Pe un fund de ceaun
Se plimbă zi și noapte fum.
(Nourii)

Paștele Blajinilor. S. Beșalma, rn. Comrat, 1978

Aspect din interiorul Bisericii Mazarache din Chișinău, renovată și pictată cu contribuția preotului S. Păduraru, 1936

Mănăstirea Saharna, 1933

Baia comunală din Hâncești, 1935

Vila Asociației Învățătorilor din județul Lăpușna de la Sanatoriul Sergheevca–Șabolat, județul Cetatea Albă, 1938

Conflictul armat de la Nistru : Bibliografie /Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, Agenția pentru Ştiință și Memorie Militară ; editor: Constantin Manolache ; redactor științific: Vitalie Ciobanu ; coordonator: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; bibliografie: Janna Nicolaeva, Lidia Zasavițchi ; coperta și paginare computerizată: Vitaliu Pogolșa. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2022 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 308 p. 100 ex. ISBN 978-9975-62-456-5

Ediția bibliografică are în vizor materialele publicate până în prezent privind geneza, evoluția și perspectivele conflictului militar de la Nistru. La o distanță de trei decenii au fost fixate fapte și evenimente derulate într-un context istoric tensionat: destrămarea Uniunii Sovietice, declanșarea mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor 1980, proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova.
Volumul include lucrări în limbile română, rusă, ucraineană, engleză, franceză ș.a.
Cartea oferă o perspectivă globală a desfășurării conflictului armat de la Nistru: istorică, politologică, geopolitică, militară, diplomatică, juridică, sociologică, iconografică etc.

Lucrarea poate fi accesată (open access) la următorul link:

Conflictul armat de la Nistru_Bibliografie

Nocturna rurală. Foto: IVX, 24 aprilie 2022

Link-ul de acces: https://us02web.zoom.us/j/85326648794?pwd=MG96cU85d2lsaXJHSjRTcDhiYnBjQT09
Identificator: 853 2664 8794
Cod de acces: 718948

Comitet științifico-organizatoric:
1. Victor JUC, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, director, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice
2. Gheorghe COJOCARU, doctor habilitat în științe istorice, conferențiar universitar, director, Institutul de Istorie
3. Nina CORCINSCHI, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, director, Institutul de Filologie Română „B. Petriceicu-Hașdeu”
4. Constantin MANOLACHE, habilitat în științe politice, conferențiar universitar, director, Biblioteca Științifică Centrală (Institut) „Andrei Lupan”

Program Masa rotunda 27.04.22, ora 10.30

La țară, pe înserate. Foto: IVX, 24 aprilie 2022

Agenția pentru Știință și Memorie Militară, în colaborare cu Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, inaugurează expoziția tematică „Vexilologie și Heraldică Națională” evenimentul va avea loc la 27 aprilie, ora 9.00, în incinta Agenției, str. Tighina, 47).
În cadrul expoziției vor fi prezentate replicile drapelelor și stindardelor istorice, peste 70 de imagini cu steme, steaguri și drapele, care reprezintă evoluția simbolisticii naționale din diferite perioade istorice din colecția Agenției pentru Știință și Memorie Militară și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”.

O caracteristică a itinerarului domniei lui Irod cel Mare, regele Iudeii (37–4 î.Hr.): „S-a suit pe tron ca o vulpe, a domnit ca un tigru și a murit ca un câine” (după Iosephus Flavius).

Pe fundalul foametei organizate în anii 1946–1947, cei deportați în cadrul operațiunii cu nume conspirativ „Iug” (Sud), din 6–7 iulie 1949, cel mai mare val de deportări din Moldova sovietică, erau marcați de angoasa spațiului intrus care nu putea să le asigure un trai decent, de aceea au mizat pe aprovizionarea cu alimente din propria gospodărie. Graba organizării deportărilor și limitele impuse de sovietici în privința cantității de mâncare a fost una evidentă și cu impact funest în soarta celor deportați.

Foto: Baraca familiei Roșca, originară din s. Carahasani, rn. Olănești (actualmente, rn. Ștefan-Vodă), deportată în reg. Kurgan, rn. Safakulievsk, sovhozul Elansk. Foto: arhiva familiei Iuraș.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Prisac Lidia, Alimentaţia deportaților din RSS Moldovenească în cadrul operațiunii „Iug” (1949). În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (61), 2021, pp. 96-101

Vezi
96-101_21

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/96-101_21.pdf

„Când lucrurile merg rău într-o comunitate, poți fi sigur că și memoria este de vină!”

Simona Nicoară, Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 45.

Biserica Întâmpinarea Domnului. Foto: IVX, 12 aprilie 2022

Doctorului habilitat Leonid Voloșciuc : Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Larisa Andronic ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Lidia Zasavițchi, Janna Nicolaeva.– Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2021 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 424 p.

Lucrarea este consacrată doctorului habilitat, profesor cercetător, Om Emerit al Republicii Moldova, Laureat al Premiului Național, Leonid Voloșciuc, personalitate
cunoscută și apreciată înalt în țară şi peste hotare, pentru realizările înregistrate în domeniul virusologiei, microbiologiei, protecției biologice a plantelor și agriculturii ecologice.
Profesorul Leonid Voloșciuc este fondatorul şcolii științifice Protecția microbiologică a plantelor, fundamentând relațiile dintre organismele utile și cele dăunătoare, principiile constituirii biotehnologiilor de producere și aplicare a mijloacelor microbiologice de protecție a plantelor în sistemele de agricultură convențională și ecologică.
Savantul a pregătit doi doctori habilitați şi șase doctori în ştiinţe.
Portretul de creație al doctorului habilitat în științe biologice este prezentat în diferite ipostaze: activitatea științifică, didactică, managerială, civică etc. Bibliografia însumează 445 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 13 monografii, trei manuale, două suporturi de curs, diverse articole în reviste internaționale și naționale, două patente ale Poloniei și 16 brevete de invenție. Volumul este adresat cercetătorilor științifici, profesorilor, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Vezi
Leonid_Volosciuc_Biobibliografie_ (1)

Biblioteca din apartamentul lui Valentin Ceaușescu include enciclopedii, inclusiv Marea Enciclopedie Sovietică. Foto: IVX, 5 aprilie 2022

Ilie Lupan, Însemnările unui tânăr rebel /Ed.: Constantin Manolache; resp. de ediție: Ion Valer Xenofontov; copertă: Vitaliu Pogolșa; Ministerul Educației și Cercetării, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, Chişinău, S. n., 2022 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”), 147 p. ISBN 978-9975-62-453-4.

Cartea include amintirile din viața studențească a jurnalistului și traducătorului Ilie Lupan. Se prezintă profiluri de personalități, universul studențesc (de la sesiune la sesiune, viața în cămin, lucrul în colhoz, timpul liber etc.), aspecte din istoria Chișinăului, ingerința factorului politic în sistemul de învățământ superior. Volumul este adresat istoricilor, antropologilor, jurnaliștilor, tuturor cititorilor interesați de viața interioară din cadrul sistemului de învățământ superior.

Întotdeauna m-am temut de banal, de lucruri și fapte anoste care ne-au înconjurat și au tins să ne îndobitocească, să ne depersonalizeze. Dacă mi-a reușit să trezesc cât de cât interesul pentru niște vremuri sub care am fost nevoiți să trăim și să suferim, să supraviețuim, vremuri de care mulți vor să uite ca de un coșmar, înseamnă că munca mea (pornită într-o glumă) nu a fost zadarnică…
Ilie Lupan

CARTEA TÂNĂRULUI REBEL

Ilie Lupan s-a născut la 21 mai 1957 în s. Colibași, raionul Vulcănești (astăzi, raionul Cahul). Absolvește școala medie din satul natal în 1974. În 1975, s-a înscris la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Chișinău, pe care o absolvește în 1980. După facultate, a activat în diferite funcții la Teatrul „Luceafărul”, la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, la ziarul „Tinerimea Moldovei”, redactor la Editura „Cartea Moldovenească” (1982–1990). Publică în presa periodică articole și interviuri care abordează subiecte tabuizate: trecerea la alfabetul latin, denumirea corectă a limbii, foametea organizată de regimul de ocupație, deportările ș.a. După tipărirea unui articol de investigație despre soarta monumentului lui Ioan Vodă cel Cumplit de la Cahul, în octombrie 1988 (distrus de sovietici în 1940), în vara lui 1991, autoritățile locale decid să restaureze bustul domnitorului (după o fotografie de epocă, publicată în revista „Columna” de autorul investigației).
„Am scris, încă prin 1988–1989, despre valurile de deportări din Basarabia și despre foametea organizată în 1946–1947, adică despre genocidul basarabenilor organizat de ruși. Discuțiile cu oameni din Colibași și din alte zone m-au cutremurat, încât scriam, acasă, și plângeam […]. Mi-am zis atunci că nu voi mai scrie niciodată despre asta”. În 1989, la Editura „Cartea Moldovenească”, apare volumul magistral „Povară sau tezaur sfânt” (alcătuitor și coautor Ilie Lupan), în care au fost incluse cele mai importante articole semnate de savanți, ziariști în susținerea revenirii la alfabetul latin și la denumirea corectă a limbii – limba română. Printre acestea se numără și „Veşmântul fiinţei noastre”, adevărat manifest al mişcării naţionale, elaborat de Valentin Mândâcanu. În 1990, la aceeași editură, apare volumul „Fărâma cea de pâine…”, la care, de asemenea, Ilie Lupan este alcătuitor și coautor, volum care inserează articole despre suferințele basarabenilor în timpul foametei organizate în 1946–1947 de către regimul sovietic de ocupație. Între 1990 și 1997, a lucrat în presa scrisă: revista „Columna”, hebdomadarul „Literatura și Arta”, ziarele „Țara”, „Mesagerul”. Concomitent, în anii 1993–1999, a fost corespondent special pentru Republica Moldova la ziarele „Meridian” „Cotidianul” (București) și „Monitorul de Iași”. Redactor și traducător la Agenția Infotag (1997–2005), redactor la Agenția de Stat Moldpres (2005–2013). Din 2013 și până în prezent este redactor-șef adjunct al ziarului „Vocea poporului”. Pe parcursul anilor, a colaborat cu diferite publicații, printre care „Flux”, „Jurnal de Chișinău”, „Timpul”, revista „Amic” ș.a. În 1993, Ilie Lupan editează cartea de publicistică „În așteptarea marii judecăți” (Editura „Universitas”). A publicat versuri în diverse publicații („Literatura și Arta”, „Țara”), proză și versuri în revista „Viața Basarabiei”. A participat, ca invitat, la diverse emisiuni radio și TV, în care și-a expus opiniile în probleme de interes public. Membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova (1993). Premiul I al Fundației „Soros” pentru cele mai bune articole de investigație (1995) .
Referitor la amintirile din viața studențească, jurnalistul Ilie Lupan menționează următoarele: „Am promis, într-un cerc mai restrâns, că voi mai scrie despre studenție (există folclor studențesc, dar nu există o cronică a unor pagini din viața noastră), așa cum a fost, cu bune și rele, dar frumoasă, irepetabilă. Despre profesorii iubiți și mai puțin iubiți, așa cum a fost. Fiindcă, am mai spus-o, voi scrie doar adevărul, chiar dacă acesta nu va plăcea cuiva. Și am mai zis că mai degrabă îmi tai o mână decât să scriu neadevărul sau să scriu pe placul cuiva. Și voi scrie doar despre fapte verificabile, cu sau fără martori […]. Dar, ca să nu plictisesc, voi alege doar momentele dramatice sau vesele, fiindcă pe cine interesează oare mediocritatea, fie aceasta și de aur? Topârceanu nu în zadar și-a intitulat o carte «Balade vesele și triste». Fiindcă și viața noastră a fost (este) împănată cu momente mai vesele sau mai triste […]”. Stilul deosebit de a nara, a la Ion Creangă, pe care l-am desprins de la jurnalistul Ilie Lupan, se pare că este un specific local, fapt pe care l-am consemnat cu convicțiune de la un alt sătean vestit, profesorul Ion Comanici (născut la 14 iulie 1933, în comuna Colibaşi, judeţul Cahul), mareșalul nucului comun (Juglans regia L.).

Ion Valer XENOFONTOV, dr. în istorie