CHIȘINĂU 2024

SUPERLATIVE UNIVERSITARE
CEL MAI BĂTRĂN COPAC DIN CAMPUSUL UNIVERSITAR
Strejarul (Quercus robur L.) se află în curtea Universității de Stat din Moldova (USM). Are înălțimea de 24 m. Numărul de ramuri primare – 6; suprafața protecției coroanei – 400 m2. O mare parte din suprafața proiecției coroanei este acoperită de asfalt, fapt care limitează accesul rădăcinilor la sursele de apă. Este clasat în categoria de arbori longevivi și ornamentali cu valoare conservativă mare. Se află sub protecția statului din 8 ianuarie 1975, fiind revalidat la 25 aprilie 2011. Comunitatea universitară sprijină obiectivele de protecției a arborelui, instalând în jurul tulpinii un gărduț și plasând un panou informativ. Copacul secular este evocat în lucrările memorialistice ale absolvenților USM. În ultimii anii, la umbra stejarului bătrân se face tradiționala fotografie de grup a evaluatorilor Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Foto: IVX, 23 august 2024

viber_image_2024-08-22_21-35-14-591

CHIȘINĂU 2024

SUPERLATIVE UNIVERSITARE

Cel mai tânăr copac din campusul universitar. A fost plantat de grupele universitare filosofie și economie politică, promoția 1969–1974, la 50 de ani de la absolvirea Universității de Stat Moldova, 28 iunie 2024. Foto: IVX, 22 august 2024

viber_image_2024-08-22_21-35-14-154

ISTORIA ȘTIINȚEI

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SUB REGIM COMUNIST ÎN ISTORIOGRAFIA POSTDECEMBRISTĂ

Studierea minuțioasă a istoriografiei relevă impactul regimului totalitar comunist asupra vieții religioase, a situației Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în perioada postbelică. Includerea statului român în sfera de influență a Uniunii Sovietice a generat schimbări majore în activitatea cultelor religioase. Atât BOR, cât și celelalte confesiuni recunoscute de stat, au fost marginalizate și supuse unor presiuni dure din partea conducătorilor politici, puternic ideologizați prin filiera partidului unic. Totodată, în scopul consolidării puterii totale asupra societății românești a existat o tendință majoră a autorității politice de a avea o influență masivă asupra cultelor religioase. Pârghiile de presiune utilizate de către stat în cazul cultelor religioase au fost Securitatea, presiunea administrativă, intimidarea individuală și cea colectivă, laicizarea învățământului. Pe filiera unor culte religioase au existat și susțineri masive venite din exteriorul României.

Sursă: Ionuț I. Enache. Biserica Ortodoxă Română sub regim comunist în istoriografia postdecembristă. In: Akademos. Revistă de știință, inovare, cultură și artă. Chișinău, 2024, nr. 2 (73), pp. 123-129, categoria „B”. ISSNe 2587-3687

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/123-129_29.pdf

CHIȘINĂU 2024

Pictura murală „Visul Olimpic” cu o suprafață de 400 de m2 dedicată sportivilor din Republica Moldova calificați la Jocurile Olimpice 2024. Intersecția str. Ismail cu bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Foto: IVX, 20 august 2024.

viber_image_2024-08-20_22-39-39-120

CHIȘINĂU, 20 AUGUST 2024

Astazi, Steaua Polară a răsărit exact la ora legală locală 21:00. Steaua Polară are o mișcare foarte slabă circulară în jurul Polului Nord. Cerul este absolut senin, fără nori, t= 30,5°C.
Alex Găină, doctor în științe fizico-matematice, membru al Societății Europene de Astronomie

ISTORIA ŞTIINŢEI

Istoricul Vladimir Țaranov (31 martie 1932 – 31 octombrie 2016) s-a format ca personalitate într-un mediu socio-cultural deosebit de cel al istoricilor cunoscuți din RSS Moldovenească (născuți în spațiul actual al Republicii Moldova). Mama acestuia, Ana, născută în 1911, a fost colhoznică, iar tata, Ion, născut în 1907, – muncitor la o mină din or. Kamininsk, regiunea Donețk, Ucraina (în prezent, acest bazin industrial este marcat de lupte grele în contextul invaziei militare a Federației Ruse).

130-137_11_page-0001

Sursă: Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov. Vladimir Țaranov (1932–2016), un istoric devotat idealului societății comuniste. În: Akademos. Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, 2024, nr 2(73), pp. 130-137. ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/130-137_11.pdf

APARIȚIE EDITORIALĂ

„Evenimente și personalități marcante ale vieții spirituale din spațiul pruto-nistrean și vecinătățile lui din sec. XIX-XX”, simpozionul ştiinţific internaţional (2017; Chişinău). Simpozionul ştiinţific internaţional „Evenimente și personalități marcante ale vieții spirituale din spațiul pruto-nistrean și vecinătățile lui din sec. XIX-XX”: Chişinău, Republica Moldova, 24-25 noiembrie 2017 / coord.: Octavian Moşin, Ion Gumenâi. – Chişinău: CEP USM, 2017. – 431 p. ISBN 978-9975-71-952-0.

Conferinta.Evenimente şi personalităţi marcante ale vieţii spirituale din spaţiul pruto-nistrean (3) (1)

LA MULȚI ANI, NICOLAE JURAVSCHI!

Lucrarea din colecția „Legendele sportului moldovenesc” este consacrată marelui sportiv Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic, maestru emerit al sportului, Laureat al Premiului Național în domeniul sportului, cavaler al Ordinului Republicii.

https://enciclopedia.asm.md/?p=5364&fbclid=IwY2xjawEhZDpleHRuA2FlbQIxMAABHXxsNOG1P2KNVa9OErCHfgxJyiWAsv5pDzCHrr8AF4Tg0k6rvLAZREx2KQ_aem_rItfMkJcm3OAIipQ-rJK-w

Jur_2017-1024x693

CALENDAR NAȚIONAL 2024

La Mulți Ani, Dublului Campion Olimpic sau Campionului Invincibil NICOLAE JURAVSCHI!

1
2
3

Xenofontov,Ion Valer. Nicolae Juravschi (1964). În: Calendar Național 2024 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borș ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Ana Struță [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip, Elena Pintilei, Ion Valer Xenofontov [et al.]; Colaborare: Andrei Eșanu, Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Andrei Corobcean, Iulia Malcoci; redactor: Elena Varzari; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2023, pp. 208-210. ISSN 1857-1557.

30 DE ANI DE LA ADOPTAREA CONSTITUȚIEI REPUBLICII MOLDOVA

Istoria contemporana dictionar_PRINT-154

Istoria contemporana dictionar_PRINT _155

Sursă: Lidia Prisac, Ion Valer Xenofontov, Istoria contemporană : (universală și a românilor) : dicţionar enciclopedic /editor: Constantin Manolache ; redactor științific: Demir Dragnev ; consultant știinţific: Ion Coropcean ; referenţi știinţifici: Anatol Petrencu [et al.] ; Ministerul Educaţiei și Cercetării, Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan„. – Chișinău : Editura USM, 2023 (Blitz Poligraf), pp. 154-155. ISBN 978-9975-62-620-0.

RADIO-CHIȘINĂU

Postul Radio-Chișinău a fost inaugurat la 8 octombrie 1939, prin transmiterea în direct a Liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Durata de emisie constituia 6–9 ore pe zi. Postul avea trei studiouri echipate acustic, potrivit ultimelor tehnologii din domeniu.

153. Radio-Chișinau

APARIȚIE EDITORIALĂ

Volumul este rezultatul muncii a 15 cercetători din patru foste țări comuniste (Polonia, Ungaria, România, Moldova) care abordează relația dintre puterea politică și biserici în Europa Centrală și de Est în timpul comunismului dintr-o perspectivă interdisciplinară, explorând mai multe direcții: biografică (reconstituirea destinului figurilor rezistenței anticomuniste); instituțională (analiza mecanismelor represiunii); memorializare (reprezentări muzeale ale represiunii comuniste); și reprezentări culturale (cinematografice) ale trecutului comunist. (Dragoș Ursu)

18028366307067501918
451750249_3750258715218108_4815666173051451770_n
451683214_3750258791884767_6360150449865605085_n

OLIMPIADA 2024

Echipa Olimpică a Republicii Moldova, formată din 26 de sportivi calificați, pornește spre Paris.
Arcașii Dan Olaru și Alexandra Mîrca vor purta drapelul de stat al Republicii Moldovei la Jocurile Olimpice.
Le urăm succese!

Chișinău. Palatul Republicii. Foto: IVX, 15 iulie 2024
viber_image_2024-07-15_20-46-27-599

CARTEA ANULUI 2024

Tratatul „Istoria ecologică” în patru volume:
1) Arcadie Capcelea, Istoria ecologică regională. Contribuții la fundamentarea teoretică. Vol. 1. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024 , 209 p. ISBN 978-5-36241-219-7;
2) Arcadie Capcelea, Istoria ecologică a Republicii Moldova. Evoluția interacțiunilor omului și naturii. Vol. 2. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024, 500 p. ISBN 978-5-36241-232-6;
3) Arcadie Capcelea, Istoria ecologică a Republicii Moldova. Evoluția organizării și administrării protecției mediului. Vol. 3. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024, 433 p. ISBN 978-5-36241-233-3;
4) Arcadie Capcelea, Valeriu Capcelea, Istoria ecologică a Republicii Moldova. Personalități marcante. Vol. 4. Chișinău: [S.n.] (Bons Offices), 2024, 240 p. ISBN 978-5-36241-218-0.

Lucrarea poate fi studiată la Biblioteca Științifică (Institut) a Universității de Stat din Moldova

viber_image_2024-07-12_10-33-42-850

ADMITEREA 2024

Specialitatea: 0222.1 ISTORIE. Diplomă dublă: Universitatea de Stat din Moldova – Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

450266816_886134630200131_7366840003206995069_n

OBIECTIV COMUN. OPERAȚIUNEA „SUD” (1949)

18028366307067501918

Valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului comunist, drama familiilor celor deportați şi rememorarea evenimentelor sunt subiectele emisiunii Obiectiv Comun.

Invitații ediţiei sunt: ION XENOFONTOV – istoric;
LARISA TUREA – critic de teatru.
Moderator – Dana Ciobanu, producător – Elena Guțu.
TVR MOLDOVA, 05.07.2024, ORA17:00.

Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=syX3IUS8vbg

ZIUA COMEMORĂRII VICTIMELOR STALINISMULUI (6 IULIE)

În scopul comemorării victimelor regimului stalinist și păstrării în conștiința publică a paginilor tragice din istoria Republicii Moldova, ce țin de represiunile și exterminările în masă ale oamenilor în perioada deportărilor, precum și în scopul educării tinerei generații în spiritul libertății, democrației și al respectului pentru personalitatea umană, potrivit Decretului nr. 2180 din 1 iulie 2016 al președintelui Republicii Moldova, a fost consfințită Ziua comemorării victimelor stalinismului (6 iulie).

2018_DEP-11-1024x703

https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Deport%C4%83ri_Bibliografie_.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR003BCVVrCQdLIk4BFERGZ-LaqGwSXcSZuIEdNL3HmHEJcooNIJtMteFT0_aem_qXUXSm1-Nw74YheQMsr_Sw

https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Arhivele-memoriei_.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR0X3Kq10y9imMppOaH_GT1jeUgA1N2Um0BdHobo3J3ElYb6cfzDwspVrn0_aem_8Dof51o_RwMma-_Z_hd5yw

CELE DOUĂ FOAMETE ALE DEPORTAȚILOR

Pentru a intimida și tortura elementele ostile sau cele considerate adverse societății sovietice, sistemul totalitar stalinist a recurs la o serie de constrângeri din perspectiva subzistenței. Regimul alimentar, ajuns la paroxism prin înfometare, a constituit o strategie tenebră cu scopul înfrângerii personalității sau, mai bine zis, a depersonalizării acesteia.
Pentru deportați hrana a marcat o sursă de subzistenţă, instituind însă şi momente de dificultăţi majore (foame, calitatea inferioară a produselor etc.), iar alteori a fixat şi momente alegorice, în mod special sursele alimentare de la baştină. În altă ordine de idei, putem spune că, din perimetrul vieții cotidiene a celor deportați, regimul alimentar a conturat şi o spațialitate abordată dihotomic: una nativă și alta intrusă.

96-101_21_page-0003

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Prisac Lidia, Alimentaţia deportaților din RSS Moldovenească în cadrul operațiunii „Iug” (1949), În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (61), 2021, pp. 96-101.

Accesați: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/96-101_21.pdf

STUDENȚII ROMÂNI ȘI BIBLIOTECA FRANCEZĂ

300 de studenți și studente de la Facultatea de Medicină din București au fost internați în anul 1951 în lagărul de triere „Rahova”, pentru circa 3 luni, deoarece, neavând manuale de specialitate la facultate, au mers sã studieze la biblioteca franceză.

Sursă: Florica Dobre (coord.), Securitatea: structuri-cadre: obiective și metode. Vol. 2, București: Editura Enciclopedică, 2006, doc. 138, p. 272.

ISTORICUL ANATOL PETRENCU – 70

d173_page-0001
d173_page-0002
d173_page-0210
d173_page-0211
d173_page-0212
d173_page-0213
d173_page-0214
d173_page-0215
d173_page-0216

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Simbol al istoriografiei românești contemporane. În: Limba română. Revistă de știință și cultură, nr. 5-6, 2024, pp. 209-215.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/209-215_13.pdf

ANEXA

Președintele Republicii Moldova
DECRET

Privind conferirea „Ordinului de Onoare” domnului ANATOL PETRENCU

În temeiul art. 88 lit. a) din Constituția Republicii Moldova și al Legii cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova decretează:

Art. 1. În semn de profundă apreciere a activității îndelungate și prodigioase în domeniile învățământului și științelor istorice, pentru abnegația și profesionalismul manifestate în salvgardarea și valorificarea patrimoniului istoric național, precum și pentru contribuție substanțială adusă la formarea specialiștilor de înaltă calificare, domnului ANATOL PETRENCU, doctor habilitat în istorie, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova i se conferă „Ordinul de Onoare”.

Art. 2 Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.

Președintele Republicii Moldova MAIA SANDU

Chișinău, 26 iunie 2024

Nr. 1501-IX.

Vezi: https://monitorul.gov.md/ accesat 29.06. 2024

PARADA PORTULUI POPULAR

O mică expoziție a meșterilor populari din cadrul Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan” a USM a fost prezentată pe data de 30.06.2024, în cadrul festivităților cosacrate Portulului Popular. Festivitățile au debutat cu o impresionantă Paradă a Portului Popular, prezentată cu mândrie de reprezentanții celor 11 facultăți și institute de cercetare ale USM. Printre participanți s-au numărat cadre didactice, studenți, părinți, absolvenți și invitați de onoare, printre care rectorul USM, dr., prof. univ. Igor ȘAROV și secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian DUPU.
изображение_viber_2024-06-30_17-31-54-651изображение_viber_2024-07-01_09-52-00-008