SPIRITUALITATE

Interiorul cupolei Bisericii „Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. S. Echimăuți, rn. Rezina. Foto: IVX, 1 mai 2022

IMG_20220501_103507

CARTEA LUNII MAI 2022

BUTUCENI ÎNTR-O MONOGRAFIE DIN TRECUT

Isachie Bejan, Butuceni. Monografia satului / Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”/ Monografie valorificată, editată și îngrijită de Alexandru Furtună / Recenzent și redactor: Angela Simalcsik, Chișinău, Bons Offices, 2022, 69 p.

Coperta_Butuceni_final_BT (1)_page-0001

Sub egida Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a văzut lumina tiparului monografia legendarului sat Butuceni, marcă identitară a spațiului configurat în tripla arteră hidrografică și istorică Pruto-Răut-Nistru. Lucrarea a fost descoperită, cercetată și valorificată editorial de doctorul în istorie Alexandru Furtună (pp. 5-9).
Cercetarea elaborată în anul 1944 de învățătorul Isachie Bejan, în profilul școlii sociologului D. Gusti, vizează următoarele dimensiuni: cosmologie, biologie, istorie, psihologie, economie, spiritualitate, etice, juridice, politice, administrative, relaţii și procese sociale etc.
Butuceni, satul celor 235 de locuitori (potrivit datelor din anul 2020) este, astfel, conectat la dimensiunile sale tradiționale, beneficiind de o autentică radiografie din trecut. Cartea scrisă în perioada în care satul avea un dublu numeric de populație (512 suflete în 1944), reflectă și spiritul unui epocii, a celei de-a doua conflagrații mondiale, făcând referință la „lăcomia oamenilor, care numai distrug, dar nimic nu răsădesc” (p. 12).
Din perspectivă teritorial-administrativă, Butuceni din plasa Orhei, este situat la marginea regiunii Maşcăuţi, la o distanţă de 4 km de centru (pp. 11-13). La Orhei se ajungea pe jos în trei ore, iar cu căruţa în două (p. 17).
Spațiul de habitare este descris ca unul arid, bântuit de secete însă din gama cataclismelor naturale nu au fost eclipsate nici secetele. Depărtarea de localități este configurată și de infrastructura precară: „În cuprinsul regiunii nu avem șosele, decât drumuri care duc spre Criuleni, Malovata, Susleni, Orhei, Perisecina și Criuleni” (p. 13). Satul celor 14 fântâni miza pe bogățiile Răutului, considerat pentru săteni un fel de „Nil”. Râul era bogat în crapi, somn, mreane, știucă, baboi, cuiu, haut, plătică, sabia, podușca, clean, șuvoaică, svârlugă, broaște și șerpi. La fel, apa din Răut era utilizată la udatul răsadurilor de tutun și zarzavat, pentru moara de apă a satului. Tot aici se topea cânepa și inul.
Cel mai numeros în sat era neamul Babenco (13 familii). Porecla nu se prea întrebuința.
Vârsta de căsătorie la băieţi era între 18 și 25 ani; iar la fete de 16–22 ani. Căsătoriile aveau loc reieșind din „chestiuni economice, de ordin sufletesc și în al treilea rând de ordin biologic” (p. 21). Se credea că dacă plouă în ziua nunţii, mirii au mâncat din horn (p. 42).
Este un sat ancorat în munci de lucrare a pământului: „La deal merg toţii. Cei de șapte la zece ani pasc vacile, viţeii, oile, strâng buruieni pentru vite. De la 12 ani în sus tata le pune sapa în mână și-i învaţă la prășit. După prașă un copil păzește bostănăria, via sau livada, însoţit de un câine. La colibă au și o cloșcă cu pui. Argaţi nu au” (p. 26). Atunci când stau la masă, sătenii mănâncă dintr-o strachină comună așezaţi în jurul unei mese mici cu trei picioare (p. 28). În casele făcute din piatră la loc de cinste e cuptorul, care e un loc călduros, dar și o adevărată pepinieră de… păduchi (pp. 30-31).
Satul este ancorat în tradițiile medicinii populare. Țăranii apelează mai degrabă la babe, decât la medic. „Moșitul se face în sat de două babe autorizate de moașa oficială. În caz de scrântituri în sat sunt doi oameni care le dau bine la loc. Dar și aceștia au practică făcută pe lângă doctori în armată” (p. 32). De altfel, sătenii nu se uitau bine la oamenii cărturari, „deși le place. Îi invidiază” (p. 47).
Contextualizarea sarcinii este prezentată în perimetrul spațiului ritualic. Astfel, la întrebarea referitoare la conceperea copilului, Mătușa Zenovia de 75 ani, a afirmat: ,,Nevasta cât și bărbatul au ei legături multe, dar atunci e mai cu foc când vin de la o cumetrie sau nuntă, unde au petrecut bine mai mult timp, cel puţin o zi și o noapte. După aceste cumetrii, peste nouă luni jucăm la ei bată-i norocul” (p. 35). Pentru a da naștere unui copil sănătos, femeia însărcinată trebuie să urmeze o serie de restricții: „mai ales să nu strângă frânghie în aiastă vreme, pentru că se dau maţele împrejurul gâtului copilului” (p. 35).
Copiii născuți la zile însemnate se considerau că vor ajunge oameni mari, iar dacă plouă la naștere cresc înalți și frumoși, iar pe timp de „secetă, mic și pipernicit” (p. 36).
Referitor la fizica pământului, sătenii considerau că „Pământul ar fi plan și stă pe apă […]. În pământ ar exista multe comori, care în special ar fi fost îngropate de Turci […] Fulgerul ar fi produsul focurilor trase de Sf. Ilie și în consecinţă tunetul, detunătura acelei arme. Când plouă tare ţin ușile închise, pentru a nu pătrunde săgeata ce urmărește diavolul” (p. 46).
În carte se face referință la instituțiile de cultură din localitate (cele două biserici, școală) (pp. 48-53). Viața artistică a satului este animată de țesături, îmbrăcăminte, broderii, împodobirea casei (pp. 54-57). Se prezintă dimensiuni ale gospodăriei satului (pp. 58-59).
Sătenii sunt prezentați a fi ospitalieri, mândri, politicoși, conservatori (p. 60).
Anexa include o închinăciune, o colindă și șapte descântece auzite de la săteni (pp. 62-68).
Monografia Butuceni reprezintă o autentică „mașină a timpului” în care dorim să ne urcăm pentru a savura din trecut, tradiție, filosofie, autenticitate. Este o privire asupra mentalității rustice basarabene.

Dr., conf. univ. Ion V. XENOFONTOV

Vernisaj–expoziție „Renaştere”

Expozitie_1

Vernisaj–expoziție „Renaştere”
Vineri, 13 mai 2022, Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”
Adresa: Chișinau, str. Academiei 5A

PROGRAM

DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI
14:30–14:40 moderator: Maria POȘTARENCU, bibliotecar principal BȘ(I) „Andrei Lupan”

CUVÂNT DE SALUT
14:40–14:55
Dr. Lidia PRISAC, director adjunct BȘ(I) „Andrei Lupan”
Arcadie ANTOSEAC, membrul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova
Lilia MARJIN, conducătoarea Clubului Floriștilor „Diana”

PAUZA MUZICALĂ
14:55–15:15 – ansamblul acordeoniștilor din Liceul Muzical Republican „Serghei Rahmaninov”

LUĂRI DE CUVÂNT
15:15–15:45
Inga OREHOV, șefa Studiului de Artă „Șapte culori ale fericirii”
Loc rezervat
Loc rezervat
Victoria ROCACIUC, dr., critic de artă, Institutul Patrimoniului Cultural
Eugenia DAVID, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova

PAUZA MUZICALĂ
15:45–16:10 – ansamblul acordeoniștilor Liceul Muzical Republican „Serghei Rahmaninov”
16:10–17:00 – PAUZĂ DE CAFEA

SUPERLATIVE BASARABENE: CEL MAI BĂTRÂN ÎNVĂȚĂTOR

În anul 1921 cel mai bătrân învățător din Basarabia era considerat Voronov, din comuna Ciuciuleni, județul Chișinău (azi rn. Hânceşti), care avea 49 de ani dedicați învățământului primar din Basarabia.

Sursă: Şcoala. Organul Asociației Corpului Didactic din Basarabia, 1921, nr. 1, pp. 94-95.

PRIMĂVARA 2022

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (Chișinău, Șoseaua Hâncești, 38A). Foto: IVX, 11 mai 2022

280108000_765602797953399_3617758956321646411_n

LISTA NOMINALĂ A BASARABENILOR CĂZUȚI ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Agenția Națională a Arhivelor (director: dr. Igor Cașu), cu sprijinul Agenției pentru Știință și Memorie Militară a Ministerului Apărării (director: colonel, dr. Vitalie Ciobanu) și în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova (director: Elena Pintilei) au pus în circuitul public cele șapte volume ale „Cărții memoriei” publicate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova pe parcursul anilor 2002–2005. Lucrările conțin listele a cca. 56 mii de basarabeni recrutați în Armata Roșie și care au căzut pe câmpul de luptă în perioada anilor 1944–1945. Listele nu sunt complete deoarece nu includ, cu mici excepții, pe cei care au luptat pe frontul de Est în anii 1941–1944, fie de partea Armatei Roșii sau în Armata Română și nu conțin date cu privire la raioanele din stânga Nistrului.

La elaborarea acestor lucrări valoroase au participat și doi cercetători științifici ai Centrului de Cercetări Enciclopedice ai Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. Este vorba de colonel, dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache (membru al Colegiului de redacție) și locotenent-colonel Sergiu Ababi (responsabil de ediție).

Cărțile pot fi accesate aici:

Vol. I. Bălți, Glodeni, Florești, Râșcani, Săngerei
Cartea Memoriei, Chișinău 2002, Ministerul Apărării, vol. I
Vol. II. Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița, Otaci
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol II
Vol. III. Drochia, Florești, Soroca, Șoldănești, Telenești
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol II
Vol. IV. Călăraș, Orhei, Rezina, Ungheni
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol. IV (1)
Vol. V. Cantemir, Cimișlia, Hâncești, Liova, Nisporeni
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol. V
Vol. VI. Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Căușeni, Ștefan-Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia
Cartea Memoriei, Chișinău 2005, Ministerul Apărării, vol. VI (1)
Vol. VII. Chișinău, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Strășeni
Cartea Memoriei, Chișinău 2005, Ministerul Apărării, vol. VII

Sursă: Agenția Națională a Arhivelor

http://arhiva.gov.md/lista-basarabenilor-cazuti-in-al-doilea-razboi-mondial-56-000-persoane/

APARIȚIE EDITORIALĂ

Istoria învățământului superior în RSS Moldovenească. Bibliografie /bibl.: Lidia Zasavițchi, Janna Nikolaeva; coord.: Liliana Rotaru; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov, Chișinău, 2022, 243 p. (Seria: Historia Universitarea). ISBN 978-993454-5-3.

280049187_5514844861861489_7880166255732235881_n

La alcătuirea bibliografiei au fost consultate colecţiile Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”; Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova; catalogul partajat al bibliotecilor universitare din RM – LibUnivCatalog (http://primo.libuniv.md/); Instrumentul Bibliometric Național IBN (1993-prezent) (https://ibn.idsi.md/) şi altele repozitorii instituţionale din Republica Moldova; resursele online. De asemenea, a fost consultată bibliografia naţională: „Cronica Presei RSS Moldoveneşti” (1958-1990), „Cronica Presei” (1991-1999), „Bibliografia Naţională a Moldovei” (1999-2021); bibliografiile tematice, biobibliografii. Descrierea bibliografică este efectuată conform standardului GOST 7.1 – 2003 „Înregistrarea bibliografică. Descrierea bibliografică.” Selectarea materialelor a fost încheiată la 27 noiembrie 2021. Pentru structurarea materialelor bibliografice ne-am servit de criteriul cronologic, lucrările fiind ordonate potrivit datelor la care au fost publicate.
Bibliografia este destinată specialiștilor în domeniul istoriei regimurilor totalitare, istoriei RSS Moldovenești, istoriei învățământului și educației, specialiștilor în politici educaționale, personalului științifico-didactic din instituțiile învățământului superior și tuturor celor ce se interesează de mentalități, psihologie istorică, sociologie istorică, politici educaționale și altele.

dr. Liliana Rotaru

UN AUTOGRAF

Autograf de pe fotografia oferită profesorului, muzicologului, folcloristului Gleb Ciaicovschi-Mereșeanu (1918/1919–1999) de către Serghei Lunchevici (1934–1995), protagonistul filmului „Lăutarii” (1971)

Dragă Gleb Simionovici!
Viața-i-Viață! (legată cu ață!)
S-a rupt ața – s-a dus… VIAȚA!
30.I.1973
Serghei Lunchevici (Iar Gleb – bunic!!!)

279679052_511029817330602_6056175403189821607_n
279638088_338178064968886_1393037187856714656_n

TEATRUL UCRAINEAN

279370873_407347597919320_6514293533159080498_n

Sursă:
Din trecutul nostru: Revistă istorica dedicata memoriei mult regretatei Sofia Bezveconnaia. Chisinau: Tipografia Uniunii Clericilor Ortodocși din Basarabia, 1934, an. 2, nr. 13-14, p. 38.

APARIȚIE EDITORIALĂ

Conflictul armat de la Nistru : Bibliografie /Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, Agenția pentru Ştiință și Memorie Militară ; editor: Constantin Manolache ; redactor științific: Vitalie Ciobanu ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; bibliografie: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi ; coperta și paginare computerizată: Vitaliu Pogolșa. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2022 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 308 p. 100 ex. ISBN 978-9975-62-456-5

Ediția bibliografică are în vizor materialele publicate până în prezent privind geneza, evoluția și perspectivele conflictului militar de la Nistru. La o distanță de trei decenii au fost fixate fapte și evenimente derulate într-un context istoric tensionat: destrămarea Uniunii Sovietice, declanșarea mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor 1980, proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova.
Volumul include lucrări în limbile română, rusă, ucraineană, engleză, franceză ș.a.
Cartea oferă o perspectivă globală a desfășurării conflictului armat de la Nistru: istorică, politologică, geopolitică, militară, diplomatică, juridică, sociologică, iconografică etc.
Print

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:

Conflictul armat de la Nistru_Bibliografie

Masa rotundă consacrată celebrării Drapelului de Stat din 27.04.2022

Link-ul de acces: https://us02web.zoom.us/j/85326648794?pwd=MG96cU85d2lsaXJHSjRTcDhiYnBjQT09
Identificator: 853 2664 8794
Cod de acces: 718948
image (1)
Comitet științifico-organizatoric:
1. Victor JUC, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, director, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice
2. Gheorghe COJOCARU, doctor habilitat în științe istorice, conferențiar universitar, director, Institutul de Istorie
3. Nina CORCINSCHI, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, director, Institutul de Filologie Română „B. Petriceicu-Hașdeu”
4. Constantin MANOLACHE, habilitat în științe politice, conferențiar universitar, director, Biblioteca Științifică Centrală (Institut) „Andrei Lupan”

Program Masa rotunda 27.04.22, ora 10.30

DE ZIUA DRAPELULUI DE STAT AL REPUBLICII MOLDOVA

279274486_4979915098710914_6060987595289045408_n

Agenția pentru Știință și Memorie Militară, în colaborare cu Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, inaugurează expoziția tematică „Vexilologie și Heraldică Națională” evenimentul va avea loc la 27 aprilie, ora 9.00, în incinta Agenției, str. Tighina, 47).
În cadrul expoziției vor fi prezentate replicile drapelelor și stindardelor istorice, peste 70 de imagini cu steme, steaguri și drapele, care reprezintă evoluția simbolisticii naționale din diferite perioade istorice din colecția Agenției pentru Știință și Memorie Militară și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”.

DIN ISTORIA LUMII

O caracteristică a itinerarului domniei lui Irod cel Mare, regele Iudeii (37–4 î.Hr.): „S-a suit pe tron ca o vulpe, a domnit ca un tigru și a murit ca un câine” (după Iosephus Flavius).
9167fedd7df60ec8

CELE DOUĂ FOAMETECIDE

Pe fundalul foametei organizate în anii 1946–1947, cei deportați în cadrul operațiunii cu nume conspirativ „Iug” (Sud), din 6–7 iulie 1949, cel mai mare val de deportări din Moldova sovietică, erau marcați de angoasa spațiului intrus care nu putea să le asigure un trai decent, de aceea au mizat pe aprovizionarea cu alimente din propria gospodărie. Graba organizării deportărilor și limitele impuse de sovietici în privința cantității de mâncare a fost una evidentă și cu impact funest în soarta celor deportați.

siberia moldoveni deportazi

Foto: Baraca familiei Roșca, originară din s. Carahasani, rn. Olănești (actualmente, rn. Ștefan-Vodă), deportată în reg. Kurgan, rn. Safakulievsk, sovhozul Elansk. Foto: arhiva familiei Iuraș.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Prisac Lidia, Alimentaţia deportaților din RSS Moldovenească în cadrul operațiunii „Iug” (1949). În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (61), 2021, pp. 96-101

Vezi
96-101_21

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/96-101_21.pdf

CITATUL ZILEI

„Când lucrurile merg rău într-o comunitate, poți fi sigur că și memoria este de vină!”

Simona Nicoară, Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 45.

simona-nicoara-istorie-si-imaginar_312874

APARIȚIE EDITORIALĂ

Coperta_Doctor habilitat Leonid Voloșciuc. Biobibliografie

Doctorului habilitat Leonid Voloșciuc : Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Larisa Andronic ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Lidia Zasavițchi, Janna Nicolaeva.– Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2021 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 424 p.

Lucrarea este consacrată doctorului habilitat, profesor cercetător, Om Emerit al Republicii Moldova, Laureat al Premiului Național, Leonid Voloșciuc, personalitate
cunoscută și apreciată înalt în țară şi peste hotare, pentru realizările înregistrate în domeniul virusologiei, microbiologiei, protecției biologice a plantelor și agriculturii ecologice.
Profesorul Leonid Voloșciuc este fondatorul şcolii științifice Protecția microbiologică a plantelor, fundamentând relațiile dintre organismele utile și cele dăunătoare, principiile constituirii biotehnologiilor de producere și aplicare a mijloacelor microbiologice de protecție a plantelor în sistemele de agricultură convențională și ecologică.
Savantul a pregătit doi doctori habilitați şi șase doctori în ştiinţe.
Portretul de creație al doctorului habilitat în științe biologice este prezentat în diferite ipostaze: activitatea științifică, didactică, managerială, civică etc. Bibliografia însumează 445 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 13 monografii, trei manuale, două suporturi de curs, diverse articole în reviste internaționale și naționale, două patente ale Poloniei și 16 brevete de invenție. Volumul este adresat cercetătorilor științifici, profesorilor, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Vezi
Leonid_Volosciuc_Biobibliografie_ (1)

LECTURI LA SFÂRȘIT DE SĂPTĂMÂNĂ

_Lupan_2022
Ilie Lupan, Însemnările unui tânăr rebel /Ed.: Constantin Manolache; resp. de ediție: Ion Valer Xenofontov; copertă: Vitaliu Pogolșa; Ministerul Educației și Cercetării, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, Chişinău, S. n., 2022 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”), 147 p. ISBN 978-9975-62-453-4.

Cartea include amintirile din viața studențească a jurnalistului și traducătorului Ilie Lupan. Se prezintă profiluri de personalități, universul studențesc (de la sesiune la sesiune, viața în cămin, lucrul în colhoz, timpul liber etc.), aspecte din istoria Chișinăului, ingerința factorului politic în sistemul de învățământ superior. Volumul este adresat istoricilor, antropologilor, jurnaliștilor, tuturor cititorilor interesați de viața interioară din cadrul sistemului de învățământ superior.

Întotdeauna m-am temut de banal, de lucruri și fapte anoste care ne-au înconjurat și au tins să ne îndobitocească, să ne depersonalizeze. Dacă mi-a reușit să trezesc cât de cât interesul pentru niște vremuri sub care am fost nevoiți să trăim și să suferim, să supraviețuim, vremuri de care mulți vor să uite ca de un coșmar, înseamnă că munca mea (pornită într-o glumă) nu a fost zadarnică…
Ilie Lupan

CARTEA TÂNĂRULUI REBEL

Ilie Lupan s-a născut la 21 mai 1957 în s. Colibași, raionul Vulcănești (astăzi, raionul Cahul). Absolvește școala medie din satul natal în 1974. În 1975, s-a înscris la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Chișinău, pe care o absolvește în 1980. După facultate, a activat în diferite funcții la Teatrul „Luceafărul”, la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, la ziarul „Tinerimea Moldovei”, redactor la Editura „Cartea Moldovenească” (1982–1990). Publică în presa periodică articole și interviuri care abordează subiecte tabuizate: trecerea la alfabetul latin, denumirea corectă a limbii, foametea organizată de regimul de ocupație, deportările ș.a. După tipărirea unui articol de investigație despre soarta monumentului lui Ioan Vodă cel Cumplit de la Cahul, în octombrie 1988 (distrus de sovietici în 1940), în vara lui 1991, autoritățile locale decid să restaureze bustul domnitorului (după o fotografie de epocă, publicată în revista „Columna” de autorul investigației).
„Am scris, încă prin 1988–1989, despre valurile de deportări din Basarabia și despre foametea organizată în 1946–1947, adică despre genocidul basarabenilor organizat de ruși. Discuțiile cu oameni din Colibași și din alte zone m-au cutremurat, încât scriam, acasă, și plângeam […]. Mi-am zis atunci că nu voi mai scrie niciodată despre asta”. În 1989, la Editura „Cartea Moldovenească”, apare volumul magistral „Povară sau tezaur sfânt” (alcătuitor și coautor Ilie Lupan), în care au fost incluse cele mai importante articole semnate de savanți, ziariști în susținerea revenirii la alfabetul latin și la denumirea corectă a limbii – limba română. Printre acestea se numără și „Veşmântul fiinţei noastre”, adevărat manifest al mişcării naţionale, elaborat de Valentin Mândâcanu. În 1990, la aceeași editură, apare volumul „Fărâma cea de pâine…”, la care, de asemenea, Ilie Lupan este alcătuitor și coautor, volum care inserează articole despre suferințele basarabenilor în timpul foametei organizate în 1946–1947 de către regimul sovietic de ocupație. Între 1990 și 1997, a lucrat în presa scrisă: revista „Columna”, hebdomadarul „Literatura și Arta”, ziarele „Țara”, „Mesagerul”. Concomitent, în anii 1993–1999, a fost corespondent special pentru Republica Moldova la ziarele „Meridian” „Cotidianul” (București) și „Monitorul de Iași”. Redactor și traducător la Agenția Infotag (1997–2005), redactor la Agenția de Stat Moldpres (2005–2013). Din 2013 și până în prezent este redactor-șef adjunct al ziarului „Vocea poporului”. Pe parcursul anilor, a colaborat cu diferite publicații, printre care „Flux”, „Jurnal de Chișinău”, „Timpul”, revista „Amic” ș.a. În 1993, Ilie Lupan editează cartea de publicistică „În așteptarea marii judecăți” (Editura „Universitas”). A publicat versuri în diverse publicații („Literatura și Arta”, „Țara”), proză și versuri în revista „Viața Basarabiei”. A participat, ca invitat, la diverse emisiuni radio și TV, în care și-a expus opiniile în probleme de interes public. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova (1993). Premiul I al Fundației „Soros” pentru cele mai bune articole de investigație (1995) .
Referitor la amintirile din viața studențească, jurnalistul Ilie Lupan menționează următoarele: „Am promis, într-un cerc mai restrâns, că voi mai scrie despre studenție (există folclor studențesc, dar nu există o cronică a unor pagini din viața noastră), așa cum a fost, cu bune și rele, dar frumoasă, irepetabilă. Despre profesorii iubiți și mai puțin iubiți, așa cum a fost. Fiindcă, am mai spus-o, voi scrie doar adevărul, chiar dacă acesta nu va plăcea cuiva. Și am mai zis că mai degrabă îmi tai o mână decât să scriu neadevărul sau să scriu pe placul cuiva. Și voi scrie doar despre fapte verificabile, cu sau fără martori […]. Dar, ca să nu plictisesc, voi alege doar momentele dramatice sau vesele, fiindcă pe cine interesează oare mediocritatea, fie aceasta și de aur? Topârceanu nu în zadar și-a intitulat o carte «Balade vesele și triste». Fiindcă și viața noastră a fost (este) împănată cu momente mai vesele sau mai triste […]”. Stilul deosebit de a nara, a la Ion Creangă, pe care l-am desprins de la jurnalistul Ilie Lupan, se pare că este un specific local, fapt pe care l-am consemnat cu convicțiune de la un alt sătean vestit, profesorul Ion Comanici (născut la 14 iulie 1933, în comuna Colibaşi, judeţul Cahul), mareșalul nucului comun (Juglans regia L.).

Ion Valer XENOFONTOV, dr. în istorie

27 MARTIE/9 APRILIE 1918 – UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Convocat în ședință solemnă, organul legislativ (Sfatul Țării) al Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia), prezidat de Ion Inculeț, a votat „Declarația de Unire a Basarabiei cu România”. În document se menționa: „în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”. Unirea a fost votată de 86 de deputați, 3 voturi au fost împotrivă, 36 de deputați s-au abținut de la vot. Sfatul Țării și-a desfășurat activitatea în vederea realizării reformei agrare, s-a menținut autonomia provincială, se garantau drepturile și libertățile cetățenești, inclusiv respectarea celor ale minorităților. La 9/22 aprilie, printr-un decret, Regele Ferdinand I a promulgat actul unirii declarând „Basarabia unită cu România de veci una și invizibilă”. Consiliul Directorilor Generali (Guvernul basarabean) condus de Petre Cazacu a administrat provincia până la preluarea Basarabiei de către executivul român. La 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a declarat unirea necondiționată a Basarabiei cu România. În anii 1918–1940, 1941–1944, Basarabia a fost parte componentă a României întregite.
IVX

277153205_651626926118208_5007743110543797947_n
Expoziție tematică organizată de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării (str. Academiei 5A, mun. Chișinău)

PUNȚI DE CĂRȚI

Academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, i-a oferit ambasadorului României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță lucrarea
Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021): Album enciclopedic /Coord.: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7

La 23 martie 2022, diplomatul a vizitat Academia de Științe a Moldovei cu ocazia finalizării misiunii diplomatice în Republica Moldova. Foto: Eugenia Tofan.

277229486_10220150298015926_8493640152091285024_n

CULTURĂ ȘI ANTICULTURĂ

Preotul Paul Mihail (29 iunie 1905, Cornova, Orhei – 11 octombrie 1994, București) în bogata sa bibliotecă, 1939. Această bibliotecă a fost distrusă după 28 iunie 1940, în urma anexării Basarabiei de către URSS.

276982751_3121231484765810_1567288977782980904_n

ACCES LA BAZE DE DATE – EIFL

Dragi cititori, a fost actualizat accesul utilizatorilor la următoarele baze da date științifice:
https://compass.astm.org/
https://www.bookshare.org/ (log: [email protected], pass: kl123456at)
https://erj.ersjournals.com/
https://msp.org/publications/
https://www.openedition.org
https://leo.hypotheses.org/5222
https://journals.biologists.com/dev
https://journals.biologists.com/jcs
https://journals.biologists.com/jeb
Free Open Access publishing for corresponding authors https://www.biologists.com/library-hub/read-publish/guide-for-authors/

PS. Opțiunile avansate de acces la Bazele de date susnumite, sunt posibile numai de pe computerele amplasate în sala de lectură a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, Ministerul Educației și Cercetării (Mun. Chișinău, str. Academiei, 5). Vă așteptăm cu drag.

UN AUTENTIC IZVOR ISTORIC

„AMINTIRILE STUDENTULUI ȘPILER”

Porecla de „student șpiler” sau șmecher i s-a dat în lagărul de concentrare de la Dubravlaga (sătucul Leplei, RASS Mordovă), unul dintre cele mai acerbe din cadrul Uniunii Sovietice, unde își ispășea pedeapsa Boris Marian, fiind condamnat din motive politice pe un termen de 5 ani pe când era student în anul IV al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat „T. Șevcenko” din Kiev.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, „Amintirile studentului șpiler” – o veritabilă sursă istorică, În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 4 (63), 2021, pp. 166-168.

IMG_3726

Vezi
166-168_19

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/166-168_19.pdf