Monthly Archives: November 2023

ISTORIA ȘTIINȚEI

ACADEMICIANUL ANDREI LUPAN (1912-1992) ÎN CONTEXTUL EPOCII SALE

403691744_10161451295434697_5383821124151837097_n
Una dintre personalitățile care s-au impus în viața culturală a Moldovei sovietice a fost Andrei Lupan. Scriitorul a fost și unul din membrii fondatori ai Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Elogiat de unii și criticat de alții A. Lupan a lăsat o operă literară ce încă urmează a fi studiată. Pe alocuri optimistă, pe alocuri plină de umor se memorizează lejer. A făcut multe, dar și multe nu a făcut …, nu a avut curajul să meargă în … Siberia, dar poate fără el aici, pe acest meleag însorit, soarta ar fi fost și mai crudă, fără Aleea Clasicilor, fără Teatrul „Luceafărul” …, dar poate nu eram nici noi, atât spiritual, cât și fizic. Poate a fost un scut în fața a multor, multor nelegiuiri. Au fost și de cei care l-au urât, dar au fost și de cei care l-au iubit. A fost desenat, pictat și i-au fost destinate sculpturi din partea mai multor autori.

Sursă: Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer, Academicianul Boris Lazarenko (1910–1979), unul din fondatorii Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În: Cygnus. Revista de fizică și matematică aplicată, nr. 1(35), 2022, pp. 27-34. ISSN1584-403x.

Vezi:
Iulia Malcoci, Ion Xenofontov

PATRIMONIU

Alexei Șciusev. Portretul fiicei Lidia, 1926, acuarelă, hârtie. Casa Memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău.
viber_image_2023-11-14_17-50-25-091

ISTORIE

EPOPEEA UNEI CLĂDIRI: CĂMINUL DE UCENICI DIN CHIȘINĂU

La 13 martie 1929, inspectorului A. Antohiade i-au fost remise adresele antrenorilor de construcție din Chișinău, recomandate de Primăria municipiului pentru a concura la licitația construcției Căminului de Ucenici. Se solicita antreprenorilor respectivi să transmită liste de lucrări similare executate până la data respectivă, precum și certificatele de la instituții pentru care au executat construcții. Prin hotărârea Delegației Permanente a Mun. Chișinău din 24 iulie 1929 au fost aprobate planurile emise de Ministerul Muncii pentru construcția Căminului de Ucenici amplasat pe str. Ștefan cel Mare, colț cu str. Alexandra Sturdza, fără însă a scuti construcția de taxele comunale de 2 929 lei. Ministerul insista însă pe scutirea de taxe argumentând că „acest Cămin va adăposti în primul rând pe ucenicii din localitate și având în vedere interesul social și național”.

Foto: Căminul de Ucenici din Chișinău.

98. CAminul de Ucenici

Pagina de garda (1)
Cuprins

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-550. ISBN 978-606-020-695-8.

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Nuredin Ibram, Spiritualitate tătară. Bucătăria tradițională tătară, Vol. 5, Constanța, Ex Ponto, 2023, 213 p.

viber_image_2023-11-13_14-40-29-861
viber_image_2023-11-13_14-50-52-590

Profesorul Nuredin Ibram, supranumit Înțeleptul din Dobrogea, este o personalitate notorie a comunității tătare din România.
Îi mulțumum autorului pentru donație și-i urăm sănătate și succese în elaborarea altor lucrări de înaltă valoare științifică, didactică și patriotică.

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/156-157_2.pdf

DONAȚIE

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare enciclopedică.

Adrian Nicolae Petcu, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964), București, Basilica, 2017, 390 p. ISBN 978-606-29-0195-0.

Felicitări autorului pentru excepționala lucrare și mulțumiri pentru donație.
viber_image_2023-11-06_18-34-36-626

LUMEA DIGITALIZĂRII

ROLUL ȘI IMPORTANȚA PROMOVĂRII ACTIVITĂȚILOR PE PIAȚA MEDIATICĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

Într-o eră în care omul este obișnuit să i se ofere spații de afirmare și, în același timp, captare a informațiilor din mediul public, promovarea devine un imperativ, cu atât mai mult promovarea patrimoniului muzeal, care mult timp a fost conceput ca un element static și inactiv. În ultimii ani, muzeele au lărgit spectrul activităților, organizând nu doar expoziții și conferințe științifice, dar și activități cu publicul de diferite vârste. Urmând exemplul muzeelor din Europa, instituțiile de profil din Moldova s-au asociat la proiectele internaționale precum Ziua Internațională a Muzeelor, Noaptea Europeană a Muzeelor și Zilele Europene ale Patrimoniului, desfășurând programe culturale, concerte, ateliere și festivaluri, astfel devenind mai atractive pentru public.

Elena COJOCARI, drd., directoare adjunctă Proiecte Culturale și Educative, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Vitalie GUȚU, drd., lector universitar, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

A se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/9-11_38.pdf?fbclid=IwAR0MrRbLd6BKcKmZKqmltJWPI3NSQhaqSajXG7N8uBMHDbwka0Sk3Dd8fFU

LUMEA DIGITALIZĂRII

TEHNICI ȘI INSTRUMENTE INOVATIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL.
ASPECTE TEORETICO-PRACTICE

18-22_60_page-0003

Trăim într-o lume a digitalizării, a fenomenului web, care ne permite de la distanță să acționăm/să întreprindem/să interacționăm pe diverse paliere, iar acest lucru ne conferă și o mai mare mobilitate. În context, trebuie să remarcăm că aceste mișcări și flexibilități din punct de vedere al digitalizării au venit pe fundalul pandemiei de COVID – 19, un avantaj în acest sens, susțin cercetătorii. Aceste elemente s-au reflectat pe deplin și în sistemul de educație. Un studiu publicat de UNICEF arată că „la începutul lunii aprilie, 2020, închiderea școlilor în cele 194 de țări a afectat circa 1,6 miliarde de elevi la nivelurile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, reprezentând 90% din totalul elevilor încadrați în sistemul de învățământ”.
În condițiile actuale, s-a remarcat faptul că, din experiența studiului la distanță, elevii mai mult optează pentru studierea materiei prin intermediul elementelor vizuale (fotografie/ video/ infografice etc.) și cât mai puțină informație textuală. Generația de azi, considerată „generația copiilor cu telefonul în mână”, trebuie urmată pentru a le putea oferi cunoștințele de care au nevoie.

Vitalie GUȚU, drd., lector universitar, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova

A se vedea:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/18-22_60.pdf?fbclid=IwAR0qyh_FEWT_tkkzWo8Ux6DMUC6JvGQ2zDeCy7eIUzLDFxa2ALl4bZig63k