Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Album enciclopedic /coordonator: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7.

În cadrul „Săptămânii științei”, dedicate împlinirii a 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic, dar și celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care s-a desfășurat în perioada 7–11 iunie 2021 la AȘM, a avut loc lansarea lucrării „Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021). Album enciclopedic”. Lucrarea a apărut sub egida Academiei de Ştiințe a Moldovei și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. Ediția a prezentat istoria științei instituționalizate pe perioade distincte, cu o informație la zi a instituției academice, cu includerea unor noi documente și imagini istorice inedite selectate din arhivele Republicii Moldova (Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, Arhiva Organizațiilor Social-Politice, Arhiva Națională a Republicii Moldova), arhive private, muzee, mărturii ale contemporanilor. Din perspectivă cantitativă notăm faptul că lucrarea conține 148 de pagini. Este vorba de un text în volum total de 6,43 coli de autor, 16 documente inedite, 386 de fotografii, 10 materiale ilustrative ce reflectă simbolurile forumului științific suprem din Republica Moldova. Lucrarea are următoarea structură: prefață; urmează un argument al autorilor referitor la apariția editorială; simbolurile oficiale ale Academiei de Științe a Moldovei sunt reprezentate de stemă, emblemă, drapel, imn, uniformă, colanul președintelui AȘM. Într-un articol enciclopedic de sinteză se înscrie pagina „Academia de Științe a Moldovei. Date generale”. În capitolul „Premise istorice” este pus în evidență patrimoniul științific din perspectivă istorică. S-a scris despre centre și societăți științifice, personalități din domeniul științei de calibru universal, basarabeni fondatori și membri ai Academiei Române. În compartimentul „Baza Moldovenească de Cercetări Știinţifice a Academiei de Științe a URSS (1946–1949)” se vorbește despre ceea ce aniversăm astăzi, și anume 75 de ani de la fondarea primelor instituții științifice de tip academic în spațiul actual al Republicii Moldova. Autorii au abordat contextul istoric, influența politico-ideologică a statului sovietic asupra științei, dar și personalitățile care și-au adus aportul la instituționalizarea științei academice. Drept urmare a unor acțiuni de organizare formală caracteristică tuturor instituțiilor de profil din Uniunea Sovietică, în 1949, a fost modificat statutul Bazei, aceasta fiind reorganizată în Filiala Moldovenească a AŞ a URSS. Toate aceste schimbări și evoluții instituționale au fost prezentate în compartimentul „Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS (1949–1961)”. În a doua jumătate a anilor 1950, RSS Moldovenească era unica republică din Uniunea Sovietică care nu dispunea de o organizaţie științifică proprie de genul academiei de știinţe, fiind ultima republică în care o atare academie a fost înființată. În capitolul „Academia de Științe a RSS Moldovenești (1961–1991)” se prezintă contextul instituirii Academiei la 2 august 1961. Primii membri titulari (în total 11) și corespondenți (în total 13) ai AŞ a RSSM au fost numiți printr-o Hotărâre a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești. Primul președinte al Academiei de Științe a fost academicianul Iachim Grosul, doctor habilitat în istorie, profesor universitar. La 3 august 1961 a avut loc prima sesiune științifică a Academiei. Treptat, s-a format și consolidat infrastructura și direcțiile cercetării. În compartimentul „Academia de Științe a Moldovei în perioada recentă (1991–2021)” se prezintă fazele de declin, dar și de ascensiune a forumului științific, problemele cu care s-a confruntat și se confruntă Academia, dar și realizările științifice în plan național și internațional. O deosebită atenție se acordă rolului oamenilor de știință în deșteptarea conștiinței naționale, în stabilirea și dezvoltarea relațiilor -bi și multilaterale internaționale, inclusiv încheierea unui tratat de colaborare cu Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont–2020. Capitolul „Membrii Academiei de Științe a Moldovei (1961–2021)” poate fi considerat un dicționar enciclopedic biografic referitor la întreaga componență a membrilor titulari și membrilor corespondenți de la fondarea Academiei și până în prezent. Pentru a crea o vizibilitate mai mare lucrării, spre finalul cărții au fost incluse rezumate în limbile engleză și rusă. Albumul enciclopedic fixează atât trecutul și prezentul, cât și perspectivele dezvoltării științei academice în Republica Moldova.

Ion Valer XENOFONTOV

Academician Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, oferă în dar unul din primele exemplare ale Albumului enciclopedic maestrului Nicolae Botgros, doctor honoris causa al Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Eugenia Tofan, 7 iunie 2021.