LICEUL MILITAR „REGELE FERDINAND I” DIN CHIȘINĂU – „UZINĂ DE ENERGIE NAȚIONALĂ”

Liceul Militar din Chișinău a fost creat împreună cu alte două licee militare din România, prin Înaltul Decret nr. 3613 din 21 august 1919, semnat de regele Ferdinand I. Din perspectiva sistemului de învățământ, liceele militare se subordonau Direcției liceelor militare, iar din punct de vedere administrativ – corpurilor de armată în raza cărora se aflau. În cazul Liceului Militar din Chișinău, acesta se subordona Corpului III de Armată. La mijlocul anilor ʼ30, directorul liceelor militare era generalul Dumitru Marțian, iar generalul S. Ion Demetrescu era subdirector.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chișinău – „uzină de energie națională”. În: Gândirea Militară Românească. Lucrările conferinței științifice internaționale de studii de securitate și știință militară „Reziliență, dezvoltarea capabilităților militare și cooperare la nivelul NATO-UE pentru realizarea unei strategii a securității la Marea Neagră”, organizată de Statul-Major al Apărării, Ediția a V-a, 2023, 14–16 noiembrie 2023, București, 2023, pp. 582-591. Print: ISSN 2668-7410, ISSN-L 2668-7410. Online: ISSN 2668-7623, ISSN-L 2668-7410.
XENOFONTOV

https://gmr.mapn.ro/webroot/fileslib/upload/files/arhiva%20GMR/2023%20gmr/Proceedings%202023/XENOFONTOV.pdf

REZISTENȚĂ: „Ruinarea bisericilor nu a ruinat și credința”

Ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică nu s-a lăsat doar cu desproprietăriri, deportări, înfometare, deznaționalizare, persecutări sau exterminarea prin împușcare a populației autohtone. Unul dintre dușmanii puterii sovietice a fost considerată și biserica, iar lupta împotriva acesteia a fost una acerbă. O spun martorii acelor timpuri în cadrul noului episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”.

Ion Xenofontov, istoric:
„Pietatea religioasă este specifică poporului român. Poporul român s-a născut creștin, așa cum spunea și Nicolae Iorga, și ceea ce s-a zidit pe parcursul a două milenii, nu putea peste noapte un regim totalitar, chiar și de tortură, să șteargă. Nu putea un popor să uite a doua zi cine a fost, spiritualitatea sa, de aceea a fost practic imposibil să schimbe din structură, din fundament religia și a fost un fiasco total. Există dovezi clare că și comuniștii erau creștini. Stalin a inoculat frica față de sistem, solicita un discurs oficial că este cu statul și autoritățile, dar în interior au rămas aceiași oameni cu o pietate înaltă”.

De ce nu a fost închisă Mănăstirea Japca?

https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwAR11j6ryywIsmszyaMMqc4ZqmFLQgmd4i2lu9UrZqqaGElr1W1jsoUIIlAg&v=Fv8Xmv3zWjw&feature=youtu.be

Vezi: https://www.ziarulnational.md/video-antinostalgia-sovieticii-au-distrus-sau-inchis-majoritatea-bisericilor-de-pe-teritoriul-r-moldova-din-25-de-manastiri-mai-ramasese-functionala-doar-una-cea-de-la-japca-cazul-de-la-baraboi-unde-au-fost-ucisi-preotul-si-dascalul/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwAR3xTUybwJQxO0kDjHMnoK6KPNV9oCKmLUWjlTnNiQhLwASkIuRrvvKdCwA

На закатe

Два мира есть у человека:
Один, который нас творил,
Другой, который мы от века
Творим по мере наших сил.
1958
Pусский поэт Николай Заболоцкий (1903—1958)

DE FAPT, ISTORIA BOMBOANELOR DIN MOLDOVA SOVIETICĂ ÎNCEPE ÎN BASARABIA ROMÂNEASCĂ

Pe baza unei temeinice cercetării arhivistice și a surselor orale, Veronica Pârlea-Conoval accentuează faptul că „până în anul 1944, în Basarabia au existat manufacturi de producere a bomboanelor… Istoria SA «Bucuria» a demarat în anul 1944 în baza manufacturilor de producere a produselor de cofetărie existente în Basarabia, și anume – pe strada Sfântul Gheorghe, nr. 15 și pe strada Șmidt, nr. 82”.
În baza infrastructurii Fabricii lui Nuhim M. Rozenberg de pe str. Schmidt, nr. 82, în perioada sovietică a funcționat o secție a Fabricii de Bomboane „Bucuria” în care se produceau „Monpasele”.
IVX

Veronica Pârlea-Conoval, Bucuria: 60 de ani, Chișinău, 2006, 136 p.

Vocea Profesorul Vladimir Potlog e ca și Madlena lui Proust, ne readuce pe băncile Universității în postura de studenți.

Vezi:

https://www.youtube.com/watch?v=w2SeHr_nvrM

Vladimir Potlog (1927-2022)

Născut într-o zi frumoasă de vară, la 1 august 1927 (după informații neoficiale în 1926), într-o familie de țărani basarabeni din comuna Sinești, plasa Cornești, județul Bălți. A fost admis la Școala de Agricultură „I.G. Ciorescu” din Cricova în 1943. La 1 septembrie 1949 devine student al Facultății de Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău pe care o absolvește cu succes, și în 1953 este încadrat ca asistent la Catedra de Istorie Universală. După fuziunea în 1960 a Institutului Pedagogic cu Universitatea din Chișinău, Vladimir POTLOG își va lega soarta cu echipa universitară din care va face parte activ până în 2011. Cei 50 de ani la Universitate au fost o perioadă de manifestare a competențelor didactice prin miile de ore realizate în auditorii și științifice care s-au concentrat la studierea concepțiilor istorice ale domnitorului-savant Dimitrie Cantemir, materializate în 1973 prin susținerea publică a tezei de doctor.

În anul 1974 Vladimir POTLOG este numit prorector al Universității de Stat din Chișinău, menținând și funcția de conferențiar la Catedra de Istorie Antică și Ev mediu. Titular de decenii al cursurilor Istoria Orientului Antic, Istoria Greciei și Romei Antice, Cronologie istorică, Istoriografia lumii antice, Creștinismul timpuriu ș.a., prof. POTLOG a pregătit generații de învățători și cercetători care și-au legat viața de „lumea muzei Clio”. Între anii 1983 și 1989 revine pe post administrativ la Facultatea de Istorie, îndeplinind funcția de decan. Munca asiduă a fost apreciată de conducere prin diplome de onoare, titlul de „Eminent al învățământului public”, „Lucrător eminent al școlii superioare al RSSM” și medalia „Meritul Civic”, dar cea mai valoroasă a fost atitudinea de respect din partea studenților Universității.

Printre primele examene la Facultate era cel la Orientul Antic. Definiția studentului-boboc suna astfel, dacă treci de POTLOG și apoi de „Arheologia” prof. NICULIȚĂ, atunci te poți considera student la Facultatea de Istorie.

La 1 decembrie 2023, masteranzii programului „Istoria și cultura religiilor” au efectuat o vizită de documentare la cea mai mare arhivă specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova. Este vorba de Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, care include 38 607 dosare structurate în 33 de fonduri personale și 46 fonduri instituționale.

Conf. univ., dr. Ion Valer Xenofontov a relatat despre istoria orășelului academic și cea mai înaltă colină a mun. Chișinău, personalități care au marcat istoria științei din Republica Moldova.
Doamna dr., Lidia Prisac, absolventă a Facultății de Istorie (2001), șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, a prezentat istoricul patrimoniului arhivistic, conținutul de bază a fondurilor arhivistice.
Arhivistul Iulian Salagor, absolventul programului de masterat „Patrimoniul cultural” al Facultății de Istorie și Filosofie (2023) a prezentat două din cele mai vechi documente ce se află în cadrul instituției arhivistice.
Arhivistul Grigore Andrei, le-a arătat masteranzilor file ale fondului fotografic și documente restaurate din cadrul Arhivei Științifice.​
Astfel, este consolidat și valorificat fondul arhivistic al Republicii Moldova, care merită cercetare și aprofundare.

Sursă: https://www.facebook.com/istorie.usm (accesat: 6 decembrie 2023).

CHIȘINĂU: ORAȘUL CELOR TREI CONSERVATOARE

Având la bază miza de integrare a spațiului românesc, componenta educațională și cea culturală a fost considerată una strategică în situația Basarabiei, inclusiv Chișinău. Aici autoritățile române au depistat o populație rusificată și cu indicatori reduși de alfabetizare comparativ cu alte provincii românești. Treptat, instituțiile de învățământ s-au racordat la noile realități generate de Unirea din 1918. S-a investit în infrastructura de activitate a instituțiilor de învățământ. Au fost pregătite cadre didactice locale, mizându-se însă și pe mobilități ale profesorilor din Vechiul Regat. În exclusivitate, au fost organizate trei conservatoare la Chișinău, ceea ce a constituit o premisă substanțială de a crea un mediu cultural prielnic în capitala Basarabiei. Ideea deschiderii unui conservator i-a aparținut compozitorului George Enescu, după prima sa vizită la Chișinău.

Foto: Clasa de canto a profesoarei Maria Zlatov de la Conservatorul Municipal din Chișinău, 1930

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Chișinău: orașul celor trei conservatoare. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, an V, nr. 3, septembrie-decembrie, 2023, pp. 75-81. E-ISSN 1857-2537.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/75-81_33.pdf

Cea mai boicotată Olimpiadă

Potrivit istoricului Ion Xenofontov, Olimpiada de la Moscova a fost „cea mai boicotată din istoria Jocurilor Olimpice”, după ce Uniunea Sovietică a invadat, în decembrie 1979, Afganistanul, dar și un prilej de conflict internațional dosit de presa și ideologia sovietică.
Potrivit aceleiași surse, pentru ca traseul făcliei de pe teritoriul RSSM să nu fie periclitat de incidente, au fost luate „măsuri draconice” de securitate: „De la Moscova au venit 154 de specialiști KGB și ai Ministerului de Interne care să supravegheze situația din RSSM. A fost o mobilizare totală a trupelor interne ale Comitetului de stat de securitate și ale Ministerului de Interne”.

Tabloul acelei perioade a fost redat la 3 decembrie 2023 la postul public de televiziune, în cadrul unui nou episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”, atât prin discuțiile moderate de Mircea Surdu, cât și prin mărturiile celor care au participat la Olimpiadă sau imaginile video de arhivă.

Sursă:

https://www.ziarulnational.md/video-antinostalgia-olimpiada-80-de-la-moscova-boicotata-de-occident-si-lozinci-antisovietice-in-tribune-operatiunea-kilometrul-101-explozie-de-copii-cu-nume-olimpia-si-singura-sportiva-din-rssm-cu-medalie-la-moscova/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwAR0iCe76TrGsR5PVYYva4zZ2jk5o2VfXDvOxMRfVs4dQAMXD1sok0OwBkrs#google_vignette

https://www.youtube.com/watch?v=pQPI5doYafU

1946: O PIESĂ GREA, DESPRE TIMPURI SUMBRE…

Ajunsă la a patra ediție, distinsă cu Premiul Național al Republicii Moldova și cu Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române, cunoscută cercetătorilor ca sursă istorică primară, „Cartea foametei” elaborată de Larisa Turea face și carieră teatrală.
Actorii de la Teatrul Republican „Luceafărul”, regizați de Slava Sambriș, au dat viață unor voci trecute prin malaxorul stalinist, al dezumanizării, depersonalizării, al unor destine umane aruncate în grota primară a subexistenței.
Foametea organizată de sovietici în anii 1946–1947 a constituit un scenariu apocaliptic aplicat și anterior de Kremlin pentru a distruge orice formă de împotrivire, de rezistență a popoarelor anexate de „Imperiul răului”.
Din această ecuație nu a dispărut nici scena adulării torționarului…
Fotografiile lui Zaharia Cușnir au întregit tabloul sinistru al lumii rurale postbelice.
Din scenariu nu au lipsit nici vocile înregistrate pe banda audio, încărcând și mai mult atmosfera scenică.

Foto: scriitoarea Larisa Turea și regizorul Slava Sambriș (în prim plan), împreună cu actorii din piesa „1946”.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
2 decembrie 2023