APARIȚIE EDITORIALĂ

DISCURSUL IDENTITAR ÎN OPERA PĂRINTELUI SPIRITUAL AL BASARABIEI

viber_image_2024-03-16_18-26-32-290

Recenta monografie elaborată de către doctorul în istorie, conferențiarul universitar Silvia Grossu este rezultatul unei activități laborioase în domeniul cercetării efectuate de autoare pe parcursul a mai multor ani. Prin prisma traseului existențial al Mitropolitului Gheorghe (Gurie) Grosu (1877–1943) sunt prezentate aspecte inedite din istoria Bisericii Ortodoxe Române în perioada interbelică. Subiectul abordat este unul actual pentru domeniul istoriei, comunicării, teologiei, antropologiei ș.a. Lucrarea a beneficiat de consultații, opinii și avize ale unor înalți ierarhi, teologi, istorici, jurnaliști din spațiul românesc. Rezultatul de bază al lucrării rezidă în extinderea cercetării istorice asupra fenomenului de comunicare și persuasiune a activității ecleziastice în domeniul culturii naționale în perioadele în care Basarabia s-a aflat în componența Imperiului Rus și a României întregite.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Discursul identitar în opera părintelui spiritual al Basarabiei. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 1 (72), 2024, pp. 169-171. ISSN 1857-0461.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-171_29.pdf

DE ZIUA COMEMORĂRII A 135 DE ANI DE LA TRECEREA ÎN NEFIINȚĂ A LUI MIHAI EMINESCU

Spre un nou Eminescu coperta
„Spre un nou Eminescu: Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume”

Secția de editare a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a câștigat concursul Ministerului Culturii privind susținerea editării cărții naționale în 2023 pentru a edita lucrarea monografică „Spre un nou Eminescu: Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume” (ediția a doua, într-o redacție revăzută și adăugită), autor academicianul Mihai Cimpoi.
Recent, grație contribuţiei financiare a Ministerului Culturii, în conformitate cu decizia Comisiei de selecţie pentru editarea cărţii naţionale – ediția anului 2023, volumul enciclopedic „Spre un nou Eminescu…” a văzut lumina tiparului într-o excelentă prezentare grafică. Redactarea și pregătirea pentru tipar a fost efectuată de către echipa de creație: editor dr. hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE, responsabilul de ediţie dr. Oleg BUJOR, redactor Ion VÂRȚANU, designul copertei Vitalie ROȘCA, machetator și redactor tehnic Valeriu OPREA.
Volumul apare cu o prefață semnată la prima ediție de către Constantin CIOPRAGA, critic și istoric literar român, poet, memorialist, profesor universitar, scriitor, membru de onoare al Academiei Române.
Între copertele cărții sunt înserate confesiunile academicianului Mihai CIMPOI privind valorificarea moștenirii literare a geniului eminescian și promovarea operei pe toate meridianele globului pământesc cu eminescologi, critici literari, traducători și editori. Subiectele discutate și numele de referință al interlocutorilor vorbesc de la sine despre înalta ținută academică a acestei enciclopedii eminescologice: „SANCTIFICARE ȘI SACRIFICARE”…cu Eugen SIMION, „NOAPTEA HEGELEANĂ”…cu Constantin NOICA, „EMINESCU, OMUL ȘI CULTURA DE AZI” …cu George USCĂTESCU (Spania), „FINITUDINEA ȘI INFINITUDINEA MANUSCRISELOR”…cu Petru CREȚIA, „IMAGINEA COMPLEXĂ A POETULUI”…cu Dimitrie VATAMANIUC, „LEGILE UNIVERSULUI”…cu Theodor CODREANU, „O PERSONALITATE FASCINANTĂ”…cu Edgar PAPU, „MODERNUL DE „DINCOLO DE ROMANTISM”…cu Eugen TODORAN, „DUȘMAN ÎNVERȘUNAT AL TIMPULUI UCIGĂTOR DE FORME” …cu Zoe DUMITRESCU-BUȘULENGA, „FORȚA INTEROGATIVĂ”…cu George MUNTEANU, „UN RE-ZIDITOR LA MODUL DEMIURGIC” …cu Constantin CIOPRAGA, „EMINESCIANISMUL CULTURII ROMÂNEȘTI”…cu Ioana BOT, „EMINESCU ȘI INDIA”…cu Amita BHOSE (India), „TIMP ȘI TIME”…cu Brenda WALKER (Anglia), „UN EMINESCU FRANCEZ?”…cu Jean-Louis COURRIOL (Franţa), „STEAUA DE AUR”…cu Ghe BAOQUAN (China), „ÎN LIMBA LUI PUȘKIN”…cu Elena LOGHINOVSKI, „MEANDRELE RECEPTĂRII ÎN BASARABIA”…cu Constantin POPOVICI, „INTERFERENȚE IN LUMEA SPIRITUALĂ GERMANA PRIN EMINESCU”…cu Elza LÜDER și Paul MIRON (Germania), „DESTINUL „MAGHIAR”…cu Samuel DOMOKOS (Ungaria), „EMINESCU ȘI YUNUS EMRE” …cu Irfan ÜNVER NASRATTINOGLU (Turcia), „ÎN „ORIZONTUL DE AȘTEPTARE” CEH ȘI SLOVAC”…cu Libuše VAJDOVA (Slovacia), „CLIPA DE ILUMINARE”…cu Iurii KOJEVNIKOV (Rusia), „ÎN ȚARA SOARELUI-RĂSARE”…cu SUMIYA Haruya (Japonia), „„EMINESCU M-A INSPIRAT INCONȘTIENT…”…cu Eugen IONESCU, „ÎN LENTILA „VRACIULUI SATANIC ȘI MISTIC” ARGHEZI”…cu Mitzura ARGHEZI, „POEZIA MODERNĂ ÎNCEPE CU ODA (ÎN METRU ANTIC)”…cu Nichita STÂNESCU, „DESCOPERINDU-L PE EL, MI-AM DESCOPERIT SUFLETUL”…cu Grigore VIERU, „SINELE ȘI LĂRGIREA FIINȚEI”…cu Michel STERIADE (Belgia), „LOCUL DE ADĂPOST AL FIINȚEI”…cu Gheorghe BULGĂR, „VECHIME” ROMÂNEASCĂ ȘI „VECHIME” ARMENEASCĂ”…cu Suren KOLANGIAN (SUA), „COMPLEXUL „GRAMA” ȘI COMPLEXUL „DILEMA”…cu Constantin CUBLEȘAN, „ÎNTRE NARCIS ȘI FAUST”…cu Solomon MARCUS, „IDIOLECTUL „EMINESCU” ÎN LIMBA LUI ȘEVCENKO”…cu Stanislav SEMCINSKI (Ucraina), „OMUL PROFUNZIMILOR MATERIEI”…cu Mihai DRĂGÂNESCU, „ONTOLOGIE, SOCIOLOGIE, MITOPOETICĂ”…cu Ilie BĂDESCU, „DRUMURILE FIINȚEI EMINESCIENE”…cu Victor CRĂCIUN, „IDEEA NAȚIONALĂ”…cu Tudor NEDELCEA; „VIAȚA ADEVĂRATĂ A POETULUI”…cu N. GEORGESCU, „MASCA EMINESCIANĂ ÎN TIMP”…cu Lucian BOZ (Australia), „EMINESCU, MODEL „ALBANEZ”…cu Kopi KYÇYKU (Albania), „ODIN ȘI POETUL”…cu Ion MILOȘ (Suedia), „SURSELE GERMANE”…cu Klaus HEITMANN (Germania), „MISTERUL MORȚII POETULUI”…cu Ovidiu VUIA (Germania), „EMINESCU, MACEDONSKI ȘI REALITĂȚILE EUROPENE”…cu Adrian MARINO, „MARELE ROMANTISM”…cu Victor IVANOVICI (Grecia), „HOMO HISTORICUS ȘI HOMO ETHICUS”…cu Alexandru ZUB, „EMINESCIANISM, BALCANISM, EUROPENISM”…cu Ilia KONEV (Bulgaria), „GRILA EMINESCU, SINGURA OPERANTĂ”…cu Nicu HORODNICEANU (Israel), „UNITATE, HIEROGAMIE, ARHEITATE”…cu Dumitru TIUTIUCA, „NOI, SECOLUL AL XIX-LEA ȘI EMINESCU”…cu Mihai UNGHEANU, „BARIERA ONTOLOGICĂ”…cu Marin MINCU, „DEDALUL MANUSCRISELOR”…cu Aurelia RUSU (Franţa), „ROMA CEA MICĂ” ȘI (ANTI)EMINESCIANISMUL”…cu Ion BUZAȘI, „ORFISM, INDIANISM, „EXISTENȚIALISM”…cu Ion și Mircea ITU, „…EMINESCU APARȚINE ȘI CHINEI”…cu Xu WENDE (China), „UNIVERSALITATE PRIN DOUĂ CULTURI”…cu Helmuth FRISCH (Germania), „PARADIGMA CULTURALĂ BALCANICĂ”…cu Rumiana L. STANCEVA (Bulgaria), „INDOEMINESCOLOGIA LA NEW DELHI”…cu George ANCA, „EMINESCU SAU DESPRE ABSOLUT”…cu Rosa del CONTE (Italia), „ÎN LUMINA (ȘI ÎN „LUMINIȘUL”) LUI HEIDEGGER”…cu Svetlana PALEOLOGU-MATTA (Elveţia), „ELITISM, MODERNITATE, POSTMODERNITATE”…cu Adrian Dinu RACHIERU, „PESIMISMUL CA TRAGISM”…cu Iosif CHEIE-PANTEA, „PRAGA DE AUR (EMINESCU ÎN CEHIA)”…cu Libušé VALENTOVÁ (Cehia), „LIMBAJUL POETIC CA LIMBAJ ABSOLUT”…cu Dumitru IRIM1A, „DUMNEZEUL POEZIEI ROMÂNEȘTI”…cu Adam PUSLOJIČ (Serbia), „CERCURILE IMAGINARULUI”…cu Dan MĂNUCĂ , „DESCIND DIRECT DIN „RUGĂCIUNEA UNUI DAC”…cu Emil CIORAN, „DESPRE EMINESCU, PARADIS INFERNAL ȘI TRANSCOSMOLOGIE” …cu Pompiliu CRĂCIUNESCU.
Cartea este destinată specialiștilor filologi, dar și tuturor oamenilor de cultură interesați de viața, activitatea și opera lui Mihai EMINESCU.

Ion VÂRȚANU, Silvia MÎTCU
redactori în Secția de profil
a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a USM

CHIȘINĂUL INTERBELIC

440439982_1673985116468734_1682406536696608385_n

În anii 1920, în Chișinău funcționau 35 de brutării. Brutăria „Vasilatos”, situată pe str. Alexandru cel Bun, nr. 63, „mulțumită produselor ei de calitate superioară, ieftine, igienice și cântărite la predare”, a obținut diplomă cu Medalie de Aur la Expoziția din anul 1925. Brutăria „Luceafărul”, proprietatea lui A. Gurovici, amplasată pe str. Alexandru cel Bun, nr. 107, își făcea publicitate în felul următor: „Zilnic se fabrică pâine din cele mai bune calități de făină”.
Iosif Hanu Polskim, domiciliat pe str. Ismail, nr. 50, deținea o brutărie de la care se aprovizionau toți funcționarii instituțiilor din localitate.
Pâinea acestui proprietar, completată cu o cantitate minimă de făină de porumb, era considerată de cea mai bună calitate și la un preț mai redus decât cea fabricată de Uniunea Brutarilor din localitate.
Pe fiecare pâine brutarii erau obligați să aplice o etichetă, care să cuprindă următoarele informații: numele patronului, adresa brutăriei,calitatea și greutatea.
În 1940, în Chișinău funcționau 40 de brutării.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Brutării în Chișinăul interbelic. În: Sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie: ediţia a 10-a, 24 mai 2024: Program, rezumatele comunicărilor / editor: Aurel Zanoci; comitetul ştiinţific: Ion Eremia [et al.]. – Chişinău: [S. n.], 2024 (CEP USM), pp. 64-65. ISBN 978-9975-62-719-1.

Profesor universitar, doctor habilitat în drept Elena ARAMĂ. Biobibliografie

Profesor universitar Elena Aramă Biobibliografie_coperta (1)A ieșit de sub tipar volumul omagial „Profesor universitar, doctor habilitat în drept Elena ARAMĂ. Biobibliografie” din colecția de carte „Personalități ale USM” grație activității de cercetare și muncii de redactare, depuse de echipa de cercetători, bibliografi, consultanți și redactori ai Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” dr. hab. Valeriu CUȘNIR, dr. Oleg BUJOR, dr. Mihai TAŞCĂ, A ieșit de sub tipar volumul omagial „Profesor universitar, doctor habilitat în drept Elena ARAMĂ. Biobibliografie” din colecția de carte „Personalități ale USM” grație activității de cercetare și muncii de redactare, depuse de echipa de cercetători, bibliografi, consultanți și redactori ai Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” dr. hab. Valeriu CUȘNIR, dr. Oleg BUJOR, dr. Mihai TAŞCĂ, Janna NIKOLAEVA și Valeriu OPREA în frunte cu neobositul editor dr. hab. Constantin MANOLACHE.
După cum menționează în prefața lucrării profesorul universitar, doctor în istorie Igor ȘAROV, rectorul Universității de Stat din Moldova, distinsa profesor universitar Elena ARAMĂ, prima femeie doctor habilitat în drept din Republica Moldova, după o experiență didactică, științifică și managerială de peste 50 de ani, remarcăm cu profundă satisfacție și nesimulată mândrie că dumneaei și-a format și promovează consecvent un stil academic și de cercetare propriu și inconfundabil, bazat pe cunoştinţe temeinice la disciplinele teoria generală a dreptului, Istoria statului şi dreptului, istoria doctrinelor politice şi de drept; în domeniile cercetare și analiza fenomenului juridic. În perioada 1993 – 2010, în calitate de șef al Catedrei teorie și istorie a dreptului, a optat pentru orientarea procesului didactic universitar, a doctrinei și practicii juridice spre redescoperirea adevărului istoric privind evoluţia dreptului românesc; a iniţiat și a organizat renovarea programelor de studii la disciplinele catedrei; a introdus cursuri speciale privind edificarea statului de drept și democratizarea vieţii publice. Fiind temeinic versată în istoria științelor juridice din tot spațiul românesc, dar și la scară internațională, grație cunoștințelor vaste de cultură generală și nivelului înalt de profesionalism de dascăl cu adevărat desăvârşit în domeniul jurisprudenței, manifestate de-a lungul carierei la pupitrul catedrei universitare prin originalitatea interpretărilor și studiilor de caz, precum și în timpul organizării cercetărilor juridice, a obținut realizări impresionante, recunoscute de comunitatea academică din ţară, dar şi de peste hotare. Printre acestea, un rezultat aparte este și constituirea sub conducerea dumneaei a unei direcții noi de cercetare, care întrunește 17 doctori și doi doctori habilitați în științe juridice privind dezvoltarea doctrinară a dreptului: teoria statului și a dreptului, dreptului constituțional, istoria statului și dreptului, istoria doctrinelor politice și de drept, trecutul juridic în principatele române.
Volumul conține și un CV, fiind urmat de trei compartimente.
Prima parte întitulată „Prezențe în mass-media” cuprinde interviurile: „Profesia de jurist este o profesie de prestigiu, „Doamna profesor care a instruit şi a educat generaţii de jurişti o viaţă întreagă”, „Fenomenul statal şi al instituţiilor juridice româneşti”.
Partea a doua conține seria de studii şi articole ştiinţifice: „Revendicarea drepturilor social-economice în contextul jurisprudenței constituționale”, „Criza democrației reprezentative și propuneri de depășire”, „Solidaritatea în corelație cu libertatea, egalitatea și fraternitatea”, „Unele considerente privind interacțiunea curții constituționale cu parlamentul”, „Experiența constituțională europeană privind compatibilitatea legilor cu constituția”, „Continuitatea tradiției constituționale românești de control al constituționalității legilor”.
Partea a treia constituie bibliografia protagonistei, care cuprinde peste 290 de titluri, compartimentate pe domenii: teze de doctorat; documente de politici educaționale; monografii, studii, manuale, lucrări metodico-didactice; articole în culegeri şi ediţii periodice; comunicări în cadrul reuniunilor științifice; lucrări coordonate, redactate; conducător/consultant ştiinţific; lucrări recenzate; activitatea în comitetele ştiinţifice. Volumul este adresat cadrelor didactice, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor, studenților, elevilor, precum și unui cerc mai larg de cititori.

Ion VÂRȚANU, Silvia DONICI
alcătuitori și redactori de carte

Basarabia în istoriografia rusă (1812-1862)

monografia Sarov coperta

A văzut lumina tiparului monografia profesorului universitar, doctor în istorie Igor ȘAROV, rector al Universității de Stat din Moldova, „Basarabia în istoriografia rusă (1812 – 1862)” (editor: dr. hab. Constantin MANOLACHE; redactor științific: prof. univ. Ion EREMIA; recenzenți: prof. univ. Anatol PETRENCO, prof. univ. Valentin TOMULEȚ; responsabil de ediție: dr. Oleg BUJOR; redactor Ion VÂRȚANU, coperta Vitalie ROȘCA și machetare Valeriu OPREA).
Lucrarea cuprinde rezultatele cercetărilor științifice efectuate de autor pe parcursul mai multor ani și abordează o tematică puțin cercetată, dar foarte importantă pentru știința istorică – Basarabia în istoriografia rusă (1812-1862), fiind structurată tradițional: o introducere, trei capitole, o încheiere și o bibliografie.
Capitolul întâi „Începuturile istoriografiei ruse despre Basarabia (1812-1828) familiarizează cititorul cu probleme de istorie a Moldovei și Basarabiei în cercetările istoricilor din Rusia până la anexarea din anul 1812; preocupările istorice ale cercetătorilor ruși din deceniul doi al secolului al XIX-lea referitor la spațiul dintre Nistru și Prut, studierea istoriei Basarabiei de către decembriști.
Capitolul al doilea „Apariția ideilor romantismului în istoriografia rusă a Basarabiei; schimbarea orientării spre studierea trecutului ei istoric” abordează subiectele: apariția „Școlii lui Liprandi” ; probleme de istorie a Basarabiei în lucrările lui Iurii Venelin și Alexandru Veltman.
Capitolul al treilea „ Cercetarea istoriei Basarabiei în perioada anilor 1828-1868” tratează subiectele: continuarea ideilor romantismului în istoriografia rusă; probleme de istorie a Basarabiei în lucrările călătorilor ruși, care au vizitat regiunea; lucrări cu caracter militar-statistic ale ofițerilor ruși ca material istoriografic de cercetare a regiunii situate între Nistru și Prut.
În baza surselor istoriografice editate și a materialelor de arhivă (peste 270 la număr), pe care le-a avut la dispoziție autorul și-a propus drept scop pentru lucrarea de față să întreprindă o analiză științifică complexă a lucrărilor autorilor ruși consacrate istoriei Basarabiei în perioada de referință.
În temeiul rezultatele obținute în procesul de cercetare autorul concluzionează că a existat un interes în rândul savanților față de istoria Basarabiei și a Moldovei în general, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Acest interes era alimentat în primul rând de comanda socială a guvernului țarist, care urma să cunoas¬că cât mai bune noul teritoriu anexat al Basarabiei, dar, în al doilea rând, și de interesul pur profesional al savanților din acea perioadă, o bună parte dintre ei fiind totuși diletanți în domeniul cercetării istoriei, prezentau lucrurile în așa fel, încât să corespundă intereselor imperiale ale Rusiei.
Numărul de surse consultate a permis ca problema cercetată să fie redată într-un mod sistematic și argumentat. Textul este expus într-un limbaj științific sobru și, totodată, accesibil pentru utilizator.
Monografia este adresată cercetătorilor științifici, profesorilor, masteranzilor, studenților, precum și unui cerc mai larg de cititori, interesați de istoria țării noastre.

Valeriu OPREA,
redactor

Membru corespondent al AȘM Elena ZUBCOV. Bibliografie

coperta Zubcova_2024_page-0001

La solemnitatea AȘM din 25 ianuarie 2023, consacrată consemnării unei prodigioase
activități științifice, didactice și manageriale pe parcursul a peste jumătate de secol,
desfășurată de către protagonista evenimentului doamna doctor habilitat Elena ZUBCOV, era
firesc, ca într-un anumit mod, să fie numărați bobocii, adică, fiind călăuziți de zicala „Ce-i
scris cu peniţa, nu se taie cu bărdiţa”, să fie făcut un bilanț privind munca de-o viață, văzând-
o adunată între copertele unei publicații pentru cei prezenți, dar mai ales pentru posteritate.
Această misiune de loc ușoară și-a luat-o Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” și
într-un timp foarte restrâns a pregătit monografia biobibliografică „Membru corespondent al
Academiei de Științe a Moldovei Elena ZUBCOV. Bibliografie”, a cincea la număr, în seria
de carte „Personalități ale Universității de Stat din Moldova”, inaugurată în anul 2023.
Volumul a apărut grație: editorului dr. hab. Constantin MANOLACHE, responsabilului de
carte dr. Oleg BUJOR, bibliografei Janna NIKOLAEVA, redactorului tehnic și artistic
Valeriu OPREA și a subsemnatului, în calitate de alcătuitor și redactor.
Monografia se deschide cu un cuvânt-înainte semnat de rectorul Universității de Stat din
Moldova dr., prof. univ. Igor ȘAROV. O prezentare amplă a activității distinsei profesor universitar, reputată cercetătoare, manager în știință și expert internaţional în ecologie „Membru corespondent al AȘM Elena ZUBCOV – la vârsta marilor împliniri”, subscriu colegii de serviciu academicienii Laurenția Ungureanu și Ion Toderaș, secundați de doctorul în științe Lucia Bilețchi. CV alăturat întregește portretul științifico-didactic al doamnei E. Zubcov.
Partea întâi „Prezențe în mass-media” întrunește patru articole publicistice reprezentative,
apărute de-a lungul timpului, cu diferite ocazii: „Elena ZUBCOV între activitatea ştiinţifică,
de expertiză şi cea de stat” (acad. Valeriu CANȚER), „Proiectele de cercetare – examen de
competenţă şi profesionalism”, „Doamna care perseverează în ştiinţă şi în viaţă” și
„Piscicultura poate deveni o ramură de profit a economiei naționale” (autoare jurnalista
Tatiana ROTARU). Articolul în întregime →

Dimitrie Cantemir văzut de aproape…

Print

Secția de editare a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a câștigat concursul Ministerului Culturii privind susținerea editării cărții naționale în 2023 pentru a edita lucrarea monografică „Dimitrie Cantemir văzut de aproape: (cu Zilnicul lui Ivan ILINSKII) autori acad. Andrei EȘANU și dr. Valentina EȘANU.
Datorită efortului intelectual și de redactare-machetare depus de echipa de creație compusă din editorul dr. hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE, responsabilul de ediţie dr. Oleg BUJOR, recenzenții doctor habilitat în filosofie Gheorghe BOBÂNĂ, doctor habilitat în istorie Igor CERETEU și doctor în istorie Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, redactorului literar Mihail ADAUGE, designului de copertă Vitalie ROȘCA, machetatoarei Natalia DOROGAN și redactorului tehnic Valeriu OPREA, și grație contribuţiei financiare a Ministerului Culturii, în conformitate cu decizia Comisiei de selecţie pentru editarea cărţii naţionale-adiția anului 2023, a văzut lumina tiparului într-o excelentă prezentare grafică lucrarea „Dimitrie CANTEMIR văzut de aproape”, care în concepția autorilor, se dorește a fi un omagiu adus Principelui învățat cu ocazia împlinirii în anul 2023 a 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la moartea marelui gânditor și savant român Dimitrie CANTEMIR.
Volumul este împărțit în trei părți, prima cuprinzând repere biografice, care includ impresii ale unor contemporani despre Dimitrie CANTEMIR în Moldova, la Constantinopol și în Rusia.
Cea de a doua include un șir de materiale despre Ivan ILINSKII, secretarul principelui și zilnicul său Notationes quotidianae în limbile rusă și română cu facsimilul originalului, care reflectă evenimente din anii 1721-1730, în centrul atenției aflându-se fostul domn moldovean în timpul pregătirii și desfășurării Campaniei persane 1721-1723.
Partea a treia include facsimilul manuscrisului original „Иван Ильинский. Notationes quotidianae / Повсядневныя записки (1721-1730)”.
Volumul mai conține anexele „Prima biografie a lui Dimitrie CANTEMIR” (1726, alcătuitori Antioh CANTEMIR și Ivan ILINSKII) și „Dimitrie CANTEMIR pe drumurile Rusiei” (Schemă pentru anii 1711-1723), precum și numeroase informații despre persoanele din anturajul lui Dimitrie CANTEMIR și cele cu care a întreținut relații mai cu seamă în Rusia.
Cartea este destinată cititorului larg, elevilor, studenților, doctoranzilor, tuturor oamenilor de știință și cultură interesați de viața, activitatea și opera lui Dimitrie Cantemir.

Ion VÂRȚANU,
redactor în secția de profil a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a USM

Mihail ADAUGE,
cercetător științific

Profesor universitar Anatol PETRENCU. Biobibliografie

anatol petrencu coperta

În data de 24 mai 2024 a avut loc sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, ediția a X-ea cu genericul „IN HONOREM Anatol PETRENCU la 70 de ani”.
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” s-a alăturat și a subscris în limita competențelor la aprecierile făcute în adresa omagiatului de către participanții la eveniment cu ocazia atingerii vârstei înțelepciunii și consemnării a peste 45 de ani de activitate didactică, științifică și managerială, precum și de manifestare în calitate de cetățean-tribun și blogger personal, formator de opinie, activist obștesc pe multiple planuri – calități demonstrate cu prisosință de către domnul doctor habilitat Anatol PETRENCU.
În legătură cu acest eveniment științific important, echipa de cercetare și creație a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” alcătuită din: editor doctor habilitat Constantin MANOLACHE și responsabil de ediție doctor în economie Oleg BUJOR, bibliografi Janna NIKOLAEVA și Lidia ZASAVIȚCHI, redactori Ion VÂRȚANU, Valeriu OPREA, Maria NICHITENCIUC, Vitalie ȚURCANU, au pregătit pentru editare și în ajun a ieșit de sub tipar volumul „Profesor universitar Anatol PETRENCU. Biobibliografie.”, al șaptelea la număr în colecția de carte „Personalități ale Universității de Stat din Moldova”, lansată de Bibliotecă în 2022, la inițiativa domnului profesor universitar, rector al Universității de Stat din Moldova Igor ȘAROV. Astăzi punem în circulație acest demers științifico-bibliografic și editorial-poligrafic.
Conform algoritmului deja stabilit, lucrarea enciclopedică este structurată în 3 părți, tradițional fiind anticipată de un cuvînt înainte, o prezentare amplă a activității protagonistului și un fișier biografic standardizat „Curriculum vitae”. Articolul în întregime →

VIVANT PROFESSORES!

Și-a transformat casa într-o bibliotecă de invidiat, de-a lungul anilor adunând peste 50 de mii de cărți.

***
Imensa bogăție – biblioteca Profesorului Petrencu –, care numără peste 50 000 de titluri de carte din domeniul istoriei este un altar al înțelepciunii protejat de zeița Clio din care au savurat mii de discipoli.

***
Este cercetătorul care studiază toate cărţile de istorie, le coroborează cu surse istorice şi apoi scrie şi el o carte, una autentică şi bogat documentată. Este autor a circa 3 000 de titluri de lucrări științifice, didactice și publicistice.

Vezi:

https://www.youtube.com/watch?v=Wihi6X2kd0w

MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE

Cea de-a X-ea ediție a Sesiunii științifice anuale (24 mai 2024) a Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie a Facultății de Istorie și Filosfie a Universității de Stat din Moldova este consacrată aniversării a 70 de ani a profesorului universitar, doctor habilitat Anatol Petrencu

Sesiune_2024_program (1)_page-0001
Sesiune_2024_program (1)_page-0002
Sesiune_2024_program (1)_page-0003
Sesiune_2024_program (1)_page-0009
Sesiune_2024_program (1)_page-0010

Vezi: Sesiune_2024_print

CALENDARUL NAȚIONAL 2024

CN_2024_page-0140
CN_2024_page-0141
CN_2024_page-0142

Xenofontov, Ion Valer; Prisac, Lidia.

Anatol Petrencu (1954).

În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 140-141. ISSN 1857-1557.

ISTORIA ÎN IMAGINI

Istoricul Iachim Grosul în drum spre serviciu, anii 1950. Sursă: Arhiva Ştiinţifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

Notă: Iachim Grosul (8/21 septembrie 1912, s. Caragaș, azi rn. Slobozia – 28 septembrie 1976, Chișinău) – istoric, domeniul știinţific: istoria modernă a Moldovei (Basarabiei). Doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957). Membru titular (1961) și președinte (1961–1976) al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.

IMG_010

SPIRITUALITATE

Catedrala veche Sf. Arhangheli Gavriil și Mihail din Chișinău. Actualmente, pe acest loc se află Teatrul Național „Eugene Ionesco”
441188515_10161737316933678_7789052609387795486_n

TEATRU

„Libertatea adevărată este acolo, unde libertatea obișnuită lipsește”.

441199325_7656462264392715_1117778298238536386_n

Secvență din piesa „În largul mării” de Slawomir Mrozek jucată la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Foto: LP, 15 mai 2024.

ISTORIA ȘTIINȚEI

PATRIARHUL
Filă* din dosarul personal a lui Anatol Ciobanu**

Note:
* Arhiva Științifică a Academiei de Științe a Moldovei

** Anatol Ciobanu (14 mai 1934, com. Ruseni, azi rn. Edineţ – 8 aprilie 2016, Chișinău) – lingvist, domeniul știinţific: gramatica limbii române, lingvistică generală (contrastivă) și sociolingvistică. Doctor habilitat în filologie (1973), profesor universitar (1976). Membru corespondent al AȘM (1992).

32235268_2019149434784840_3649749597665886208_n

CIREȘE SUSLENE DIN TRUȘENI

-1
„Toată Rusia mânca cireșe suslene din Trușeni, după cum azi toată România și Polonia mănâncă cireșe suslene mai mult din Trușeni…
Se face cu ele negoț de mai multe milioane pe an…
Când negoțul cu cireșe suslene din Trușeni a încăput pe mâna negustorilor din Odesa au început a le zice suslenelor odeskaia.
Dar acu ar trebui să li se zică de-a dreptul trușenence”.

Gheorghe V. Madan, Cireșele (1938)

SPIRITUALITATE

THE SITUATION OF MONASTIC HOUSES IN SOVIET MOLDOVA

290(p)

Capriana Monastery, 1981. Source: National Museum of Ethnography and Natural History. Archival number: 39672.

In 1944, after the withdrawal of the Romanian authorities from Bessarabia, some members of the monastic community, priests, deacons, cantors, especially those with higher education and high hierarchical positions, took refuge. The number of monasteries was considerably reduced. If in 1945 in the new Soviet republic – the Moldovan SSR – 25 monasteries and hermitages were registered (16 – monks and 9 – nuns), in 1956 – 15, of which 7 – monks and 8 – nuns. The only continuously functioning monastery was that of Japca. The cruel mechanism of liquidation of places of worship was part of the strategy of the Soviet authorities to eradicate all forms of spiritual expression and resistance. These radical actions of the Soviet state had a boomerang effect on religious sentiment. It is therefore no coincidence that the collapse of the Soviet Union was inextricably linked to the widespread religious movement in the present-day Republic of Moldova, followed by the reopening of the places of worship dismantled by the Soviets.

Sursă:
Ion Valer XENOFONTOV, The Situation of Monastic Houses in Soviet Moldova. În: Annales Universitatis Apulensis. Series Historica. Special Issue. Vol. 28, 2024, ISSN 1453-9306. pp. 93-104.

https://auash.uab.ro/AUASH/article-429

GÂNDURI

„Pământul zâmbește prin flori, iar florile mulțumesc soarelui pentru culori”.
(R. W. Emersen).

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

SPIRITUALITATE

SFATURI DUHOVNICEȘTI DE LA PĂRINTELE SOFIAN BOGHIU (1912-2002)*

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

„Dă cât poţi, dar dă! Că milostenia e mare înaintea lui Dumnezeu, şterge multe păcate!”.

„Măi omule, milostenia te ridică la cer şi Dumnezeu îţi ascultă rugăciunea.”.

„Când dai, să nu-ţi pară rău. Să dai cu bucurie că lângă tine e îngerul care te scrie în cartea cu fapte bune. Iar dacă îţi pare rău, nu te poate scrie că te îndoieşti în inima ta. Şi lui Dumnezeu nu-I plac îndoielile. Dumnezeu e drept şi bun şi vrea să fim şi noi la fel.”.

„În post contează foarte mult să vă iertaţi unul pe altul. Poţi să mori de foame, nu are niciun rost postul tău, până nu te împaci cu celălalt. Unii nu-şi vorbesc cu anii. Dar postesc fiecare post. Vai de postul lor!…”

* Arhimandrit Sofian Boghiu, stareţ al mănăstirilor Antim şi Plumbuita din Bucureşti, s-a născut la 7 octombrie 1912 în comuna Cuconeştii Vechi, judeţul Bălţi, Basarabia, din părinţii Ioan şi Alexandra Boghiu. Era al treilea dintre cei şase fraţi, iar la botez a primit numele de Serghei.

Sursă: Un iconar de suflete-Părintele Sofian Boghiu. Mărturii, ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi protosinghel Veniamin Goreanu, Bucureşti, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009, pp. 92-93.

OLIMPICI

Participanți ai Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Aula „Regina Maria”, Universitatea de Stat din Moldova, 28 aprilie 2024.

La olimpiadă au participat 197 de elevi ai claselor IX-XII, delegați din toate raioanele și municipiile republicii. Cei 40 de elevi premiați sunt discipoli ai unor instituții de învățământ din raioanele/municipiile: Bălți, Căușeni, Chișinău, Criuleni, Dondușeni, Edineț, Fălești, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Ocnița, Soroca, Ungheni.

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

Sursă: MEC

„GULAGUL ATOMIC”

CERNOBÎL, O TRAGEDIE PE CARE O RESIMȚIM PÂNĂ AZI

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie, conferențiar universitar vorbește cum a influențat catastrofa nucleară de la Cernobîl (1986) perspectivele asupra energiei nucleare în întreaga lume și ce lecții importante a trebuit să învețe omenirea, în urma acestei tragedii.

Sursă: https://www.youtube.com/watch?v=ZyqzQ0sLPio

DIDACTICA ISTORIEI

PROPAGANDA SEPARATISMULUI TRANSNISTREAN PRIN INTERMEDIUL ISTORIOGRAFIEI

Implozia colosului sovietic, la sfârșitul anilor 1990, a constituit fără doar și poate, evenimentul care a impus Federaţia Rusă, moștenitoare de facto a URSS, să-şi redefinească pe scena politică relaţiile cu zonele învecinate şi cu lumea occidentală. După o perioadă liberală, aceasta şi-a propus să revină la frontierele imperiului de altădată. Un procedeu în acest sens au servit mijloacele de propagandă. Istoriografia, pe lângă mijloacele mass-media, reprezintă o verigă tot atât de importantă în legitimarea expansiunii teritoriale şi justificării apartenenţei la Federaţia Rusă a enclavelor din fostul spaţiu ex-sovietic, ținta istoriografiei fiind un public mult mai elevat și select vorba fiind despre intelectualitate.

Lidia Prisac

Sursă: https://concursistoric.upsc.md/wp-content/uploads/2024/04/07_PROPAGANDA-SEPARATISMULUI-TRANSNISTREAN_Lidia_PRISAC.pdf

DASCĂLI

Un grup de cadre didactice după festivitatea de înmânare a premiilor la Olimpiada Republicană la Istoria Românilor și Universală (Aula „Regina Maria”, Universitatea de Stat din Moldova). De la stânga la dreapta: Nelly Cotorobai, Ion Valer Xenofontov, Liliana Rotaru, Lilia Ivanov, Igor Șarov (rectorul USM), Angela Ciorici-Frei, Silvia Petrovici, Vera Balan, Ala Gherman, Aurelia Andrieș. Foto: Vladimir Dolghi, 28 aprilie 2024.
viber_image_2024-04-28_13-50-10-481

DASCĂLI

Membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală (Chișinău, 26 aprilie – 28 aprilie 2024), la umbra stejarului (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Foto: Tudor Ciobanu, 27 aprilie 2024

viber_image_2024-04-24_22-38-40-189

INTERVIU

DOCTOR ÎN ISTORIE, CONF. UNIVERSITAR LA USM, ION VALER XENOFONTOV: „UN ISTORIC BUN AR FI CA UN CHIRURG BUN, CARE CONȘTIENTIZEAZĂ CĂ PROVOACĂ DURERE ATUNCI CÂND FACE O INTERVENȚIE, DAR ȘTIE CA O FACE SPRE BINELE PACIENTULUI”

De la primele sale amintiri, marcate de evenimente precum catastrofa de la Cernobîl, până la pasiunile care l-au condus spre poarta istoriei, Ion Xenofontov, cercetător științific, doctor în istorie și conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie, ne dezvăluie cum căutarea rădăcinilor poate deschide calea către înțelegerea prezentului. Într-un dialog, vom discuta despre temele sale de cercetare, activitatea în calitate de pedagog și despre calitățile care definesc un bun istoric.

Unda Liberă: Pentru început, propun să facem o retrospectivă a amintirilor dumneavoastră și să ne povestiți cum ați copilărit.

Ion Xenofontov

: Am copilărit în perioada sovietică, în timp ce Uniunea Sovietică a început să dea semnale de decădere. Copilăria mea a îmbinat de toate, și dificultăți, dar și momente frumoase – umblatul desculț prin iarbă sau scăldatul la iaz. Copilăria mi se asociază cu nesiguranță, pe alocuri, frică. Când aveam doar nouă ani s-a produs catastrofa nucleară de la Cernobîl. Însă copiii, nu întotdeauna conștientizează anumite pericole, iar din altă perspectivă, pot spune că a fost o copilărie frumoasă, cu jocuri, cu comunicare, cu lectură și multe istorii fascinante.

Unda Liberă: Care au fost pasiunile dumneavoastră încă de mic?

Ion Xenofontov:

Îmi plăcea mult lectura. Zilele mele preferate în copilărie erau cele de marți și vineri. Atunci, poștărița era în vizorul meu ca să pot primi multașteptata revistă „Florile Dalbe”. Am luat chiar și un premiu pentru activitatea mea la această revistă. Era o rubrică, „Zi de vară”, pentru care am scris și așa am ajuns în tabăra unională „Artek” din Crimeea, care pe atunci era cea mai prestigioasă tabără de vară pentru copii.

Unda Liberă: Cum a apărut drag

ostea dumneavoastră pentru istorie și de ce anume acest domeniu?

Ion Xenofontov:

Când noi, cei formați în perioada sovietică, am conștientizat că ceea ce știam era doar un mit, o iluzie creata de conducere, am început să purcedem spre căutarea rădăcinilor noastre pentru a afla cine suntem cu adevărat. Pe fundalul în care istoricii încercau să dea răspunsuri la aceste întrebări, am decis să aleg acest domeniu. O bună contribuție a avut-o lectura, dar și discuțiile pe care le aveam la școală cu profesorii, m-au influențat fără să vreau ca să aleg această cale. Iar în așa mod, să pot să căut răspunsuri la problemele actuale din acea perioadă.

Unda Liberă: Activitatea dvs. este una polivalentă și aria de cercetare este una complexă. Aș vrea să ne spuneți, care sunt temele principale pe care le abordați în calitate de cercetător științific?

Ion Xenofontov:

Prin cercetare, am ajuns să găsesc explicații în baza realităților care au existat. Temele mele de cercetare țin de istoria războiului, în special a celui sovieto-afgan, aceasta fiind și tema tezei mele de doctor. La fel, am cercetat și tema vieții religioase, am și o carte consacrată mănăstirii Japca, aceasta fiind singura mănăstire din țară care nu a fost închisă în perioada sovietică. De asemenea, am mai abordat istoria științei și biografiile oamenilor din acest domeniu.

Unda Liberă: Recent, în cadrul unei lansări ați prezentat lucrarea enciclopedică despre activitatea campioanei Larisa Popova, ce reprezintă această carte?

Ion Xenofontov:

M-am simțit onorat să prezint în fața unui public select lucrarea enciclopedică „Larisa Popova, Marea Campioană, sau Zeița Canotajului Academic de la Nistru”. Cartea reprezintă munca unui grup de autori, pasionați de valorile autentice pe care le emană marile personalități dintr-un domeniu unde este imposibil să trișezi, cel al sportului olimpic. Vechii greci îi considerau pe campionii olimpici semizei, îi onorau cu abnegație și erau însuflețiți de faptul că trăiesc în epoca acestora.

Unda Liberă: În calitate de profesor, cum reușiți să creați o conexiune cu studenții dumneavoastră?

Ion Xenofontov

: Consider că dacă profesorul nu are creată o legătură cu elevii, și dacă nu ține cont de interesele lor, atunci acesta nu mai este valabil societății. Eu sunt foarte supărat pe studenții mei dacă nu reușesc să învăț ceva de la ei, pentru că profesorul nu trebuie doar să transmită informație, ci și să preia. Dacă studenții mei sunt plictisiți la ore, înseamnă că eu nu am spus ceva bine și trebuie să schimb modul de abordare.

Unda Liberă: Care este unul dintre lucrurile la care acordați o deosebită atenție în procesul de predare?

Ion Xenofontov:

Am regulă pe care o aplic de în calitate de pedagog când predau o anumita temă, întotdeauna țin cont de întrebările pe care mi le adresează studenții și iubesc când ei mă pun în dificultate cu întrebări mai complicate. Pentru că profesorul, în primul rând, trebuie să țină cont de public. Dacă nu sunt pregătit să le răspund pe moment, le zic că mă documentez și data viitoare vin cu toate răspunsurile, pentru că nu trebuie să ne fie rușine dacă cunoaștem ceva.

Unda Liberă: Spre final, spuneți-ne ce calități ar trebui să aibă un istoric bun și lucrările căruia mereu să fie citite și analizate de alți colegi istorici, cadre didactice, studenți?

Ion Xenofontov:

În general, istoria trebuie să fie studiată fără ură și părtinire. Un istoric bun ar fi ca un chirurg bun, care conștientizează că provoacă durere atunci când face o intervenție, dar știe ca o face spre binele pacientului. Așa și un istoric, pornește de la premisa ca trebuie să știm ce a fost, iar trecutul, chiar dacă provoacă durere sau nostalgie, trebuie descoperit. Altă calitate, care este valabilă pentru toți, nu doar pentru istorici, este răbdarea și abordarea în profunzime a lucrurilor. Pe momentul trecerii timpului, conștientizez ca vârful înțelepciunii este răbdarea, dar nu toți o avem. Dinamica vieții e foarte aprinsă, vrem derulare de evenimente și devenim superficiali, însă profunzimea cere cumpătare.

Unda Liberă: Vă mulțumesc pentru interviul acordat.

Sursă: https://undalibera.md/pagina-principala/doctor-in-istorie-conf-universitar-la-usm-ion-xenofontov-un-istoric-bun-ar-fi-ca-un-chirurg-bun-care-constientizeaza-ca-provoaca-durere-atunci-cand-face-o-interventie-dar-stie-ca-o-face-spre-b/

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Monument dedicat persoanelor din serviciul salubrității publice care ridică periodic gunoiul depozitat în curți și pe străzi. Chișinău, str. 31 August 1989. Foto: IVX, 21 aprilie 2024
viber_image_2024-04-19_21-07-23-810

ZIUA DE COMEMORARE A VICTIMELOR FOAMETEI ORGANIZATE (1946–1947)

În Republica Moldova, în a treia sâmbătă din aprilie, se consemnează Ziua de comemorare a victimelor foametei organizate (1946–1947)

STUDENŢII DE LA INSTITUTUL DE STAT DIN CHIȘINĂU ÎN „ANII DISTROFIEI” (FOAMETEI ORGANIZATE)

În raport cu abordarea generală a anilor foametei (1946–1947), foștii studenți de la medicină au numit acest interval de timp, în termeni medicali, drept „perioada distrofiei”.
Lui Ipatie Cristofor Sorocean (1900–1964), directorul-fondator, numit și „ctitorul Ipatie Sorocean” sau „directorul-ctitor”, care a administrat instituția între 1 septembrie 1945 și 12 mai 1948, i se atribuie meritul personal de a fi ajutat studenții pe timpul foametei cu asigurarea acestora cu mai multe cartele pentru hrană, „adică pentru pâine și puțină untură de pește”.
Potrivit unor opinii, motivul real al destituirii lui I.C. Sorocean din funcția de director al instituției l-a constituit anume faptul că a ajutat studenții să se mențină în timpul foametei organizate din anii 1946–1947.
Amintirile studenților de la ISMC reflectă tabloul complex al condițiilor precare de nutriţie. „Alimentaţia era proastă, pâinea se dădea pe cartele, la cantină (găseai – n.n.) ciorbă cu varză plutitoare. Mi s-a întipărit.., că mergeam la cantină cu gamele de trofeu germane, să ne primim ciorba, deoarece consideram că în gamelă ne vor da o raţie mai mare decât aceea de la cantină”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/319-324_1.pdf