LECTURI

ROMANUL CA VIAȚA ȘI VIAȚA CA ROMAN
(note de lectură la romanul Olgăi Căpățână, Dincolo de beznă,
Chișinău, Editura Arc, 2021, 233 p.; copertă: Ana Glibiciuc; redactor: dr. hab. Inga Druță)

247212058_353490256551711_151631337627772631_n

Ceașca de cafea. Femeia iubită. Sfidarea vârstei. Migrația. Trădarea. Urmele trecutului. Decesul. Pandemia… „într-o țară unde medicina e la pământ”… Toate formează preambulul noului roman de anvergură a renumitei scriitoare Olga Căpățână.
Stilul lejer al textului este presărat atât cu elemente de folclor, cât și cu figuri de stil extrase din șlagăre. Romanul este presărat cu idilă rustică, dezmăț orășenesc, erotism de la 18+, captură polițienească, intrigă. Nu este lipsit însă nici de scene romantice, lirice, pudice. Este o îmbinare dintre tradiție și modernizare.
Povestea vieții fiecărui om se împletește cu cea a omenirii pe care autoarea o include în segmentul cronologic din ultimele milenii: „De două mii de ani lumea este ceea ce este: indiferentă, lașă și nedreaptă”. Este esența naturii umane. Este adevărat, există și nuanțări colorate. De exemplu, într-un fel se certau oamenii în trecut și altfel se ceartă în prezent.
Dinamica scenelor este una abundentă, astfel încât cititorului pedant îi va lua timp să rețină derularea vulcanică a evenimentelor.
Romanul are trei straturi de filit epocal: sovietic, postsovietic și pandemic. Femeia carieristă, secretara de partid, este un personaj rigid, neiubit, temut chiar și de propria familie. A iubi acest gen de femeie este ca și cum ai iubi un tanc. Cu reminiscențe încă din perioada sovietică s-a format prototipul bărbatului gen Rhett Butler postsovietic. Din această perspectivă, bărbatul adevărat izbutește să facă bani, nu să câștige, deoarece pe timpuri leafa era un scuipat de vrabie. Cartea developează o dramă în stil shakespearean. Cu părinți aflați pe baricade opuse ale afacerilor tenebre din anii 1990 și cu idilele copiilor acestora. Privatizarea (numită în popor: prihvatizarea) în Moldova a fost făcută aidoma unei tranzacții făcute de doi bărbați: unul legal și altul în rol de amant. Autoarea ne vorbește și despre cine le-a luat locul hoților în lege, ultimii fiind stârpiți la începutul anilor două mii. Este prezentat și profilul patronului perioadei eterne de tranziție. Unul crescut în incubatoare, grosolan, ahtiat de putere, îngâmfat și indiferent față de sentimentele și nevoile semenilor.
Republica Moldova, susține autoarea, nu știe ce este libertatea. Un mare șef de televiziune afirmă că „Independența este un lucru bun, dar trebuie susținută de o bază materială, altfel independența se transformă în pornografie”. Moldova independentă a dat naștere unui nou tip de individ, traseist cu torba hapsână de bani. Unul a fost la agrarieni, apoi frontist, apoi democrat. Și toate merg mână-n mână cu autoritățile din lumea criminală.
Un element simbolic al narațiunii îl reprezintă inima. Aceasta poate fi una plină de dragoste, dar și una plină de ură. Întrebarea, se pare, că totuși, nu este una retorică: „Cine încarcă inimile oamenilor și cine decide ce să toarne – miere sau venin?”. Antidotul răului ne este oferit cu generozitate de autoare: „inteligența și bunătatea sunt cele mai frumoase lucruri pentru o femeie”. Totuși, această axiomă este transgresată de relația mamă-fiică, o legătură tensionată, plină ne nervozitate, adusă până la paroxismul urii. Romanul ne dezvăluie și ura dintre frați generată de sindromul „Elenei de Troia”. Complexul Oedip întruchipat în conflictul dintre fiică și mamă, tată și fiu ancorează romanul în perimetrul psihanalizei, psihologiei sociale, comportamentale. Conflictul dintre mamă și fiică are la mijloc o dragoste inegală. Una neîmpărtășită. Dragostea îl înalță pe cel care iubește. Lipsa dragostei este un chin pentru cel care nu iubește. Din această perspectivă, romanul Olgăi Căpățână poate fi estimat și ca un manifest al dragostei.
Volumul prezintă și un credo scriitoricesc. Scriitorul este acela care găsește cuvintele potrivite pentru dragoste, bucurie, viață și le poate înșira frumos.
Ca și în cazul altor romane ale Olgăi Căpățână se readuce în discuție problema sufletului.
E un roman care pune întrebări asupra faptului dacă sentimentele pot fi aruncate la coșul de gunoi, atunci când învinge rațiunea. Este vorba de eterna luptă dintre sentimente și rațiune. Contradicțiile dintre informația pusă pe tava (televizorul) și percepția supra cărții, cea care ascunde „gunoaie despre umanitate și nevoile mizerabile omenești”.
Spațiul existențial nu constituie o marcă a caracteristicilor pur umane. Ele sunt identice fie în Republica Moldova, fie în Franța. Reapare dilema: dragostea versus starea materială.
Autoarea ne dezvăluie ceea ce știu și bărbații. Geanta unei femei conține mai multe lucruri utile și inutile. Însă bărbații mai știu că un buchet mare de trandafiri poate duce femeia la un leșin estetic.
Lucrarea reprezintă o privire asupra omenirii. Sunt observații conturate de ochi formați de înțelepciunea acumulată pe parcursul vieții, dar și a inteligenței native. Iată câteva enunțuri:
1. Oamenii cred în lucruri rele mai ușor, decât în cele bune.
2. Banii care cad din cer, fără să ne facem griji să îi câștigăm strică oamenii.
3. Să ne învățăm a face bani din inteligență.
4. Călcatul pe greblă este o tenacitate maniacală de a ne bate cucuie în propria frunte.
5. Viața este o dramă.
6. Răul poate fi cauzat și de oamenii drăguți, care se salută cu bunăvoință.
7. Omul plin de ură, niciodată nu va fi un om fericit.
8. Necazurile adună oamenii.
9. A se face diferența între dragoste și tendința de a fi în posesia sufletului cuiva.
10. Dragostea este mai presus decât ura.
11. Învățătura pandemiei: fericirea reală este sănătatea și oamenii de alături.
Romanul pendulează între Chișinău și Paris. Spațiu francez este asociat rafinamentului și bunului gust. Sperăm că viitorul roman al Olgăi Căpățână va aduce percepții și spirit ucrainean, acolo unde scriitoarea se transformă într-un autentic artist al culorii. Are un atelier de creație și pictează tablouri pline de sensibilitate în Ucraina.
„Dincolo de beznă” este un roman care indică asupra naturii duplicitare a omului. Despre lupta eternă cu propriul „eu”. Ideea care se desprinde din lectura romanului rezidă în faptul că oriunde am pleca nu putem scăpa de noi. Suntem purtătorii propriilor poveri. Tot noi suntem cei care putem ieși victorioși din propriul „eu”.

Ion Valer XENOFONTOV

20 OCTOMBRIE – HRAMUL UNIVERSITĂȚII DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cea mai mare bogăție a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova sunt personalitățile, care, spre deosebire de alte instituții de învățământ superior, sunt recunoscute și apreciate prin edificare de monumente, spații comemorative, apariții editoriale. Iar Aleea Savanților și Medicilor Iluștri reprezintă, indiscutabil, un complex sculptural unic în spațiul românesc.

Aleea

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Aleea Savanților și Medicilor Iluștri: marcă identitară. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, Anul III, nr. 2, mai-august 2021, pp. 98-102.

https://ibn.idsi.md/…/def…/files/imag_file/98-102_40.pdf

CARTOGRAFIE

Harta Basarabiei elaborată de Theodor PORUCIC.

Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei

245628058_268196791980582_1505177554174796907_n

Notă:
Theodor PORUCIC (1878, Băxani, jud. Soroca – 1954, Chişinău), hidrogeolog, geolog, geograf. Studii la Şcoala primară din Edineţ, Seminarul Teologic din Chişinău, emigrând în 1900 în România, se înscrie la Facultatea de Fizică şi Chimie a Universităţii din Bucureşti. După absolvire activează la Institutul de Geologie din Bucureşti, revenind apoi în Basarabia, unde efectuează prospecţiuni hidrologice şi pedovegetative în zona centrală a ţinutului. În perioada interbelică este profesor la Academia Agricolă din Cluj-Napoca (1925–1931), director al Muzeului de Studiere a Ţinutului Natal din Chişinău (1931–1932), apoi inginer la instalaţiile hidrogeologice din Basarabia. A participat la Congresul IX Mondial al Pedologilor (Roma, 1923). După al Doilea Război Mondial activează în calitate de cercetător ştiinţific la Baza (1946) /Filiala Moldovenească (1949) a AŞ a URSS, lector la Institutul Pedagogic din Chişinău, consultant ştiinţific la Institutul Agricol. A contribuit la elaborarea Planului general de reconstrucţie a Chişinăului (1947). Autor a peste 120 de lucrări, inclusiv: Solurile Basarabiei (1913), Geologia Basarabiei (1916), Relieful între Prut și Nistru (1929), Regiunile naturale ale Basarabiei (1930), Terminologia geografică în limba română (1932) etc.

Sursă:
Ion Jarcuțchi, Comisia Gubernială Științifică a Arhivelor din Basarabia: (sfârșitul sec. XIX – începutul sec XX) /resp. de ed. Constantin Manolache; red. șt. Mihai Adauge, Ion Xenofontov; rez. în lb. engl.: Tamara Matei. – Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice, 2012 (Tipogr. „Bons Offices” SRL). – p. 140– (Colecția „Istoria științei”)

PROFESOR UNIVERSITAR, DOCTOR HABILITAT ÎN MEDICINĂ GHEORGHE BACIU LA 85 DE ANI

_Gh_Baciu_2021c (5)

Emil Ceban, Ion Bahnarel, Ion Valer Xenofontov, Profesor universitar Gheorghe Baciu: savant, manager, om al cetății, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2021, 385 p. ISBN 978-9975-129-89-3

Viitorul medic legist, profesor universitar și publicist, Gheorghe Baciu, s-a născut la 2 octombrie 1936 în comuna Slobozia, județul Bălți, Basarabia, Regatul Român, într-o familie onestă de țărani-agricultori, care a dat viață la cinici copii: două fete și trei băieți.
Neamul Baciu este constituit dintr-o întreagă dinastie de medici. Este vorba de 16 medici cu studii superioare, inclusiv: trei profesori universitari, care activează la Chișinău, Londra, Moscova; cinci doctori în științe medicale, specialiști în domeniile oncologiei, pediatriei, stomatologiei etc.
Gheorghe Baciu este nu doar unul dintre pilonii serviciului de medicină legală din Republica Moldova, ci deține și recordul incontestabil privind durata neîntreruptă a activității medicale – de 67 de ani – începută din 15 iulie 1954 și care o continuă cu succes până în prezent.
În anii 1960, Nicolae Testemițanu, rectorul ISMC (1959–1963), ministrul ocrotirii sănătății al RSSM (1963– 1968), a fost acuzat de manifestări naționaliste, de promovarea cadrelor naționale, de introducerea limbii române în activitatea didactică, ulterior fiind persecutat ideologic și nedreptățit de autorități. În echipa celor care a susținut spiritul patriotic al lui Nicolae Testemițanu a fost și Gheorghe Baciu. Această atitudine civică și patriotică îi va marca itinerarul profesional, care va avea mai multe meandre. Caz excepțional pentru ISMC, în pofida faptului că Gheorghe Baciu era doctor habilitat în științe medicale, a fost „înghețat” pentru mai mulți ani în funcția de simplu asistent universitar!
Bibliografia cercetătorului însumează peste 700 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 98 de monografii, manuale și materiale instructive, 11 brevete de invenții, 93 de certificate de inovații publicate în ţară şi peste hotare.
Sub conducerea profesorului universitar Gheorghe Baciu au fost realizate și susținute două teze de doctor habilitat, cinci teze de doctor în științe medicale și 16 teze de master.

DRUMUL CĂRȚII

„Panorama comunismului în România” (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă științifică fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Mulțumim, Liliana Corobca!

242363890_2635283900099104_8019574477907248566_n

DRUMUL CĂRȚII

„Panorama comunismului în România” (coord.: Liliana Corobca) (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

241240487_430624758364011_5192943746648670341_n

ISTORIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

Cazul profesorului universitar Elena M. Podgradscaia în sistemul de învățământ superior din Moldova sovietică este unul deosebit atât ca biografie individuală, cât și științifică. A reușit să-și depășească statutul social, menținânt, totodată, și o anumită distanțare față de tributul politico-ideologic inerent istoricului din perioada sovietică. Fundamentul pregătirii intelectuale „de esență burghez” a constituit un impediment în „integrarea” intelectuală de sorginte sovietică.

Podgradscaia

Sursă:
Demir Dragnev, Xenofontov Ion Valer. De la operator radio militar la profesor universitar: Elena M. Podgradskaia, În: Patrimoniul de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine = Yesterday’s heritage – implications for the development of tomorrow’s sustainable society = Наследие прошлого – вклад в развитие стабильного общества в будущем: Conferinţă ştiinţifică internaţională consacrată Zilei internaționale a femeilor cu activități în cercetare, Chişinău, 11-12 februarie 2021 / com. şt.: Liliana Condraticova (preşedinte) [et al.]; com. org.: Liliana Condraticova (preşedinte) [et al.]. Iași–Chişinău, 2021, pp. 14-21.

Articolul poate fi accesat la următorul link:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/14-21_11.pdf

30 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI REPUBLICII MOLDOVA

_IMG_8589

Balon aerostatic cu inscripția „Moldova” deasupra Chișinăului. Foto: IVX, 6 septembrie 2020

27 august 1991
La inițiativa Frontului Popular a fost convocată la Chișinău Marea Adunare Națională, care s-a pronunțat pentru proclamarea independenței Republicii Moldova.
Parlamentul Republicii Moldova, convocat în ședință extraordinară, a adoptat cu 277 de voturi sau 74% din numărul total al deputaților textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Conform acestui document, Republica Moldova a fost declarată „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Independența noului stat a fost recunoscută de România, Georgia, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Elveţia, SUA, Argentina ş.a.
Ziua de 27 august a fost declarată Zi a Independenţei şi sărbătoare naţională a Republicii Moldova.
După Declarația de Independență a Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat imnul Deșteaptă-te, române! drept imn de stat al Republicii Moldova.

Sursă:
Dragnev, Demir; Manolache, Constantin; Xenofontov, Ion Valer. Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei. Chişinău, Tipografia Centrală, 2016, 160 p. ISBN 978-9975-3089-7-7.

https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Moldova_25.pdf

PATRIMONIU

În anul 1996 la Muzeul de Etnografie „Gospodăria țărănească” din cadrul Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a fost ecranizată povestea „Dănilă Prepeleac”, o producție în regia lui Tudor Tătaru.

238428629_1346685472400044_1517506680179781231_n

Foto: IVX, 24 august 2021

O RADIOGRAFIE COMPLEXĂ A EVOLUȚIEI AȘM

196427501_115355027342154_1206151440860486329_n

60 de ani de istorie a Academiei de Științe a Moldovei și 75 de ani de la fondarea primelor institute de cercetare de tip academic au servit drept temei pentru elaborarea unui album enciclopedic de excepție – Academia de Științe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Lansarea acestuia a avut loc la ședința festivă a Academiei de Științe a Moldovei, în cadrul „Săptămânii Științei” organizată în premieră în zilele de 7–12 iulie curent. Din echipa de autori fac parte m. c. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache și dr. Ion Valer Xenofontov, referenți științifici – acad. Gheorghe Rusnac și dr. Silviu Andrieș-Tabac, coordonator al ediției dr. hab. Liliana Condraticova. Întreaga familie a comunității academice a primit astfel un cadou original și prețios pentru a marca dubla aniversare. Autorii au urmărit ca în paginile volumului, care reprezintă o radiografie complexă a evoluției AȘM prin prisma instituționalizării și a personalităților în perioada 1946–1961, precum și a istoriei recente, să se regăsească toți cei care au fondat școli științifice, au format de-a lungul anilor specialiști valoroși, s-au preocupat de managementul științei. Deși anterior istoria AȘM a fost reflectată în mai multe publicații (Academia de Științe a Moldovei: istorie și contemporaneitate, 1946–2006 / Colecția „Academica” (2006); Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei (2016) ș.a.), autorii au găsit formula perfectă de a consemna, în era globalizării și informatizării vertiginoase, „pentru prezent și pentru viitor, evenimente și personalități marcante din viața științifică, inovațională și educațională a celui mai înalt for științific din Republica Moldova” (p. 8). Lucrarea a fost elaborată la inițiativa academicianului Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, și a apărut sub egida Academiei de Ştiințe și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. În Prefață, președintele AȘM a subliniat că într-un „an jubiliar cu o deosebită conotație la nivel național și internațional” albumul enciclopedic „… elaborat de comun acord de un grup de cercetători de la Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” și Academia de Științe a Moldovei, este destinat să răspundă la mai multe întrebări și provocări ale timpului, inserând în paginile sale valoroase informații și documente de epocă, de la apariția primelor institute de cercetare pană la integrarea Academiei de Științe a Moldovei în spațiul internațional de cercetare” (p. 7). Într-un timp record s-a reușit realizarea unui album multidisciplinar de înaltă calitate în baza unei documentări detaliate și a unui aparat ilustrativ de excepție. Apreciem elanul autorilor care și-au asumat responsabilitatea pentru elaborarea albumului enciclopedic aniversar: membrul corespondent Demir Dragnev, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, o adevărată enciclopedie, cel mai prolific savant în domeniul istoriei științei; doctor habilitat în științe politice Constantin Manolache, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, director al Bibliotecii Științifice „Andrei Lupan” (Institut), abilitățile manageriale ale căruia și experiența de editor au creat o atmosferă prodigioasă
de lucru în echipă și au făcut posibilă apariția unei lucrări fundamentale și în termene stabilite; doctor în istorie Ion Xenofontov, cercetător științific la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut) și cadru didactic la Universitatea de Stat din Moldova, căutările neobosite în arhive ale căruia au extins substanțial cunoștințele noastre despre trecutul Academiei de Științe. Drept suport informațional au servit literatura de specialitate, documentele de arhivă (Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, Arhiva Organizațiilor Social-Politice, Arhiva Națională a Republicii Moldova, arhive private), materialele muzeistice, mărturiile contemporanilor, fotografiile recente care perpetuează pentru posteritate evenimente de neuitat din activitatea oamenilor de știință. Autorii au optat pentru o structură academică a albumului, evoluția științei fiind sistematizată în următoarele compartimente: contextul general al dezvoltării științei în Basarabia, în RSS Moldovenească, în Republica Moldova; formarea și dezvoltarea infrastructurii de cercetare; specificul etapelor în dezvoltarea științei autohtone; prezentarea rezultatelor investigațiilor (școli și direcții științifice, abordarea calitativă și cantitativă a aparițiilor editoriale, cercetări științifice de rezonanță, implementări); relațiile de colaborare externă a Academiei de Științe a Moldovei și internaționalizarea științei; vizibilitatea Academiei de Științe a Moldovei în țară și peste hotare. Albumul posedă o bibliografie extinsă (pp. 140-141), oferind posibilitate cititorilor de a consulta suplimentar monografiile și articolele cu referire la evoluția științei academice în Republica Moldova, precum și ample rezumate în română, engleză și rusă (pp. 142- 147), prezentând sub formă de sinteză evoluția științei în spațiul actual al Republicii Moldova. De menționat valoarea statistică a lucrării. Ea oferă date relevante despre numărul de cercetători din cadrul Academiei de Științe și al institutelor de cercetare, dinamica corpului academic, studiile de doctorat, contribuția președinților Academiei de Științe la dezvoltarea comunității academice și promovarea științei pe plan național și internațional. În paginile albumului sunt înserate informații despre simbolurile oficiale ale Academiei de Științe a Moldovei (pp. 10-18) – stema, emblema, drapelul, imnul, colanul Președintelui AȘM, precum și uniforma de membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Autorii au aprofundat cercetările privind premisele istorice (pp. 20-30) ale apariției domeniilor științifice în spațiul nostru, exemplificând prin primele societăți, asociații, muzee care desfășurau diverse activități de cercetare de-a lungul anilor, întrucât în spațiul actual al Republicii Moldova cercetări în diferite domenii au fost realizate cu mult înainte de instituționalizarea în 1946 a științei academice în RSS Moldovenească. Considerăm deosebit de valoroase compartimentele ce se referă la începuturile Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS, care a funcționat în anii 1946–1949 și astfel au fost puse temeliile instituționalizării științei (pp. 31-36), parcursul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, care a activat între anii 1949 și 1961 (pp. 37-50). În 1947 vede lumina tiparului prima publicație științifică anuală a Bazei – Analele Institutului de Istorie, Limbă și Literatură, iar în iunie 1949 a avut loc prima sesiune științifică a Bazei. Proiectul clădirii actuale a AȘM a fost elaborat de arhitectul Valentin Mednec (originar din Comrat) și de arhitectul rus Aleksandr Vedenkin, în 1951, iar anul finalizării construcției – 1955 – este inscripționat pe fațada principală, în scuturi reliefate cu cartușe. Devenirea AȘM în perioada de la fondare, 1961, până la proclamarea independenței Republicii Moldova, 1991, este abordată într-un compartiment aparte (pp. 51-88), fiind descrisă istoria institutelor de cercetare academică, precum și realizările științifice. Încă prin 1951 se fac auzite primele voci privind formarea unei Academii de Științe a RSSM, iar în 1956, Prezidiul Academiei de Științe a URSS a propus reorganizarea Filialei în Academia de Științe a RSS Moldovenești, cu atât mai mult că RSSM era unica republică ce nu avea academie de științe. La 23 decembrie 1960, Prezidiul AȘ a URSS, prin hotărârea „Cu privire la organizarea Academiei de Științe a RSS Moldovenești”, aprobă structura, Statutul și direcțiile principale de cercetări științifice în cadrul Academiei de Științe a RSS Moldovenești. Actul inaugural de constituire și de deschidere a Academiei de Științe a RSS Moldovenești a avut loc la 2 august 1961, desfășurându-se la Teatrul Academic „A. Pușkin” (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”). Tot atunci a avut loc și prima Adunare Generală a Academiei de Științe a RSSM, fiind propusă și votată componența organelor de conducere. Primii membri titulari (în total 11) și corespondenți (în total 13) ai AŞ a RSSM au fost numiți printr-o Hotărâre a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești. Iar la 3 august 1961 a avut loc prima sesiune științifică a Academiei. În compartimentul „Academia de Științe a Moldovei în perioada recentă”, de la 1991 până în 2021 (pp. 89-127), sunt abordate probleme ce țin de dezvoltarea instituției academice, adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004, potrivit căruia Academia de Științe a devenit unica instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, consultant al autorităţilor publice centrale; reorganizările din peri oada 2004–2017 în scopul eficientizării sistemului de cercetare; asocierea Republicii Moldova la Programul comunitar „Orizont 2020”. Au fost prezentate ultimele modificări legislative, conform prevederilor cărora Academia de Științe exercită rolul de consultant strategic al Guvernului la stabilirea priorităților în domeniul cercetării fundamentale și aplicative; consultă proiectele de acte normative în domeniile cercetării, inovării și culturii; elaborează previziuni asupra dezvoltării domeniilor cercetării și inovării; elaborează şi prezintă Guvernului raportul asupra stării științei, care reflectă politicile elaborate şi modul de implementare a acestora la nivel național. Primul preşedinte al Academiei de Științe în perioada 1961–1976 a fost istoricul acad. Iachim Grosul, fiind urmat în anii 1977–1989 de acad., dr. hab. în biologie Aleksandr Jucenko. În anii 1989–2004 la cârma instituției se află acad. Andrei Andrieș, dr. hab. în științe fizico-matematice, iar în anii 2004–2018 – acad. Gheorghe Duca, dr. hab. în științe chimice. La 9 aprilie 2019, prin majoritatea covârșitoare a voturilor, în funcția de Președinte al AȘM a fost ales acad. Ion Tighineanu, dr. hab. în științe fizico-matematice. Astăzi, după cum se specifică și în paginile albumului, Academia include trei secții de științe: Secția Științe ale Vieții, Secția Științe Exacte și Inginerești, Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte. Adunarea Generală a AȘM întrunește 108 membri – 40 de membri titulari, 23 de membri corespondenți și 44 de membri aleși prin concurs ai Secțiilor de științe. În paginile volumului și-au găsit reflectare evenimentele cultural-științifice naționale și internaționale organizate, lecturile academice tradiționale de Sărbătoarea națională Limba noastră cea romană, Congresul Eminescologilor, Noaptea Cercetătorilor Europeni, prelegerile publice, inclusiv cu participarea laureaților Premiului Nobel – o noutate absolută pentru comunitatea științifică din Republica Moldova, platformele de comunicare științifică lansate și coordonate de membrii AȘM, precum și eforturile comunității de a mediatiza informații științifice mereu actualizate despre coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2, subiectul vaccinării, alte măsuri de combatere a pandemiei de COVID-19. Am avut onoarea, dar și fericita experiență, de a coordona apariția albumului enciclopedic, și în această ordine de idei țin să accentuez câteva detalii prețioase: înalta calitate științifică a materialului documentar, selectat și valorificat de autori; conceptul artistic și calitatea impecabilă a designului realizat de maestrul Vitaliu Pogolșa; condițiile poligrafice excelente asigurate de „Tipografia Centrală”; spiritul de echipă care s-a dovedit a fi liantul unificator și mobilizator pe toată perioada lucrului. Menționăm că albumul enciclopedic, cu un volum 6,43 coli de autor, este bogat ilustrat cu documente și fotografii de epocă, inclusiv din colecția personală a membrilor și colaboratorilor AȘM, integrând 16 documente inedite, 386 de fotografii, 10 materiale ilustrative ce reflectă simbolurile forumului științific suprem din Republica Moldova (materialele ilustrative fiind procesate de Valeriu Oprea). Cu certitudine, albumul editat nu a pus nicidecum punct cercetărilor în domeniul istoriei științei. Ba dimpotrivă, a inițiat un nou proiect de amploare și a deschis oportunități pentru viitor. Compartimentul „Membrii Academiei de Științe a Moldovei” (pp. 128- 139), ce include indicele de nume, cu date documentare și fotografii despre fiecare membru titular (în total 105 academicieni și 85 de membri corespondenți) de la fondarea AȘM, în anul 1961 și adus la zi, reprezintă o premieră și o realizare de succes. Ne mândrim că avem în sfârșit un dicționar enciclopedic al celor care au stat la temelia instituției academice, au dezvoltat școli științifice pe domeniile sale de competență și cărora le rămânem recunoscători, continuându-le aspirațiile, ideile și cercetările. Extinderea acestui compartiment de către echipa de cercetători nominalizată ar putea să se materializeze într-o monografie exhaustivă care să integreze viața și opera personalităților academice celebre și înalt apreciate în țară și peste hotare. Subscriem astfel la invitația autorilor de a lectura albumul enciclopedic – „o lucrare de referință cu privire la istoria Academiei de Științe și a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, contribuind la dezvoltarea domeniului istoria științei”

Sursă:
Liliana Condraticova, O radiografie complexă a evoluției AȘM, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (56), 2021, pp. 161-163.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/161-163_19.pdf

APELUL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI PENTRU RESTABILIREA ADEVĂRULUI ȘTIINȚIFIC

Excelenței Sale Doamnei Maia Sandu
Președintele Republicii Moldova
Domnului Igor Grosu
Președintele Parlamentului Republicii Moldova
Doamnei Natalia Gavrilița
Prim-ministru al Republicii Moldova

Academia de Științe a Moldovei susține inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Institutului de Filologie Română ,,B.P.Hasdeu” și a Institutului de Istorie de a relua apelul de modificare în Parlament a articolului 13 din Constituție conform adevărului științific.
Repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană.
Prin Hotărârile din 1994 și 1996 ale Prezidiului și Adunării Generale a AȘM, în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în interviurile pe care membrii Academiei de Științe a Moldovei și conducerea ei le-au acordat cu diferite ocazii, instituția noastră s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea adevărului științific despre limba română.

Prezidiul AȘM

21 august 2021

Sursă:

https://asm.md/apelul-academiei-de-stiinte-moldovei-pentru-restabilirea-adevarului-stiintific

30 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI REPUBLICII MOLDOVA

La 19 august 2021, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, a fost lansată pagina web aniversară „30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, acțiune realizată în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.102 din 16 iunie 2021 „Cu privire la Programul național de acțiuni consacrate sărbătoririi a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova”.
Cercetătorii științifici ai Centrului de Cercetări Enciclopedice, m.c. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache și dr. Ion Valer Xenofontov au contribuit cu materiale științifice la întocmirea compartimentelor „Scurt istoric”, „Cercetare”, „Protecția Patrimoniului Cultural”.
Pagina web aniversară „30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova” poate fi accesată la următorul link:

https://moldova-independenta.md/

235371690_1211546585995079_4323175834025006250_n

Secvență de la lansarea paginii web

APARIȚIE EDITORIALĂ

_2021_Gh_Baciu

Gheorghe Baciu, Propăvăduitori ai ortodoxiei în spațiul Pruto-Nistrean. Dicționar enciclopedic biografic/ Red. șt.: Ion Valer Xenofontov, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2021, 285 p. ISBN 978-9975-129-86-2.

A văzut lumina tiparului o nouă carte a profesorului universitar Gheorghe Baciu, alias ,,Sherlock Holmes de Moldova”. Autorul oferă cititorilor un dicționar enciclopedic elaborat în profilul unui detectiv dornic să cunoască nu doar biografii nuanțate, ci și destine umane conectate la cele colective, epoci, dimensiuni ale moralității, sacrificii, exemple de pietate. Itinerarul personalităților din domeniul spiritual nu este reflectat în stil hagiografic, ci mai repede este marcat de dificultăți, amprentele perioadei, obstacolele în calea purificării omului prin intermediul sentimentului religios.
IVX

PATRIMONIU

Tinere din s. Colibaș, rn. Vulcănești, îmbrăcate în port popular datat cu sfârșitul sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea. Foto: 1978

Colibas