Goethe)
CERCETĂTORUL ANULUI 2024
Domnul Sergiu MATVEEV, conferențiar universitar, doctor în istorie, decan al Facultății de Istorie și Filosofie (2018-2023) a Universității de Stat din Moldova, specialist principal în probleme arheologice la Agenţia Naţională Arheologică a Republicii Moldova, a fost desemnat de site-ul enciclopedia.asm.md cercetătorul anului 2024. Pe parcursul anului trecut, istoricul a valorificat un bogat material documentar și fotografic din cadrul fostei Arhive Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, actualmente parte componentă a Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”. Grație muncii depuse în fondurile arhivistice, împreună cu Denis Topal și cu contribuția arhivistului Iulian Salagor, a fost editată lucrarea „Aur pe argint. Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 19451991. Album de fotografii” (Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2024, 369 p.).
Cercetătorul anului 2023 (vezi https://enciclopedia.asm.md/?p=10824) a fost desemnat Arcadii Capcelea, întâiul ministru al Ecologiei Republicii Moldova (1998–2000), doctor habilitat în domeniul managementului ecologic, specialist superior pe probleme de mediu la Banca Mondială, care a studiat cele mai multe dosare din Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, în total 182 de dosare, şi a publicat împreună cu cercetătorul Valeriu Capcelea monumentala lucrare în patru volume „Istoria ecologică a Republicii Moldova” (2024) (https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-175_14.pdf).
Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei este cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova, care include 40 016 dosare structurate în 79 de fonduri (34 personale și 45 ale instituțiilor).
De la dreapta la stânga: Sergiu Matveev, Iulian Salagor şi Denis Topal, în sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale.
Viața cotidiană a arheologiei Moldovei în anii 1945-1991. Album de fotografii /Editat de Denis Topal, Sergiu Matveev, cu contribuții de Iulian Salagor, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2024, 369 p.
ISTORIA ŞTIINŢEI
Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Valer Ion, Salagor Iulian. Fondul de arhivă personal al academicianului I.G. Budac. (1916–1974). În: “Integrare prin cercetare și inovare”, conferință științifică națională (2024; Chişinău). Conferința științifică națională cu participare internațională “Integrare prin cercetare și inovare”, dedicată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare, 7-8 noiembrie 2024. Ştiinţe umanistice. / comitetul științific: Igor Şarov [et al.]; resp de ed.: Georgeta Stepanov, Chişinău: [S. n.], 2024 (CEP USM), pp. 38-44. fig., tab. – Antetit.: Univ. de Stat din Moldova, HR Excellence in Research. – Referinţe bibliogr. la sfârşitul art. – ISBN 978-9975-62-806-8.
Vezi: Conf_II_cu DOI (1)
CALENDAR NAŢIONAL 2025
REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
IULIA MALCOCI
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
PAVEL V. ŞCIUSEV
TIMOFEI SILISTARU / EFIM SPÂNU
BORIS BOGUŞ
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
CALENDAR NAŢIONAL 2025
ION DOSCA
Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf
FOTOGRAFIE NOCTURNĂ
Ciclopacul. Foto: IVX, 22.01.2025
APARIȚIE EDITORIALĂ
„Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 8. Editor: Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), 626 p. Bibliografie în subsol. ISSN 2558-894X
vol. 8_Condraticova_patrimoniu 2024
Vezi:
APARIȚIE EDITORIALĂ
„Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii de mâine”. Iași-Chișinău: 2024, volumul 7. Editor: Liliana Condraticova. Supliment al revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique” (Iași, România), 628 p. Bibliografie în subsol. ISSN 2558-894X
EVENIMENT CULTURAL
LANSAREA CALENDARULUI NAȚIONAL 2025
În cele 544 de pagini, lucrarea cuprinde informații despre 660 de date memorabile, distribuite pe luni, prezintă informații despre circa 600 de evenimente naționale și internaționale aniversare, comemorative, profesionale și sărbători ce vor fi marcate în anul 2025. Lucrarea este consacrată Anului Mihai Eminescu.
Sursă: http://bnrm.md/
ISTORIA ȘTIINȚEI
ISTORIA CHIMIEI LA FEMININ. DOCTORUL HABILITAT ACULINA ARÎCU: „TOT CE ESTE ÎN JURUL NOSTRU, ESTE CHIMIE”
Sursă: Lidia PRISAC, Maria COCU. Istoria chimiei la feminin. Doctorul habilitat Aculina Arîcu: „Tot ce este în jurul nostru, este chimie”. În: Akademos.Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr.4, 2024, pp. 133-144.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-144_24.pdf
BASARABIA INTERBELICĂ
Tribunalul din Bălți, 1935
APARIȚIE EDITORIALĂ
O MONOGRAFIE CONSACRATĂ IDENTITĂȚII SPIRITUALE ROMÂNEȘTI DIN EVUL MEDIU
Monografia elaborată de cercetătorii Viorel Bolduma și Maxim Melinti abordează deopotrivă un subiect de actualitate atât științifică, cât și spirituală, cumulând armonios dimensiunea istorică, ecleziastică și cea a conexiunii cu identitatea și alteritatea.
Lucrarea este bine închegată, fiind structurată în introducere, trei capitole, anexe, bibliografie selectivă, listă de abrevieri și un glosar, indice antroponimic și toponimic. Cadrul cronologic acoperă sfârșitul sec. al XIV-lea – sec. al XVII-lea, perioadă turbulentă în istoria popoarelor creștine din Peninsula Balcanică și Orientul Apropiat, spații aflate sub influență nemijlocită a
Imperiului Otoman.
Sursă: Xenofontov Ion Valer. O monografie consacrată identității spirituale românești din Evul Mediu. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (75), 2024, pp. 180-181. ISSN 1857-0461.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/Akademos%204_2024_web.pdf
CHIȘINĂUL INTERBELIC
Orchestra simfonică a Liceului de Băieți nr. 4 „Alecu Russo” (actualmente, edificiul Bibliotecii Centrale a Universității de Stat din Moldova) din Chișinău înființată în 1932 de profesorul Z.D. Poroseci
CITATUL ZILEI
„Caracterele mai mult decât talentele hotărăsc soarta popoarelor și forța morală numai le poate apăra de învingere și nimicire”.
Regele Carol I al României
APARIȚIE EDITORIALĂ
Boris Boguș : profesor universitar : Biobibliografie / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Știinţifică (Institut) “Andrei Lupan” ; editor: Constantin Manolache ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenţi știinţifici: Vladimir Guţu, Mihai Zabulică ; bibliografie: Raisa Vasilache. – Chișinău : Editura USM, 2024 (Blitz Poligraf). – 384 p. : fot. – (Personalităţi ale USM, ISBN 978-9975-62-486-2).
Lucrarea este editată cu ocazia aniversării de 70 ani a doctorului în psihologia sportului, profesor universitar Boris BOGUȘ, personalitate apreciată în țară și peste hotare pentru realizări în domeniile pedagogiei, psihologiei, educației, sportului, istoriei. Bibliografia cercetătorului însumează 347 de titluri, inclusiv 30 de monografii, culegeri și lucrări didactice; 22 de articole științifice în culegeri și reviste; 117 lucrări de popularizare a ştiinţei, sportului și articole publicistice ș.a.
Volumul prezintă aspecte din activitatea sportivă, didactică, managerială, științifică, civică a protagonistului și este adresat cercetătorilor științifici, doctoranzilor,masteranzilor, studenților, elevilor, dar și publicului larg interesat de aceste subiecte.
În acces deschis: Boris Bogus biobibliografie (1)
MUZEUL SPIRITUAL AL FAMILIEI BOGUȘ
În casa familiei Boguș din mun. Chișinău, or. Codru, se află un spațiu unic în Republica Moldova. Este vorba de muzeul unei familii de intelectuali, pentru care valorile spirituale sunt cele eterne, cele ce ne conectează la divinitate, la univers.
Muzeul este compartimentat în următoarea structură: 1) Geneza (surse iconografice); 2) Studii, grade, titluri; 3) Stand auxiliar: familia Boguș (I); 4) Monografii, articole, comunicări; 5) Stand auxiliar: stema familiei, decorații de stat, distincții guvernamentale și diplome (II); 6) Distincții, titluri onorifice; 7) Personalia; 8. Instantanee; 9) Biblioteca; 10) Simboluri identitare; 11) Farfurii-suvenir.
Povestea acestui muzeu a fost relatată la Radio Moldova într-o emisiune realizată de jurnalista Daniela Gherman, la 5 ianuarie 2025, ora 10:00.
https://radiomoldova.md/f/ro/8660?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3_VAVEVTG_Wvnr4yu8tG41RYAxPCA2Dn1YvUMhBfQsafSkn8ND5C02eEQ_aem_xLVjCvNfuUqpueufMDl8kA#content
Foto: Profesorul universitar Boris BOGUȘ la masa de lucru în Muzeul Spiritual al familiei BOGUȘ.
LA MULȚI ANI, PROFESORULUI BORIS BOGUȘ!
Inginerul, managerul, pedagogul, psihopedagogul sportiv, doctorul în psihologia sportului (2013), profesorul universitar (2015), cercetătorul științific și, nu în ultimul rând, Omul de Omenie Boris BOGUȘ s-a născut la 5 ianuarie 1955, în s. Sadova, rn. Călărași.
Este unul dintre puținii intelectuali din Republica Moldova, cu o pregătire educațională și științifică temeinică, fiind absolvent a patru specialități diferite (tehnic, sport, psihologie și pedagogie), în patru spații diferite (Republica Moldova, Ucraina, Federația Rusă și România)! A avut peste 800 de profesori și a susținut 143 de examene, ultimul examen l-a avut în anul 2019, la aproape 65 de ani pentru obținerea gradului didactic superior.
Își începe studiile la școala de opt ani din satul de baștină (1970) și la Tehnicumul Electromecanic din Chișinău (actualmente, Centrul de Excelență în Energetică și Electronică), specialitatea producția aparatajului de automatică și telemecanică (1974). Apoi urmează Institutul Politehnic „S. Lazo” (actualmente, Universitatea Tehnică a Moldovei), Facultatea de Construcții Industriale și Civile, unde obține calificarea inginer-constructor (1984); Institutul de Stat de Cultură Fizică din Kiev (actualmente, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport), unde obține calificarea de profesor-antrenor (1989) și Institutul Pedagogic „I. Creangă” (actualmente, Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” din Chișinău), în cotutelă cu Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, specializându-se în psihologia aplicată, calificarea psiholog-practician (1991).
În anii 1993-1997 a elaborat teza de doctorat, cu titlul „Rolul factorilor psihici în selecția sportivă”, la Academia Națională de Educație Fizică și Sport (actualmente, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București), grupul său experimental constituindu-l elevii din cadrul Liceului Republican cu Profil Sportiv din Chișinău.
Direcțiile științifice explorate de Boris Boguș în activitatea sa includ următoarele domenii: inginerie, pedagogie, psihologie, neuroștiințe, istoria sportului, metodologia antrenamentului sportiv modern, psihologia sportului de performanță, factorii performanței sportive, reglarea și autoreglarea stărilor psihice ale sportivilor, maximizarea personalității și fortificarea mentală a sportivilor de înaltă performanță etc.
O particularitate a activității sale științifice, publicistice și editoriale o constituie cooperarea cu oamenii de creație.
În urma cooperării științifico-editoriale cu O. Țîcu, doctor în istorie, conferențiar universitar, maestru internațional al sportului la box, a publicat cinci monografii în Republica Moldova, România, Germania, Marea Britanie și SUA. În calitate de asistent de regie, a participat la elaborarea filmului documentar „Variațiuni pe un nume” (regizoare: V. Gorgos, producător: V. Mărgineanu, operator: C. Zbîngu), realizat la OWH-Studio în 2016. În 2007 a devenit, în colaborare cu O. Țîcu, beneficiar al Bursei „Joao Havelange”, oferită de FIFA pentru proiectul de cercetare „Fotbalul în contextul transformărilor democratice din Europa de Est”.
A publicat în ziarul „Universitatea” a Universității de Stat din Moldova (2004-2018) zeci de articole publicistice și de popularizare a științei, cu genericul: „Corpul uman – abordare sistemică, cunoașterea de sine și bunăstarea organismului”, în cadrul rubricii speciale, nou-inaugurate „Meridianul cunoașterii”.
În calitate de autor, redactor științific și coordonator a participat cu un grup de autori din diferite domenii la elaborarea a două monografii din colecția Legendele sportului moldovenesc: „Nicolae Juravschi – Dublu Campion Olimpic” (2017; la întocmirea volumului au participat 54 de autori) și „Larisa Popova – marea campioană sau zeița canotajului academic de la Nistru” (2023; la elaborarea cărții au contribuit 28 de autori).
Membru al Grupului de lucru pentru elaborarea noii Legi a sportului, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova (2021-2024); al Consiliului de experți de pe lângă Comisia cultură, educație, cercetare, tineret și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova (din 2024).
A obținut performanțe în domeniul practicării sportului: categoriile I și II la fotbal, atletism (alergări 1500 și 5000 m), șah, joc de dame și tenisul de masă (1968-1982); candidat în maeștri ai sportului la Poliatlonul GMA (Gata pentru muncă și apărare) (1977), la tir (calibru redus, pușcă-culcat, 50 m) (1978) și la biatlon (1979); maestru al sportului la biatlon (1981).
Este Antrenor emerit de fotbal al Republicii Moldova (2002); lucrător emerit al culturii fizice și sportului din Republica Moldova (2010).
În ședința Senatului Universității de Stat din Moldova din 29 octombrie 2013 a ținut un discurs filipic contra rectorului, care a încercat să lichideze Facultatea de Arte Frumoase a USM. Drept urmare a acestei intervenții de la înalta tribună universitară, facultatea ce promovează frumosul a fost salvată.
A fondat un muzeu privat la domiciliu (2022).
Distins cu decorația de stat Medalia „Meritul Civic” (2000), medaliile departamentale: „Meritul Olimpic” (2011) și cele aniversare ale Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova (2001, 2011, 2021), ale Universității de Stat din Moldova” (2006, 2015). Deținătorul titlului onorific de Om emerit (2011). Cavaler al „Ordinului Republicii” (2022) ș.a.
Ion Valer Xenofontov
ISTORIE
GRĂDINI DE COPII ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
Dacă în 1923, Scarlat Panaitescu, conferenţiar universitar la Iași, afirma că la Chișinău erau „peste 18 grădini”, atunci potrivit datelor furnizate de Ștefan Ciobanu, la mijlocul anilor 1920 erau deja 26 de asemenea instituţii. În 1927, Primăria Chiinău întreţinea un număr de 16 grădini de copii. Spre 1940 numărul acestora era de 23.
Grădina de copii nr. 7 era numită și Casa Copilului (foto), fiind considerată o instituţie exemplară (actualmente, sediul Institutului Naţional al Justiţiei, str. Serghei Lazo, nr. 1).
Reprezentanţii grupurilor etnice minoritare își dădeau copiii la grădină pentru a le oferi posibilitatea de a învăţa limba română. Alţi părinţi îi aduceau odraslele pentru comunicare și pentru a evita „egoismul prea dezvoltat”.
Pregătirea cadrelor profesionale pentru grădinile de copii se realiza la Școala Normală de Fete „Florica Niţa”. Pentru o perioadă scurtă, la Chișinău a existat și o Școală Normală de Conducătoare de Grădini de Copii, ale cărei absolvente obțineau calificarea nu de „educatoare”, ci de învăţătoare.
Sursă: Xenofontov Ion Valer. Grădini de copii în Chișinăul interbelic. În: Revista de Etnologie și Culturologie, Vol. XXXVI, 2024, pp. 112-119. ISSN 1857-2049.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-119_21.pdf
LA MULȚI ANI!
Filă din Calendarul Basarabiei pe anul 1931/ alcăt. de H. Block și A. Cândea. – Chișinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1931. – 126 p.
LA MULȚI ANI!
PUBLICITATE (1937)
Infrastructura „Fabricii lui Garaguli” a stat la baza Fabricii de Producere a Bomboanelor „Bucuria” (poartă această denumire din anul 1962)
RECENZIE
ЕНЦИКЛОПЕДИЧНИЙ СЛОВНИК „СУЧАСНА ІСТОРІЯ” (СВІТОВА ТА РУМУНСЬКА). АВТОРИ: ЛІДІЯ ПРИСАК, ІОН ВАЛЕР КСЕНОФОНТОВ
This review examines the encyclopedic dictionary “Modern History (global and Romanian)”, published in Chisinau in 2023. The reference book contains over 2300 encyclopedia entries dedicated to significant events, phenomena, processes, and prominent figures of the 20th and 21st centuries. The reviewed work rightfully pays significant attention to the history of Bessarabia, the Moldavian ASSR, the Moldavian SSR, and the Republic of Moldova. However, there is a considerable amount of information related to Ukraine.
This review delves into the dictionary’s coverage of Ukraine, highlighting encyclopedia entries on the state, key figures, some globally known tragic events, and the country’s complex historical trajectory.
Представлено огляд енциклопедичного словника “Сучасна історія (світова та румунська)”, що 2023 року вийшов друком у Кишиневі, подає понад 2300 статей, присвячених значним подіям, явищам, процесам та видатним постатям 20–21 століть. У словнику закономірно значну увагу приділено історії Бессарабії, Молдавської АРСР, Молдавської РСР та Республіки Молдова. Водночас є чимало інформації українознавчого характеру, і в нашому огляді зроблено акцент саме на описові цього словникового контенту. Зокрема, описано статті про Україну, відомих українських політиків, деякі трагічні сторінки з історії України, що сколихнули весь світ.
Іван Думініка
Sursă: Іван Думініка, Енциклопедичний словник „Сучасна історія” (світова та румунська). Автори: Лідія Присак, Іон Валер Ксенофонтов. În: The Encyclopedia Herald of Ukraine, Vol. 16, 2024, pp. 1-6. ISSN 2706-9990 (print); ISSN 2707-000X (online).
Vezi: https://evu.encyclopedia.kyiv.ua/doi/10.37068/evu.16.12.pdf
FOTODECEMBRIE 2024
Colindători din Durlești la Dumbrava (mun. Chișinău). Foto: IVX, 25 decembrie 2024
MESAJE DIN BASARABIA INTERBELICĂ (II)
MESAJE DIN BASARABIA INTERBELICĂ (I)
Nașterea lui Iisus Hristos
ZIUA AGENȚIEI PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI MEMORIE MILITARĂ
Începând cu 2024, anual, la 23 decembrie, în Armata Națională a Republicii Moldova va fi consemnată Ziua Agenției pentru Știință și Memorie Militară.
Foto: Dr., col. (r.) Vitalie Ciobanu prezintă realizările Agenției pentru Știință și Memorie Militară în anul 2024. Foto: IVX, 23 decembrie 2024
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Secvență de la susținerea publică a tezei de doctorat „Raporturile dintre Centru și Periferie în Imperiul Rus: strategiile de cooptare ale elitei basarabene” a asist. univ. Sergiu Boțolin, la specialitatea „611.02 – Istoria Românilor” (pe perioade). Teza a fost întocmită sub îndrumarea conducătorului științific dr. în istorie, conf. univ. Virgiliu Pâslariuc.
Foto: Sergiu Boțolin, acad. Andrei Eșanu, dr. Diana Dementeva. Foto: IVX, 20 decembrie 2024
ISTORIA ȘTIINȚEI /HISTORY OF SCIENCE
HISTORY OF BIOLOGY IN THE MOLDOVAN SSR (1947-1991): CHRONOLOGICAL DIMENSION
Evolution of academic biological sciences in the Moldovan SSRconsists in the development and simultaneous consolidation of its main components within the branch sector of the agrarian and medical profile, as well as the university sector, forming as a whole an unique republican scientific research system.
Constantin MANOLACHE,
„Andrei Lupan” Library (Institute), Chisinau, Republic of Moldova
Sursă: https://lumenpublishing.com/journals/index.php/lumenphs/article/view/7089/5022
ISTORIE
Căminul de Ucenici din Chișinău avea scop de utilitate socială ce viza în primul rând meseriașii din Chișinău. Ministerul Muncii, Cooperațiunii și Asigurărilor Sociale a cheltuit o sumă foarte importantă pentru construcția și pentru instalațiile și amenajările respective.
Căminul de Ucenici din Chișinău.
Xenofontov Ion Valer. Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-549. ISBN: 978-606-020-522-1.
Sursă: Art_Xenofontov_Epopeea
FOTODECEMBRIE
În cadrul primei ediții a Galei Cercetătorilor, care s-a desfășurat la 18 decembrie 2024, istoricii Constantin Ungureanu, Ion Valer Xenofontov și Liliana Rotaru au fost distinși cu diplome de onoare. Echipa de cercetători împreună cu doamna Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. Foto: Oleg Bujor.
GALA CERCETĂTORILOR 2024
La 18 decembrie 2024, prima ediție a Galei Cercetătorilor a întrunit cercetători din Republica Moldova, reprezentanți ai autorităților publice, partenerilor de dezvoltare, înalți oficiali și invitați speciali. Evenimentul, organizat de Ministerul Educației și Cercetării, este dedicat recunoașterii excelenței în domeniul cercetării și inovării.
În cadrul festivității, 32 de cercetători, care au obținut în anul 2024 rezultate remarcabile în activitatea lor științifică, au fost premiați cu distincții oficiale.
Sursă: Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
FOTODECEMBRIE
Vali Boghean & Band la Gala Cercetătorilor 2024. Foto: IVX, 18 decembrie 2024
FOTODECEMBRIE
La casa cu trei brazi… Foto: IVX, 16 decembrie 2024
BIOBIBLIOGRAFIE
CALENDAR NAȚIONAL 2024
Sursă: Prisac Lidia, Xenofontov Ion Valer. Natalia Gheorghiu (1914–2001). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 333-335. ISSN 1857-1557.
Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CN_2024.pdf
ISTORIE
EVOLUȚIA SERICICULTURII DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN ÎNTRE MIT ȘI REALITATE
Generațiile de concetățeni „sovietici” din zonele rurale ale Republicii Moldova încă țin minte viermii-de-mătase din casa-mare pentru sărbătoare, fiindcă participau activ la toate lucrările: culesul furajului – frunzele de dud –, hrănirea viermilor de cel puțin șase ori pe zi, igienizarea spațiilor și predarea produsului final – gogoașele – la „cantorele” din colhozuri sau cele din raioane. Munca începea la sfârșitul anului de învățământ și dura o bună parte din vară: iunie-iulie, adică zilele din vacanța elevilor, fiind implicați în toate etapele noii îndeletniciri dar străină tuturor. Însă după sericicultura liberă și forțată de-a lungul anilor, în spațiul pruto-nistrean au rămas monumente ale Naturii – mai mulți pomi de dud din Chișinău, posibil și în alte localități, dar încă neidentificați, de aceea merită aflate începuturile și sfârșiturile sericiculturii din spațiul vizat.
Evoluția sericiculturii artizanele în gubernia Basarabia și în RSS Moldovenească s-a întocmit pe baza cărților, articolelor și rapoartelor publicate în limbile rusă și română, depozitate în biblioteci, arhive și site-uri online. Informațiile obținute au fost divizate conform perioadei de dezvoltare a sericiculturii artizanale: Principatul Moldovei (până la 1812), Basarabia imperială (1812-1917), Regatul României (1918-1940) și RSS Moldovenească (1944-1991).
Sursă: Asea Timuș. Evoluția sericiculturii din spațiul pruto-nistrean între mit și realitate. În: Acta Terrae Fogarasiensis. Materialele sesiunii anuale internaționale de comunicări științifice 4-6 septembrie 2024. XIII, Sibiu, Editura Muzeul Național Brukenthal , 2024, pp. 408-421. ISSN 2285-5130.
Vezi: Asea TIMUȘ1
FOTOGRAFIA ȘI REALITATEA
Vremuri second hand. Foto: IVX, 5 decembrie 2024