Banca din parc şi verdele crud. Foto: IVX, 16 mai 2026

Cu regret, scriitoarea Emilia Burca, protagonista lucrării „Migrația la feminin: Studiu de istorie orală. Mărturii” /Lidia Prisac, Chișinău, Lexon-Prim, 2026, a trecut la cele veșnice, plecând la Domnul.
Scriitoarea Emilia Burca (24 octombrie 1965, s. Colicăuți, rn. Briceni -15 mai 2026, Paris, Franţa).
După absolvirea școlii medii din satul natal, a urmat Facultatea de Limbi Străine la Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pe care a absolvit-o cu mențiune (Diplomă Roșie). Ulterior, a fost angajată în calitate de profesoară de limbă franceză la liceele din Briceni. În 2003 a decis să plece la muncă în Franța, stabilindu-se la Paris. Ulterior, a revenit acasă. A doua și a treia oară a plecat la Paris la începutul lui 2013 și, respectiv, 2024. A fost scriitoare și autoarea câtorva romane, dintre care: La chute de lʼange: Suite de La Révélation /Emilia Burca, Paris, Kindle Edition, 2021, 63 p.; Entre vertu et faiblesse /Emilia Burca, Paris, Le Lys Bleu, 2022, 200 p.; Căderea Îngerului: Revelația /Emilia Burca, Iași, Sedcomlibris, 2022, 287 p.; Străinul din mine /Emilia Burca, Chișinău, S.n. (F.E.P. Tipografia Centrală), 2023, 167 p.; Le dompteur de réalités /Emilia Burca, Paris, CʼArte, 2023, 256 p.; Ochiul tigrului /Emilia Burca, Chișinău, S.n. (F.E.P. Tipografia Centrală), 2024, 269 p.; Era vărsătorului /Emilia Burca, Chișinău, 2025, 200 p.; LʼArchive des souvenirs /Emilia Burca, Paris, CʼArte, 2025, 478 p. etc.
În amintirea Emiliei Burcă, prezentăm câteva fragmente din mărturiile acestea, oferite la 10 septembrie 2025.

Drum lin spre ceruri!

A plecat la Domnul profesorul universitar și omul de știință Mitru GHIȚIU (5 februarie 1945, satul Izvoare, raionul Florești, Republica Moldova – 11 mai 2026, Paris, Franța).

Comitetul de Conducere al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” exprimă sincere și profunde condoleanțe familiei îndurerate, rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe regretatul profesor, noi numărându-ne printre aceștia.

Pe parcursul activității sale îndelungate, s-a afirmat ca o personalitate marcantă în mediul academic și universitar din Republica Moldova. După absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universității din Chișinău, o scurtă perioadă a activat în învățământul preuniversitar, construindu-și apoi o exemplară carieră științifică, didactică și profesională.

Parcursul șttiințific și profesional al regretatului coleg cuprinde activitatea de cercetător științific și șef de secție în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei; profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; profesor, director al Secției Studii, sef al Catedrei Istoria Românilor și Popoarelor Vecine, precum și cea de director al Departamentului Evidență și Monitorizare Proces Educațional în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova; director al Serviciului de Stat de Arhivă a Republicii Moldova.

Mitru Ghițiu și-a dedicat întreaga viață cercetării și organizării științei istorice, organizării și dezvoltării învățământului superior, pregătirii cadrelor de specialiști în domeniul istoriei. Opera sa științifică cuprinde o monografie, o serie de studii și aricole publicate în ediții de specialitate. S-a remarcat prin numeroase participări la manifestări științifice naționale și internaționale. Activitatea ștințifică și didactică a regretatului profesor s-a caracterizat prin rigoare, competență profesională și adevărată pasiune pentru cercetarea trecutului istoric. Prin activitățile desfășurate, a contribuit la formarea noilor generații de specialiști în domeniul cercetării istoriei, iar lucrările regretatului savant deschid noi perspective de abordare pentru tinerii cercetători.

A fost o fire onestă, o persoană integră și modestă, un om dedicat profesiei și familiei. Cei care l-am cunoscut și apreciat să păstrăm în inimile noastre amintirea luminoasă despre distinsul nostru coleg.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Comitetul de Conducere

al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”

Pictura ploii de mai. Foto: IVX, 12 mai 2026

Casa (reconstruită) în care s-a născut şi a activat Marie Curie-Skłodowska (1867–1934), dublă laureată a Premiului Nobel în domenii științifice diferite (fizică și chimie). Foto: Antoni Kubiak, 27 aprilie 2026

Fereastra cu ferestre din Orașul Vechi (I). Foto: IVX, 27 aprilie 2026

Republica Moldova între trecut, prezent şi viitor. Foto: IVX

La 7 mai 2026, Facultatea de Istorie şi Filosofie reprezentată de conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, dr. cerc. şt. coord. Lidia Prisac şi masterand Iurii Ceabanov au vorbit în faţa unui public interesat format din elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Pro Succese” despre oportunităţile generoase oferite de Universitatea de Stat din Moldova.
Prezentarea programelor educaţionale organizată în formă de podcast a fost excelent moderată de masterandul Iurii Ceabanov, care este şi realizator de emisiuni TV, dar şi un mare promotor al culturii, fiind angajat al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.
Viitorii studenţi ai Universităţii de Stat din Moldova au aflat despre programele de studii, mobilitățile academice, stagiile de practică, oportunitățile de angajare.
Un interes aparte pentru elevi a suscitat programele de studii oferite de Facultatea de Istorie şi Filosofie. Elevii au putut afla cine din preşedinţii Republicii Moldova, preşedinţii Parlamentului Republicii Moldova, prim-miniştri, dar şi din alte domenii au absolvit prestigioasa Facultate.
Dr. Nadia Cristea, directorul Liceul Teoretic „Pro Succese”, absolventă exclentă (1996) a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, a îndrumat elevii spre valorile livreşti, umane, profesionale.

Liliac de Chişinău: Foto: IVX, 7 mai 2026

Hotare şi umbre. Foto: IVX, 7 mai 2026

Preotul-poet Alexie Mateevici cântând la ghitară.

Sursă: Viaţa Basarabiei: Revista lunară: duplex Chişinău – Bucureşti.- Chişinău: Tipografia “Tiparul Moldovenesc”, 1934.- An. 3, Nr. 11.- P. 11.

Blocul administrativ al Universităţii din Varşovia. Foto: IVX, 27 aprilie 2026

VIZITELE REGINEI MARIA (1875–1938) LA CHIȘINĂU

Considerată „mama grijulie a poporului român”, Regina Maria avea să sesizeze particularitățile Basarabiei după unire, în cadrul unor vizite efectuate de membrii Casei Regale la Chișinău. Vizitele au fost întreprinse în anii 1920, 1925 și 1927, cu prilejul desfășurării unor anumite evenimente, Regina însoțindu-l pe Regele Ferdinand I, dar și ea fiind însoțită (în ultima sa călătorie), de Principesa Ileana, fiica mai mică a suveranilor.
Cu referire la popasul regal din capitala Basarabiei, Regina Maria avea să facă următorul rezumat: „Este foarte greu pentru un suveran, într-o vizită oficială, să înțelegi toate dedesubturile. Dar cred că asperitățile au început să dispară și că administrația noastră, cu toate că este puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă totuși un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și că locuitorii simt asta”.

Sursă: PRISAC, Lidia, XENOFONTOV, Ion. Vizitele Reginei Maria (1875–1938) la Chișinău. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2026, nr. 1(80 _S), pp. 135-143.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/19-akademos-2026-1-s1-prisac-18570461.26.1-s1.19.pdf

Titanii polonezi. Foto: IVX, 27 aprilie 2026

Mishel Aleqyan, Copacul roşu. Ulei, pânză, 30 x 40 cm.

Casa (reconstruită) în care a trăit şi a creat compozitorul şi pianistul polonez Fryderyk Chopin. Foto: IVX, 27 aprilie 2026

BISERICA „SFÂNTA CRUCE” DIN VARŞOVIA – ADĂPOSTEŞTE INIMA COMPOZITORULUI ŞI PIANISTULUI POLONEZ FRYDERYK CHOPIN.

Biserica „Sfânta Cruce”. Foto: IVX, 27 aprilie 2026

Notă istorică

În1849, la vârsta de 39 de ani, aflat pe patul de moarte, compozitorul şi pianistul polonez Fryderyk Chopin și-a rugat o soră să fie „tăiat” pentru a se asigura
că nu va fi îngropat de viu. Drept urmare, inima i-a fost extrasă și conservată într-un borcan cu coniac. Ulterior, cercetătorii, examinând inima, au depistat cauza morții
vestitului creator de valori cantabile. Cele mai recente cercetări arată că pericardita, o complicaţie rară a tuberculozei cronice, a fost cea care i-a răpus viața lui Chopin.
Trupul lui Fryderyk Chopin a fost înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris (alături de Marcel Proust, Oscar Wild, Jim Morrison), iar inima i-a fost adusă în
Polonia de sora sa și se află în cripta Bisericii „Sfânta Cruce” din Varşovia. În anul 1944, datorită unui admirator al compozitorului, ofițer SS, inima s-a păstrat la sediul
central de comandă german, fiind apoi înapoiată bisericii.
Potrivit profesorului M. Witt și echipei sale, la examinare s-a găsit inima „perfect conservată în borcan. Unii încă mai vor să deschidă borcanul ca să preleveze mostre de ţesut pentru efectuarea de teste ADN și să-şi testeze ideile că Chopin ar fi suferit de o boală genetică. Ar fi o greşeală fatală. Ei ar putea distruge inima şi, în
orice caz, sunt destul de sigur că acum ştim ce l-a omorât pe Chopin”.

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Despre inimă (o abordare inter/trasn/multidisciplinară). În: Acta Tirrae Fogarasiensis, VII, Făgăraș, Editura Negru Vodă, 2018, pp. 425-447. ISSN-L-2285- 5130.
Vezi: https://biblioteca-digitala.ro/reviste/ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS/07_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VII_2018_425.pdf

Bicicleta din alt secol. Foto: IVX, 28 aprilie 2026

Nina Şibaeva, artist vizual, pictor, grafician, profesor, s-a născut la 1 mai. Lucrează la Art.
A studiat Graphies la AMTAP.
Nina Şibaeva face parte dintr-o dinastie de artiști plastici, printre ei fiind Olga Orlova și Iurie Şibaev.
Artista activează în domeniul picturii și graficii, realizând portrete, peisaje și naturi statice.
A absolvit Școala Republicană de Arte Plastice I. E. Repin din Chișinău, astăzi Colegiul “Alexandru Plămădeală” și Facultatea de Grafică al Institutului
de Arte din orașul Chișinău (astăzi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cu profesorii: Valentin Koreakin & Ilie Bogdesco.

Albert Chatinyan. Apus. Ulei pe pânză, 70 cm х 60 см.

Moldova and Poland: History and Culture in the Central and Eastern European Space. April 27-28, 2026. Faculty of History University of Warsaw

Vezi:
Programme conference PL-MD

Catastrofa nucleară a avut loc pe 26 aprilie 1986, ora locală 01:22:44, iar focarul nu a putut fi stins decât pe 13 mai 1986.
Praful şi focul, care s-au ridicat până la 2 km, au aruncat în mediul înconjurător peste 40 de elemente radioactive şi de gaze rare, cca 155 tone de produse suprimate. Cantitatea de materiale radioactive răspândite în atmosferă a fost de 200 de ori mai mare decât cea de la Hiroshima şi Nagasaki.

FLocul fostului reactor de la Cernobâl. Foto: www.stiintasitehnica.com

La 4 martie 2022, lumea a rămas consternată de faptul cum armata rusă a ocupat centralele nucleare Zaporojia și Cernobîl din Ucraina.
Forțele rusești au tras obuze cu explozibil puternic în jurul centralei nucleare Zaporojia, provocând o explozie a centralei, cu o pierdere a sursei de energie din afara amplasamentului, fiind astfel nevoită să se bazeze pe generatoare diesel de urgență pe un termen scurt, pentru a răci reactoarele și combustibilul uzat. De asemenea, forțele rusești au abuzat fizic și psihologic personalul de la Zaporojia și Cernobîl, degradându-le capacitatea acestora de a opera în siguranță instalațiile nucleare.

Vezi:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Societatea%20Postcernobil.pdf?fbclid=IwY2xjawRZ7SVleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFqWWhZUTlVOE9xdnlTZWN4c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHn5aDZJzNQPRceZx9RVh850oFxkOv4feclaEgEKnh4JuX6SB2bm7dmp7FLVD_aem_twLn69A8UG9dF6tr6PwPpg

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/XENOFONTOV_0.pdf

https://ipn.md/79-milioane-de-locuitori-ai-planetei-au-fost-afectati-de-catastrofa-de-la-cernobil-istoric/?fbclid=IwY2xjawRZ7ThleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFqWWhZUTlVOE9xdnlTZWN4c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHiiMM1hKPbpu4oxIC5dGCbkp1rFWMufD15mmyUTWORKk3nWieCpxYnynRbcr_aem_ubkny1KXJPjtRrNL0WkpHg

Primăvara la fântână. Foto: IVX, 19 aprilie 2026

O performanţă unică pentru Republica Moldova.
Din cei 37 de candidaţi la bursa de excelenţă a Comitetului Internaţional Olimpic cu centru la Lausanne (Elveţia) au fost selectaţi doar cinci, câte unul de pe cele cinci continente (reprezentate simbolic prin inelele olimpice).
Europa este reprezentată de Sergiu Gurin, doctorand la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umanistice şi ale Educaţiei, Universitatea de Stat din Moldova.

Cosmin Budeancă, Alexandru-Bogdan Bud (coord.), Cuvântul care dăinuie. Valentin Orga: Istorie și bibliotecă la 60 de ani, Cluj-Napoca, Editura Mega & Argonaut, 2025, 702 p. ISBN 978-606-020-985-0.

Cartea poate fi consultată la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Lucrarea este dedicată dr., conf. univ. Valentin Orga, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, director al Editurii Argonaut.
Volumul include studii şi articole ştiinţifice din domeniile istoriei, istoriei orale/studii de memorie, etnografie, biblioteconomie, mărturii/aprecieri, lista de publicaţii (prezentare selectivă) a protagonistului.

„Biroul Dlui Valentin Orga este acoperit de cărţi şi reviste vechi şi noi. Subiectul cercetărilor sale. Cred că dincolo de aceste metereze se mai află o mică suprafaţă pe care încape tastatura şi ordinatorul, un telefon fix. Dimineaţa se bea o cafea şi se discută colegial probleme curente”. (Dan Culcer)

100 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC SUPERIOR ÎN BASARABIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN CHIŞINĂU 1926

Monedă aniversară din seria „Evenimente istorice”, în circulație din 21 aprilie 2026.

Caracteristicile monedei:

Valoare nominală: 50 lei
Calitate: proof
Metal: argint
Compoziție: 999/1000
Greutate: 22,0 grame
Diametru: 35 mm
Formă: rotundă
Margine: zimțată
Tiraj: 700 exemplare.

Avers:
Stema Republicii Moldova
anul de emisiune „2026”, inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc
„Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” în exergă.

Revers:
imaginea clădirii primei instituții de învățământ superior românesc, inscripția stilizată „100 de Ani”,
inscripția cu majuscule „ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC SUPERIOR ÎN BASARABIA” în arc de cerc.

Sursă: https://bnm.md/ro/content/isb

Referitor la istoria primei instituţii de învăţământ superior din Basarabia – Facultatea de Teologie, extensie a Universităţii Mihăilene din Iaşi -, a se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Valentin-Tomulet-tipar_2022_compres-639-653.pdf

Secvenţă de la Paștele Blajinilor din satul Antoneşti, raionul Ştefan-Vodă. Foto: IVX, 20 aprilie 2026

La blajini. Foto: IVX, 19 aprilie 2026

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Foametea organizată din RSS Moldovenească 1946–1947. În: Calendar Național 2026 / Instituţia Publică Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Tatiana Gruşco [et al] ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti [et al.]. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 440-442. ISSN 1857-1557.

Vezi: https://www.bnrm.md/wp-content/uploads/2019/12/CN%202026%20(web).pdf

Dragă comunitate academică a Universității de Stat din Moldova,
Stimați colegi, profesori, cercetători, dragi studenți,

În preajma Sfintelor Sărbători de Paști, când lumina Învierii ne reamintește de biruința vieții asupra întunericului și de puterea speranței și a renașterii, vă adresez gânduri de bine și urări de pace sufletească.

Această perioadă ne invită la reflecție, la regăsirea echilibrului interior și la redescoperirea valorilor care ne unesc – solidaritatea, bunătatea, responsabilitatea și respectul reciproc. Învierea lui Hristos ne inspiră nu doar spiritual, ci și uman, chemându-ne la înnoire lăuntrică și la cultivarea luminii prin faptele și alegerile noastre de zi cu zi.

Universitatea este un spațiu al căutării adevărului prin studiu, cercetare și aspirații spre noi reușite, iar misiunea noastră capătă sens deplin atunci când cunoașterea este însoțită de înțelepciune, empatie și grijă față de ceilalți. Împreună – profesori, cercetători, studenți și personal administrativ – construim o comunitate academică puternică prin unitate, încredere și aspirații comune.

Vă doresc ca aceste zile de sărbătoare să vă aducă liniște, bucurie și armonie în suflet și în familie, iar lumina Învierii să vă călăuzească spre noi împliniri personale și profesionale.

Hristos a Înviat!

Cu aleasă considerație, dr. hab., prof. univ. Otilia Dandara
Rector al Universităţii de Stat din Moldova

O lecţie de istorie ALTFEL cu tema “Grădiniţele şi şcolile din Chişinău în perioada interbelică” a fost organizată la 10 aprilie 2026 cu elevii Şcolii Primare “Grigore Vieru” din municipiul Chișinău, cea mai mare şcoală primară din Republica Moldova!
În faţa unui public curios au vorbit Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, cercetător științific coordonator și conferențiar universitar și Lidia Prisac, doctor în istorie, cercetător ştiinţific coordonator, ambii activând la Universitatea de Stat din Moldova.
Invitații speciali le-au vorbit elevilor clasei a IV-a „A”, învățătoare Elena Petrașevschi și clasei a IV-a „D”, învățătoare Ala Munteanu de la Școala Primară „Grigore Vieru”, despre sistemul educațional românesc din perioada interbelică, inclusiv din Basarabia.
Începând cu 1918, ia avânt sistemul de învăţământ primar din Basarabia. Elevii au aflat că prima treaptă a învăţământului primar din Chişinăul interbelic erau şcolile pentru copii mici, care se numeau – grădini de copii. Acestea erau destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 şi 7 ani şi obligatorii pentru cei de 5-7 ani în localităţile în care funcționau. Unele erau dotate cu biblioteci pentru părinţi şi copii.
Elevii au descoperit lucruri foarte interesante despre trecutul poporului nostru, cum arătau școlile de odinioară, care era nivelul învățământului și ce materii studiau elevii din acea perioadă.

Sursă: Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creanga”

Prelegerea publică „ORAȘUL ÎN ORAȘ – OGRADA ARMENEASCĂ” susținută de doctor în istorie Lidia PRISAC a avut loc la 7 aprilie 2026, la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău.
Publicul a avut posibilitatea de a afla de unde începe istoria Ogrăzii Armenești din Chișinău.
Au manifestat interes pentru subiect ghizii de turism din Republica Moldova și elevii din anul II de la specialitatea Bănci și Finanțe ai Colegiului Național de Comerț al ASEM, coordonați de Lilia GUȚU, profesoară și ghidul de oraș.
Organizator: Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău sub egida Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a municipiului Chișinău.

O lecţie de istorie ALTFEL cu tema “Grădiniţele şi şcolile din Chişinău în perioada interbelică”, petrecută la 8 aprilie 2026 cu elevii clasei a IV-a „B”, învățătoare Iulia Bordeianu și ai clasei a IV-a „C”, învățătoare Angela Dodu, de la IP Gimnaziul Adrian Păunescu.

Invitații speciali, Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, cercetător științific și conferențiar universitar, și Lidia Prisac, doctor în istorie, cercetător ştiinţific, le-au vorbit copiilor despre sistemul educațional românesc din perioada interbelică, inclusiv din Basarabia. Elevii au aflat că instruirea primară era gratuită și obligatorie timp de 4 ani, dar și despre dezvoltarea și extinderea rețelei de grădinițe.
În cadrul activității, copiii au descoperit cum arătau școlile de odinioară, ce materii studiau elevii din acea perioadă și care era nivelul învățământului, aflând totodată lucruri interesante despre trecutul poporului nostru.

Sursă: Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creanga”

Sursă: Florile dalbe. Săptămânal educativ-cognitiv şi literar-artistic pentru copii şi adolescenţi, nr. 11-12 (4557-4558), 26 martie 2026, p. 4.

Hotare şi contraste. Foto: IVX, 7 aprilie 2026

Astronautul american Jeff Williams, care a petrecut peste 500 de zile în spațiu, prezintă o prelegere la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Sala Azurie a fost arhiplină. Au venit să-l asculte pe astronaut elevi, profesori, academicieni. Foto: IVX, 3 aprilie 2026

PE STRĂZILE IUBIRII. ANTOLOGIE

În colecția „Poesis” a Editurii „Caiete Silvane” a apărut, cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj și al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, volumul colectiv „Pe străzile iubirii. Antologie”. Cartea este una tematică – cu tema iubirea – cuprinzând poeme de dragoste scrise de membri ai Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.
În antologie sunt cuprinși următorii autori: Silvia Bodea Sălăjan, Ioan-Vasile Bulgărean, Anca-Ioana Iacob-Gaidoș, Simone Györfi, Vasile Hatos, Marcel Lucaciu, Voichița Lung, Angela Maxim, Ancuța Mărieș, Alice Valeria Micu, Viorica Mureșan, Viorel Mureșan, Ileana Petrean-Păușan, Pethő Lorand, Ion Pițoiu-Dragomir, Florica Pop, Teodor Sărăcuț-Comănescu, Daniel Săuca, Doina Ira-Tăutan și Viorel Gh. Tăutan.
Ilustrațiile de pe coperta și din interiorul volumului sunt realizate de pictorul Lucian Muntean, cu o serie de acuarele din tema “Black & Red”.
Cartea a fost lansată la Zilele revistei „Caiete Silvane” (20-21 martie 2026).

Cartea este disponibilă și în format pdf (gratuit)
Vezi:
https://www.edituracaietesilvane.ro/produs/pe-strazile-iubirii-antologie-e-book-pdf/

Cea de-a 108-a aniversare a Unirii Basarabiei cu România a fost consemnată la Buzău – orașul de baștină al șefului guvernului României Alexandru Marghiloman, care la 27 martie 1918 a primit Declarația Unirii votată de Sfatul Țării de la Chișinău. Conferința științifică a fost organizată la 25-26 martie 2026 de Primăria Municipiului Buzău în cadrul proiectului „Salvarea patrimoniului, salvarea identității” prin Centrul Cultural și Educaţional „Alexandru Marghiloman”, în parteneriat cu Academia Română, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Academia de Științe a Moldovei și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare. Comunicările științifice au fost concentrate pe două secțiuni: 1) Patrimoniul material cu tema: „Patrimoniul urban din România – cercetare, protecție și reabilitare” (în coordonarea Comisiei de Istorie a Orașelor din România), și 2) Patrimoniul uman cu genericul: „Alexandru Marghiloman, Unirea Basarabiei cu Țara și societatea românească” (în coordonarea Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare).

Evenimentul a debutat cu prezentarea proiectului „Centrul Educațional pentru Permacultură și Hrană Sănătoasă” de primarul de Buzău Constantin Toma, urmat de dezvelirea Plăcii de inaugurare a Casei Grădinarului – Centrul educațional pentru permacultură și hrană sănătoasă, placa fiind descoperită de acad Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, și Irina Vlăduca Marghiloman, urmașa lui Al. Marghiloman.

Ședința plenară, moderată de dr. hab. Liliana Condraticova și dr. Marius-Adrian Nicoară, a inclus un cuvânt de bun venit din partea primarului Constantin Toma, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, președintelui Consiliului Județean Buzău Ion Marcel Ciolacu, dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, precum și din partea descendentei familiei Marghiloman Irina Vlăduca Marghiloman.

Momentul esențial al ședinței plenare a fost raportul susținut de președintele Academiei Române acad. Ioan-Aurel Pop, care a subliniat importanța Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918.

De asemenea, în cadrul evenimentului a fost lansat Suplimentul 1 al revistei „Akademos” pentru anul 2026, ce include articolele cercetătorilor din Republica Moldova și România, susținute la conferința organizată la 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Alexandru Marghiloman.

https://asm.md/sites/default/files/2026-04/Akademos_supliment%201_2026_site_ASM.pdf

Lucrările au continuat pe cele două secțiuni importante: „Patrimoniul urban din România – cercetare, protecție și reabilitare” și „Alexandru Marghiloman, Unirea Basarabiei cu Țara și societatea românească”, în cadrul cărora au fost susținute mai multe comunicări din domeniul istoriei, științelor politice și militare, artei și arhitecturii. Comunicarea subsemnatei a fost centrată pe clădirea de patrimoniu din centrul istoric al AȘM, fostul sediul al Muzeului de Arheologie al AȘM (Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 35), ulterior sediul Institutului Patrimoniului Cultural din Chișinău, iar în perioada interbelică aici a funcționat filiala Băncii Naționale a României.

De asemenea, în cadrul conferinței desfășurate la Buzău a fost pusă temelia unei colaborări mai eficiente între Comisia de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române și comisiile de experți „Istoria științei” și „Patrimoniul cultural din Republica Moldova în context european” în vederea organizării în comun a manifestărilor științifice, publicării lucrărilor științifice etc.

Conferința științifică organizată de Primăria Buzău în parteneriat cu Academia Română, Comisia de Istorie a Orașelor din România, Academia de Științe a Moldovei și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, are un impact deosebit în contextul consemnării celor 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Asemenea evenimente contribuie substanțial la formarea unui spațiu comun românesc pe dimensiunea științifică și culturală, subliniind importanta Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 și rolul personalităților în istorie.

Dr. hab. Liliana Condraticova
Sursă: https://asm.md/unirea-basarabiei-evocata-la-buzau-orasul-lui-alexandru-marghiloman

Campania „Învață în Moldova” – USM

La 1 aprilie 2026, o echipă formată din cadre didactice (Ion Valer Xenofontov), cercetători (Lidia Prisac) şi studenţi (Anastasia Șmidt şi Denis Docilă) au realizat o vizită de promovare a Universităţii de Stat din Moldova în instituţiile de învăţământ preuniversitar din municipiul Comrat. Astfel, au fost vizitate: Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Dmitrii Caracioban”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Dmitrii Mavrodi”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gavril Gaidarji”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Nicolai Tretiacov” şi Colegiul „Mihail Ciachir”.

Echipa de promovare a Universităţii de Stat din Moldova a vorbit despre cea mai mare universitate din republică, oferta educaţională, gama variată de programe de studii, profesori şi studenţi dedicați, cooperare şi recunoaştere internaţională, mobilități academice, manifestări ştiinţifice, asigurare tehnico-logistică, activităţi extarcurriculare etc. Totodată, au fost distibuite materiale de promovare a Universităţii de Stat din Moldova, inclusiv a Facultăţii de Istorie şi Filosofie.

Oaspeţii de la Chişinău au fost întâmpinaţi cu multă căldură de elevii şi profesorii din şcolile de la Comrat. De exemplu, gazda Instituției Publice Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” a fost profesoara Sofia Rusu (Grosu), absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1974), fondatoare a primului liceul cu predare în limba română din Comrat (1993), supranumită cu multă căldură Bunica Liceului.
Administraţia Liceului „Mihai Eminescu” este în aşteptarea unui absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM pentru a fi angajat în calitate de titular la disciplina „Istoria Românilor şi Universală”.

Elevii din Comrat s-au arătat interesaţi de oferta generoasă a programelor ştiinţifico-educaţionale ale Universităţii de Stat din Moldova.

JUSTIȚIE, CRIMĂ ȘI PEDEAPSĂ ÎN CEL DE-AL DOILEA ORAŞ AL ROMÂNIEI ÎNTREGITE

În partea extremă a urbei, „întunecată și aspră, ca o cetate medievală, stă bosumflată pușcăria”. Arhitectul Închisorii Centrale din Chișinău, edificată în stil mauritan în 1843, a fost odesitul Frapolly.
Prin acest penitenciar au trecut militanții Constantin Stere, Pantelemon Halippa, Theodosie Cojocaru ș.a. Din această închisoare a evadat şeful lumii criminale, care avea pleoape tatuate, Grigore Kotovski, adversar aprig al unirii Basarabiei cu România și fondator al RASSM.
În august 1938 a existat o inițiativă de a-i implica pe deținuți în curățarea străzilor orașului (pe toată partea de sus) de noroi și murdărie în calitate de măturători. S-a propus ca aceștia să fie remunerați cu câte 40 de lei pe zi, plus hrană în natură la Căminul de pe str. Viilor. La fel, urma să fie remunerată și garda deținuților. În zilele de 15-20 august 1938, 50 de arestați au prestat servicii de salubritate în sumă de 6 875 de lei. În suma respectivă a fost inclusă și plata a cinci gardieni.

Sursă: XENOFONTOV, Ion. Justiție, crimă și pedeapsă în cel de-al doilea oraş al României întregite. In: Chişinăul interbelic : luminile şi umbrele unei epoci: istorie, educaţie, cultură şi transformări sociale, Chișinău: 2026, pp. 57-64. ISBN 978-5-36241-711-6.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/57-64_22.pdf

Lucian Muntean, Flori de cireș sub clar de lună.Tuș pe hârtie de caligrafie, 24 x32 cm, 2025.

POVERBE, CUGETĂRI, DEFINIȚII despre EDUCAȚIE

O carte din cele care le am din rubrica de la anticariat, scrisă în 1976, adunând 2544 de texte din diferite surse, cu o bibliografie impresionantă, proverbe ale diferitor popoare, lucrări istorice universale sau românești, fiind indicat autorul și lucrarea din care a fost extras textul. Este o colecție importantă de texte care au în comun ideea de cunoaștere și educație, grupate pe zeci de teme: inteligență, prudență, memorie, prietenie, rațiune, imaginație, respect, simpatie, pedagogie, emoție, sinceritate … etc.
“Dreptatea și recunoștința sunt două din sentimentele cele mai frumoase și mai nobile ale sufletului.”(Ion Ghica), p.97.
“Cu cat educația este mai perfectă, cu atât popoarele sunt mai fericite.”(Diderot), p.108.
“Cu cât omenirea progresează în cunoașterea lumii, cu atât rolul educației crește și devine mai complex.”(Henry Salvat), p.118.
“Adâncimea gândirii duce la puterea caracterului.”(C.Narly), p.148.
“Pentru mulți oameni propriile hotărâri sunt pricina nenorocirii lor.”(Esop), p.155.
“Sarcina inteligenței este de a găsi mijloacele și căile ce duc la ținta spre care se îndreaptă voința.”(F.Paulsen), p.177.
“Există pe lume mai mulți oameni fără de interes decât fără invidie.”(La Rochefoucauld), p.182.
“Cel mai bun mijloc de a înțelege este de a face.”(Kant), p.195.
“Fără memorie nu ar fi cu putință nici un fel de progres în cunoaștere.”(E.Martig), p.254.
“Personalitatea nu se capătă: se cucerește.”(Dimitrie Gusti), p.289.
“Prieteniile condiționate de suferințe comune sunt cele mai gingașe și mai rezistente.”(Tudor Arghezi), p.301.
“Recunoștința este cea mai înaltă cultură…”(Fr.W.Forster), p.325.
“Numai cine știe să se stăpânească pe sine, poate să cârmuiască și pe alții.”(N.Moisescu), p.356.
“Fără uitare viața este cu neputință.”(Zaharia Stancu), p.379.

Nicolae Dandiş,
Primar de Cahul

PRODUCERE ŞI CONSUM DE BOMBOANE ÎN CHIŞINĂUL INTERBELIC

Prin producere şi consum de bomboane, Chişinăul interbelic devenea unul de moft şi de savoare occidentală. Citadinii erau îndulciţi cu producţie autohtonă, creându-şi astfel o autentică marcă identitară. Insfrastructura atelierelor de producere a bomboanelor a stat la baza creării viitoarei Fabrici „Bucuria”, aspect eludat în totalitate, în mod intenţionat, de istoriografia sovietică.

Sursă: XENOFONTOV, Ion, CONOVALI, Vera. Producere și consum de bomboane în Chișinăul interbelic. In: Chişinăul interbelic : luminile şi umbrele unei epoci: istorie, educaţie, cultură şi transformări sociale, Chișinău: 2026, pp. 82-86. ISBN 978-5-36241-711-6.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/82-86_66.pdf

Cinci copaci în hibernare la domeniul Marghiloman. Buzău, 25 martie 2026. Foto: IVX