Monthly Archives: May 2022

PATRIMONIU

SFÂNTUL IERARH NICOLAE ȘI LENIN

Sfântul Ierarh Nicolae distrugând idolii, printre aceștia se află și Lenin. Secvență din programul iconografic al Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae de la Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 26 mai 2022

284290818_2080469385495026_7220809835255343210_n
284758083_752752675904445_1543198167830716940_n

PATRIMONIU

Biserica Sfântul Ierarh Nicolae. Foto: IVX, 31 mai 2022

284271408_381715427308007_8315085259977659875_n

Biserica, monument de arhitectură de însemnătate naţională, a fost edificată sub egida Spitalului Gubernial de Zemstvă. Pentru construcţia lăcașului sfânt a fost acordat un teren liber de pe str. Aleksandrovskaia (actualmente, Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 188), situat între corpul cu un nivel şi jumătate al spitalului şi locul farmaciei.
Pe fundalul propagandei ateismului militant promovat intens în spațiul sovietic, Biserica Sfântul Ierarh Nicolae a fost închisă și transformată în 1945 în Casă de Cultură a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (ISMC). „Clubarul” era Vanea Iudin. La Clubul ISMC se organizau întruniri ale comitetului comsomolist, se organizau ședințe ale corpului profesoral-științific cu studenții.

Vezi

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/138-150.pdf

http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/3379/196-214.pdf?sequence=1&isAllowed=y

PATRIMONIU

Biserică din lemn (datată cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din s. Costești, rn. Cotovschi (actualmente, rn. Hâncești). Foto: 1972

IMG_057

CERCETARE

„DRAGĂ IOSIF VISSARIONOVICI!”: DIN CORESPONDENȚA INSTITUTULUI DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU (1950)

Foto ISMC

La examenele de stat, 1951.

În contextul politicii de stalinizare a societății sovietice s-a creat un tip aparte de comunicare dintre centru și periferie. Materialele de arhivă ne-au permis să constatăm faptul că, din perspectiva temporalității, corespondența intelectualității medicale de la Chișinău la adresa lui Stalin constituie o imagine de oglindă ce reflectă realități distorsionate. În contextul campaniilor ideologice staliniste promovate la adresa mediului științific, educațional, medical sovietic, acțiuni amplificate și de „biografia” exilului Institutului de Medicină de la Kislovosdk la Chișinău, aceste scrisori urmau să constituie un puternic suport menit să consolideze sistemul de loialitate, de aceea mesajul poate fi decriptat ca unul de sorginte religioasă (de căință), în care rolul divinității a fost înlocuit de „tata nostru Stalin”.

Sursă: Ion Valer Xenofontov, „Dragă Iosif Vissarionovici!”: din corespondența Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1950). În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (154), 2022, pp. 20-28. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/01/4.-p.-20-28.pdf

4.-p.-20-28

APARIȚIE EDITORIALĂ

MONUMENT AL MEMORIEI ISTORICE ȘI AL DEMNITĂȚII UMANE

Gheorghe TULGARA. MONOGRAFIA MOȘIEI SĂRĂTENI, ȚINUTUL ISTORIC ORHEI (1554-1944).
Cu un cuvânt-înainte de dr. hab. Igor Cereteu / Colecția „Satele basarabene”.
Chișinău: Cartea Militară, 2021. 407 p.

271019597_448938076724560_2539073009351866145_n-724x1024

Monografia elaborată de domnul Gheorghe Tulgara este una cu mult har spiritual, livresc și emoțional. Este o carte despre demnitate, personalități, despre o epocă nostalgică, radiată de turbulențele secolului extremelor. Este un volum testimoniu al unei moșii pierdute în vâltoarea evenimentelor perturbatoare de la mijlocul veacului al XX-lea.
Lucrarea este un monument al memoriei istorice și al demnității umane ancorate în spațiul nativ, implicit cel al sacralității. Este o formă de a reînvia trecutul și de a-l perpetua pentru alte generații.

Sursă
Xenofontov Ion Valer. Monument al memoriei istorice și al demnității umane. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (154), 2022, pp. 80-81. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi 14.p.-80-81-recenzie

EVENIMENT

Secvență de la lansarea volumului „Cartea poveștilor abandonate”. Foto: IVX, 28 mai 2022

284003866_558285629220685_1436753107115109306_n

Cartea reunește povești și povestiri de: Pavel Boțu (1933-1987) – „Duelul”, „Pe aripi de vânt”, „Linuț”, de Victor Prohin (n.1942) – „Povestea păpușii cu inimă de piatră”, de Sanda Lesnea (1922-2008) – „Cheia timpului”, de Aurel Scobioală (1941-2007) – „Stelele”, de Ariadna Șalari (1923-2016) – „Gigantul de hârtie” și „Povestea grâului”, de Gheorghe Gheorghiu (1922-2009) – „Cântec de leagăn” și de Ana Lupan (1922-1998) – „Mărul de zăpadă”.

Volumul constituite un proiect al Asociației Arbor realizat în parteneriat cu Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău.

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:

https://www.arborinstitute.eu/povesti-abandonate/

OMUL ȘI NATURA

La scăldat (în proximitatea fostei băi tătărești, sec. XIV). Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 26 mai 2022

283777101_833155927644510_3904433014870912109_n

PATRIMONIU

Ruinele băii tătărești, sec. XIV. Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”. Foto: IVX, 26 mai 2022

283971010_1491213601332613_4393130533931541061_n

APARIȚIE EDITORIALĂ

280139672_5517308618281780_7959588059606378341_n

Ion Valer Xenofontov, Istoriografie românească : (Istoria Românilor în Epoca Contemporană) : Ciclul 1, Licenţă : Pentru studenţii anului III, cu frecvenţă la zi : Suport de curs / Ion Valer Xenofontov ; referenţi ştiinţifici: Liliana Rotaru, Valentin Burlacu ; responsabil de ediţie: Lidia Prisac ; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie. – Chişinău : CEP USM, 2021, – 82 p. ISBN 978-9975-158-59-6.

Istoricii sunt solicitați la maximum în perioadele în care se formează statul sau atunci când statul este într-o criză de identitate, aflat într-un pericol de existență. Or, legitimitatea istorică este pilonul de bază în actul de fondare, evoluție și consolidare a statului (p. 65).

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:
Suport de curs. Istoriografie_Xenofontov 22.11.2021

TRUȘENI – PATRIA CIREȘILOR

281796376_523661932772016_40864105772198691_n
La cireșe. Trușeni. Foto: IVX, 22 mai 2022

Toată Rusia mânca cireșe suslene din Trușeni, după cum azi mai toată România și Polonia mănâncă cireșe suslene mai mult din Trușeni. (Gheorghe V. Madan, 1938)

281591270_299459999065119_6379754737531079976_n

Sursă: Gheorghe V. Madan, Scrieri. Volumul 1 (Proză. Traduceri, Publicistică. Corespondență)/ Studiu introductiv de Iordan Datcu; text ales și îngrijit de Mihai Papuc, Tamara Apostol-Macovei și Grigore Botezatu; repere cronologice, note, comentarii și referințe critice de Mihai Papuc, Chișinău, Editura Știința, 2011, p. 149.

282132258_582329239977500_285738570952287033_n

281825004_725074875370482_3441184690394711130_n

ISTORIA ȘTIINȚEI

ACADEMICIANUL BORIS LAZARENKO (1910–1979), UNUL DINTRE FONDATORII ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A RSS MOLDOVENEȘTI

00054

Boris Lazarenko, în biroul vicepreședintelui AȘ a URSS, A. V. Topciev (1907–1962), a avut o discuție cu Iachim S. Grosul (1912–1976), președintele Prezidiului Filialei Moldovenești a AȘ a URSS. I.S. Grosul l-a informat despre intenția de a înființa oficial la 2 august 1961 a AȘ a RSS Moldovenești cu perspectiva ca în cadrul acesteia să fie deschis și un institut de cercetări științifice în domeniul energeticii și automatizării, propunându-i să preia conducerea unui atare institut.

Malcoci Iulia, Xenofontov Ion Valer, Academicianul Boris Lazarenko (1910–1979), unul din fondatorii Academiei de Științe a RSS Moldovenești. În: Cygnus. Revista de fizică și matematică aplicată, nr. 1(35), 2022, pp. 27-34. ISSN1584-403x.

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/27-34_16.pdf

27-34_16

SPIRITUALITATE

Interiorul cupolei Bisericii „Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. S. Echimăuți, rn. Rezina. Foto: IVX, 1 mai 2022

IMG_20220501_103507

CARTEA LUNII MAI 2022

BUTUCENI ÎNTR-O MONOGRAFIE DIN TRECUT

Isachie Bejan, Butuceni. Monografia satului / Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”/ Monografie valorificată, editată și îngrijită de Alexandru Furtună / Recenzent și redactor: Angela Simalcsik, Chișinău, Bons Offices, 2022, 69 p.

Coperta_Butuceni_final_BT (1)_page-0001

Sub egida Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” a văzut lumina tiparului monografia legendarului sat Butuceni, marcă identitară a spațiului configurat în tripla arteră hidrografică și istorică Pruto-Răut-Nistru. Lucrarea a fost descoperită, cercetată și valorificată editorial de doctorul în istorie Alexandru Furtună (pp. 5-9).
Cercetarea elaborată în anul 1944 de învățătorul Isachie Bejan, în profilul școlii sociologului D. Gusti, vizează următoarele dimensiuni: cosmologie, biologie, istorie, psihologie, economie, spiritualitate, etice, juridice, politice, administrative, relaţii și procese sociale etc.
Butuceni, satul celor 235 de locuitori (potrivit datelor din anul 2020) este, astfel, conectat la dimensiunile sale tradiționale, beneficiind de o autentică radiografie din trecut. Cartea scrisă în perioada în care satul avea un dublu numeric de populație (512 suflete în 1944), reflectă și spiritul unui epocii, a celei de-a doua conflagrații mondiale, făcând referință la „lăcomia oamenilor, care numai distrug, dar nimic nu răsădesc” (p. 12).
Din perspectivă teritorial-administrativă, Butuceni din plasa Orhei, este situat la marginea regiunii Maşcăuţi, la o distanţă de 4 km de centru (pp. 11-13). La Orhei se ajungea pe jos în trei ore, iar cu căruţa în două (p. 17).
Spațiul de habitare este descris ca unul arid, bântuit de secete însă din gama cataclismelor naturale nu au fost eclipsate nici secetele. Depărtarea de localități este configurată și de infrastructura precară: „În cuprinsul regiunii nu avem șosele, decât drumuri care duc spre Criuleni, Malovata, Susleni, Orhei, Perisecina și Criuleni” (p. 13). Satul celor 14 fântâni miza pe bogățiile Răutului, considerat pentru săteni un fel de „Nil”. Râul era bogat în crapi, somn, mreane, știucă, baboi, cuiu, haut, plătică, sabia, podușca, clean, șuvoaică, svârlugă, broaște și șerpi. La fel, apa din Răut era utilizată la udatul răsadurilor de tutun și zarzavat, pentru moara de apă a satului. Tot aici se topea cânepa și inul.
Cel mai numeros în sat era neamul Babenco (13 familii). Porecla nu se prea întrebuința.
Vârsta de căsătorie la băieţi era între 18 și 25 ani; iar la fete de 16–22 ani. Căsătoriile aveau loc reieșind din „chestiuni economice, de ordin sufletesc și în al treilea rând de ordin biologic” (p. 21). Se credea că dacă plouă în ziua nunţii, mirii au mâncat din horn (p. 42).
Este un sat ancorat în munci de lucrare a pământului: „La deal merg toţii. Cei de șapte la zece ani pasc vacile, viţeii, oile, strâng buruieni pentru vite. De la 12 ani în sus tata le pune sapa în mână și-i învaţă la prășit. După prașă un copil păzește bostănăria, via sau livada, însoţit de un câine. La colibă au și o cloșcă cu pui. Argaţi nu au” (p. 26). Atunci când stau la masă, sătenii mănâncă dintr-o strachină comună așezaţi în jurul unei mese mici cu trei picioare (p. 28). În casele făcute din piatră la loc de cinste e cuptorul, care e un loc călduros, dar și o adevărată pepinieră de… păduchi (pp. 30-31).
Satul este ancorat în tradițiile medicinii populare. Țăranii apelează mai degrabă la babe, decât la medic. „Moșitul se face în sat de două babe autorizate de moașa oficială. În caz de scrântituri în sat sunt doi oameni care le dau bine la loc. Dar și aceștia au practică făcută pe lângă doctori în armată” (p. 32). De altfel, sătenii nu se uitau bine la oamenii cărturari, „deși le place. Îi invidiază” (p. 47).
Contextualizarea sarcinii este prezentată în perimetrul spațiului ritualic. Astfel, la întrebarea referitoare la conceperea copilului, Mătușa Zenovia de 75 ani, a afirmat: ,,Nevasta cât și bărbatul au ei legături multe, dar atunci e mai cu foc când vin de la o cumetrie sau nuntă, unde au petrecut bine mai mult timp, cel puţin o zi și o noapte. După aceste cumetrii, peste nouă luni jucăm la ei bată-i norocul” (p. 35). Pentru a da naștere unui copil sănătos, femeia însărcinată trebuie să urmeze o serie de restricții: „mai ales să nu strângă frânghie în aiastă vreme, pentru că se dau maţele împrejurul gâtului copilului” (p. 35).
Copiii născuți la zile însemnate se considerau că vor ajunge oameni mari, iar dacă plouă la naștere cresc înalți și frumoși, iar pe timp de „secetă, mic și pipernicit” (p. 36).
Referitor la fizica pământului, sătenii considerau că „Pământul ar fi plan și stă pe apă […]. În pământ ar exista multe comori, care în special ar fi fost îngropate de Turci […] Fulgerul ar fi produsul focurilor trase de Sf. Ilie și în consecinţă tunetul, detunătura acelei arme. Când plouă tare ţin ușile închise, pentru a nu pătrunde săgeata ce urmărește diavolul” (p. 46).
În carte se face referință la instituțiile de cultură din localitate (cele două biserici, școală) (pp. 48-53). Viața artistică a satului este animată de țesături, îmbrăcăminte, broderii, împodobirea casei (pp. 54-57). Se prezintă dimensiuni ale gospodăriei satului (pp. 58-59).
Sătenii sunt prezentați a fi ospitalieri, mândri, politicoși, conservatori (p. 60).
Anexa include o închinăciune, o colindă și șapte descântece auzite de la săteni (pp. 62-68).
Monografia Butuceni reprezintă o autentică „mașină a timpului” în care dorim să ne urcăm pentru a savura din trecut, tradiție, filosofie, autenticitate. Este o privire asupra mentalității rustice basarabene.

Dr., conf. univ. Ion V. XENOFONTOV

Vernisaj–expoziție „Renaştere”

Expozitie_1

Vernisaj–expoziție „Renaştere”
Vineri, 13 mai 2022, Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”
Adresa: Chișinau, str. Academiei 5A

PROGRAM

DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI
14:30–14:40 moderator: Maria POȘTARENCU, bibliotecar principal BȘ(I) „Andrei Lupan”

CUVÂNT DE SALUT
14:40–14:55
Dr. Lidia PRISAC, director adjunct BȘ(I) „Andrei Lupan”
Arcadie ANTOSEAC, membrul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova
Lilia MARJIN, conducătoarea Clubului Floriștilor „Diana”

PAUZA MUZICALĂ
14:55–15:15 – ansamblul acordeoniștilor din Liceul Muzical Republican „Serghei Rahmaninov”

LUĂRI DE CUVÂNT
15:15–15:45
Inga OREHOV, șefa Studiului de Artă „Șapte culori ale fericirii”
Loc rezervat
Loc rezervat
Victoria ROCACIUC, dr., critic de artă, Institutul Patrimoniului Cultural
Eugenia DAVID, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova

PAUZA MUZICALĂ
15:45–16:10 – ansamblul acordeoniștilor Liceul Muzical Republican „Serghei Rahmaninov”
16:10–17:00 – PAUZĂ DE CAFEA

SUPERLATIVE BASARABENE: CEL MAI BĂTRÂN ÎNVĂȚĂTOR

În anul 1921 cel mai bătrân învățător din Basarabia era considerat Voronov, din comuna Ciuciuleni, județul Chișinău (azi rn. Hânceşti), care avea 49 de ani dedicați învățământului primar din Basarabia.

Sursă: Şcoala. Organul Asociației Corpului Didactic din Basarabia, 1921, nr. 1, pp. 94-95.

PRIMĂVARA 2022

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (Chișinău, Șoseaua Hâncești, 38A). Foto: IVX, 11 mai 2022

280108000_765602797953399_3617758956321646411_n

LISTA NOMINALĂ A BASARABENILOR CĂZUȚI ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Agenția Națională a Arhivelor (director: dr. Igor Cașu), cu sprijinul Agenției pentru Știință și Memorie Militară a Ministerului Apărării (director: colonel, dr. Vitalie Ciobanu) și în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova (director: Elena Pintilei) au pus în circuitul public cele șapte volume ale „Cărții memoriei” publicate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova pe parcursul anilor 2002–2005. Lucrările conțin listele a cca. 56 mii de basarabeni recrutați în Armata Roșie și care au căzut pe câmpul de luptă în perioada anilor 1944–1945. Listele nu sunt complete deoarece nu includ, cu mici excepții, pe cei care au luptat pe frontul de Est în anii 1941–1944, fie de partea Armatei Roșii sau în Armata Română și nu conțin date cu privire la raioanele din stânga Nistrului.

La elaborarea acestor lucrări valoroase au participat și doi cercetători științifici ai Centrului de Cercetări Enciclopedice ai Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”. Este vorba de colonel, dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache (membru al Colegiului de redacție) și locotenent-colonel Sergiu Ababi (responsabil de ediție).

Cărțile pot fi accesate aici:

Vol. I. Bălți, Glodeni, Florești, Râșcani, Săngerei
Cartea Memoriei, Chișinău 2002, Ministerul Apărării, vol. I
Vol. II. Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița, Otaci
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol II
Vol. III. Drochia, Florești, Soroca, Șoldănești, Telenești
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol II
Vol. IV. Călăraș, Orhei, Rezina, Ungheni
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol. IV (1)
Vol. V. Cantemir, Cimișlia, Hâncești, Liova, Nisporeni
Cartea Memoriei, Chișinău 2004, Ministerul Apărării, vol. V
Vol. VI. Anenii Noi, Basarabeasca, Cahul, Căușeni, Ștefan-Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia
Cartea Memoriei, Chișinău 2005, Ministerul Apărării, vol. VI (1)
Vol. VII. Chișinău, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Strășeni
Cartea Memoriei, Chișinău 2005, Ministerul Apărării, vol. VII

Sursă: Agenția Națională a Arhivelor

http://arhiva.gov.md/lista-basarabenilor-cazuti-in-al-doilea-razboi-mondial-56-000-persoane/

APARIȚIE EDITORIALĂ

Istoria învățământului superior în RSS Moldovenească. Bibliografie /bibl.: Lidia Zasavițchi, Janna Nikolaeva; coord.: Liliana Rotaru; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov, Chișinău, 2022, 243 p. (Seria: Historia Universitarea). ISBN 978-993454-5-3.

280049187_5514844861861489_7880166255732235881_n

La alcătuirea bibliografiei au fost consultate colecţiile Bibliotecii Științifice (Institut) „A. Lupan”; Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova; catalogul partajat al bibliotecilor universitare din RM – LibUnivCatalog (http://primo.libuniv.md/); Instrumentul Bibliometric Național IBN (1993-prezent) (https://ibn.idsi.md/) şi altele repozitorii instituţionale din Republica Moldova; resursele online. De asemenea, a fost consultată bibliografia naţională: „Cronica Presei RSS Moldoveneşti” (1958-1990), „Cronica Presei” (1991-1999), „Bibliografia Naţională a Moldovei” (1999-2021); bibliografiile tematice, biobibliografii. Descrierea bibliografică este efectuată conform standardului GOST 7.1 – 2003 „Înregistrarea bibliografică. Descrierea bibliografică.” Selectarea materialelor a fost încheiată la 27 noiembrie 2021. Pentru structurarea materialelor bibliografice ne-am servit de criteriul cronologic, lucrările fiind ordonate potrivit datelor la care au fost publicate.
Bibliografia este destinată specialiștilor în domeniul istoriei regimurilor totalitare, istoriei RSS Moldovenești, istoriei învățământului și educației, specialiștilor în politici educaționale, personalului științifico-didactic din instituțiile învățământului superior și tuturor celor ce se interesează de mentalități, psihologie istorică, sociologie istorică, politici educaționale și altele.

dr. Liliana Rotaru

UN AUTOGRAF

Autograf de pe fotografia oferită profesorului, muzicologului, folcloristului Gleb Ciaicovschi-Mereșeanu (1918/1919–1999) de către Serghei Lunchevici (1934–1995), protagonistul filmului „Lăutarii” (1971)

Dragă Gleb Simionovici!
Viața-i-Viață! (legată cu ață!)
S-a rupt ața – s-a dus… VIAȚA!
30.I.1973
Serghei Lunchevici (Iar Gleb – bunic!!!)

279679052_511029817330602_6056175403189821607_n
279638088_338178064968886_1393037187856714656_n

TEATRUL UCRAINEAN

279370873_407347597919320_6514293533159080498_n

Sursă:
Din trecutul nostru: Revistă istorica dedicata memoriei mult regretatei Sofia Bezveconnaia. Chisinau: Tipografia Uniunii Clericilor Ortodocși din Basarabia, 1934, an. 2, nr. 13-14, p. 38.