Monthly Archives: January 2017

IAROȘENCO M., secretarul științific al Bazei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, într-o discuție cu JEMCOV V. coordonatorul Bazei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, 1949.

Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00001

00001

ZECE CURIOZITĂȚI DIN OPERA ȘI BIOGRAFIA COMPOZITORULUI-ACADEMICIAN EUGEN DOGA (Legenda Mondială a Capodoperelor Muzicale)

 Motto: „Eugen Doga este unul din «ultimii mohicani»
ai pleiadei pe cale de dispariție a marilor compozitori”.

Sveatoslav Belza, membru titular al Academiei de Arte din Rusia,
Artist al Poporului din Rusia

Compozitorul-academician Eugen Doga este autorul unor capodopere muzicale universale care rezistă și vor rezista în timp. Valoarea operei create de E. Doga este înalt apreciată de contemporani. Valsul creat de E. Doga, considerat apogeul creației sale artistice, a fost declarat de președintele SUA (1981–1989) Ronald Reagan „Valsul veacului XX”, iar fondul UNESCO l-a inclus în galeria capodoperelor muzicale ale secolului anterior. În anul 2001 Eugen Doga a fost inclus în prestigioasa antologie „Compozitorii secolului XX”. Anii 2006 și 2017 au fost declarați drept anii Eugen Doga în Republica Moldova.  Asteroidul nr. 10504 poartă numele compozitorului Eugen Doga. Articolul în întregime →

Academia de Științe a lansat I volum „Enciclopedia Moldovei”

Academia de Științe a Moldovei a lansat Volumul I al Proiectului științifico-enciclopedic „Enciclopedia Moldovei” în 10 volume. Președinte al Consiliului științific este acad. Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei.

Evenimentul de lansare a avut loc, la 20 ianuarie 2017, la Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a AȘM, la care au fost prezenți autori, consultanți, referenți, reprezentanți ai mediului academic, universitar, uniunilor de creație, dar și toți doritorii (galerie foto).

Рисунок1

Coordonatorul Secţiei ştiinţe umanistice şi arte a AȘM, dr. hab., prof.  Victor Ţvircun, a subliniat în debutul evenimentului că Enciclopedia Moldovei este un studiu de unicat, în primul rând, pentru că reflectă trecutul, vorbește de prezent și este îndreptat spre viitor, conjugând în cea mai mare parte activitatea și priceperea celor mai renumiți academicieni, savanți din țara noastră, dar și de peste hotare. Profesorul  a exprimat sincere felicitări, în primul rând, celor care au conceput această idee, implicit conducerii AȘM, în persoana acad. Gheorghe Duca, Institutului de Studii Enciclopedice, actualmente, reorganizat Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a AȘM, sub conducerea neobositului dr.hab., Constantin Manolache, directorul instituției, care, cu echipa sa de temerari, dar și cu suportul valoros al autorilor au muncit asupra celor mai importante evenimente, date, fapte, nume, care duc faima țării și a științei din Republica Moldova. Articolul în întregime →

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (prin prismă istoriografică)

 

Motto: „Lămpile s-au stins în întreaga Europă”
Edward Grey (1862–1933), politician englez

Primul Război Mondial (1914–1918) a deschis dosarul celor mai tensionate evenimente din secolul XX. Acest flagel militar s-a declanșat în contextul antagonismelor politice, economice, regionale, al mentalităților colective etc. dintre cele două coaliții – Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria și Turcia) și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Rusia, Italia, Japonia și, din 1917, SUA). Cu excepția Spaniei, Olandei, a țărilor scandinave și a Elveției, toate marile puteri și toate țările europene au fost implicate în conflagrație. Izbucnit inițial în Europa, războiul a căpătat treptat o rezonanță globală; principalele acțiuni militare s-au desfășurat în Europa, acțiuni secundate de operațiile militare din Orientul Îndepărtat și Apropiat, Africa și din Pacific. În perimetrul confruntărilor dintre Germania și Marea Britanie au fost implicate și alte state. Germania tindea să distrugă adversarul său principal – Marea Britanie, să slăbească pozițiile Franței și Rusiei, iar alături de Austro-Ungaria să-și consolideze pozițiile în Balcani și Orientul Apropiat. Chiar și Japonia s-a alăturat Puterilor Aliate, intenționând să preia pozițiile Germaniei în Orientul Îndepărtat. Drept motiv al izbucnirii războiului a fost asasinarea de către studentul Gavrilo Princip, membru al organizației secrete Mlada Bosna, la 28 iunie 1914, în Sarajevo (Bosnia), a prințului moștenitor al scaunului austro-ungar, arhiducele Franz Ferdinand. Austro-Ungaria, susținută de Germania, a înaintat un ultimatum Serbiei, ultima respingându-l, ceea ce-i permite Austro-Ungariei, la 28 iulie, să-i declare război Serbiei. Articolul în întregime →

Lansarea Volumului I „Enciclopedia Moldovei”

Vineri, 20 ianuarie 2017, ora 14:00, la Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a AȘM (str. Academiei, 5A) va avea loc Lansarea Volumului I al Proiectului științifico-enciclopedic „Enciclopedia Moldovei” în 10 volume, președinte al Consiliului științific, acad. Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei.

La eveniment sunt invitați autori, consultanți, referenți, reprezentanți ai mediului academic, universitar, uniunilor de creație, doritori.

Sunt așteptați reprezentanții mass-media.

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM

 

Sursă: http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=7749&new_language=0

Afis_2016

MONEDA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Coordonatori: Ana Boldureanu, Eugen Nicolae
Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei
Lupan” (Institut), Chişinău, 2015, 504 p.

 Finele anului 2015 a fost marcat în mediul academic la Republicii Moldova de o nouă apariţie editorială în domeniul numismaticii. Este vorba de cel de-al doilea volum din seria „Enciclopedica” editat de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) întitulat „Moneda în Republica Moldova”. Coordonatorii volumului sunt dr. Ana Boldureanu şi dr. Eugen Nicolae, iar între autori se regăsesc mai mulţi specialişti din domeniu din Republica Moldova şi România: Silviu Andrieş-Tabac (heraldist de Stat al Republicii Moldova, Chişinău), Ana Boldureanu (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău), Lilia Dergaciova (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Chişinău), Mihai Dima (Banca Naţională a României, Bucureşti), Dan Ilie (Banca Naţională a României, Bucureşti), Theodor Isvoranu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti), Eugen Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti), Ana-Maria Velter (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti), Aurel Vîlcu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti). Articolul în întregime →

În curând va fi lansat primul volum al Enciclopedie Moldovei

Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM, în cadrul primei sale ședințe din acest an, l-a confirmat, pe o perioadă de 4 ani, în funcția de director al Bibliotecii Științifice Centrale „A. Lupan” (Institut),  pe dr. hab. Constantin Manolache. Vom preciza, în acest context, că dl Manolache a deținut anterior funcția de director al Institutului de Studii Enciclopedice, iar după comasarea celor două instituții (cu Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” a AȘM), acesta a deținut interimatul de director al instituției nou create. În cadrul Adunării Secției de Științe Umanistice și Arte a AȘM, candidatul înscris în concurs, dr. hab., Constantin Manolache, a fost ales unanim cu 16 voturi pro. Directorul confirmat va prezenta, în termen de 20 zile, programul de activitate. Editarea Enciclopediei Moldovei în 10 volume este unul din obiectivele primordiale ale instituției, pe care o va conduce directorul Constantin Manolache, dar și un proiect științific vast și complex, care s-a impus ca o strategie de cercetare, axată pe valoroase studii enciclopedice. Acesta este și motivul pentru care am solicitat proaspătului director ales, Constantin Manolache, un interviu.

Consemnare: Eugenia Tofan,
șef Centrul Media al AȘM
               
Dle director, Constantin Manolache, în primul rând, aș vrea să Vă felicit cu ocazia alegerii Dumneavoastră în funcția de director al Bibliotecii Științifice Centrale „A. Lupan” (Institut), funcție care, sper eu, Vă onorează, dar și Vă responsabilizează, deopotrivă. Acum, ca să trecem la subiectul propus pentru discuție, V-aș ruga să ne mai oferiți câteva detalii despre acest proiect de anvergură, Enciclopedia Moldovei în 10 volume.
În cadrul proiectului instituțional „Cercetări enciclopedice și de istorie a științei”, pe parcursul mai multor ani, au fost editate un șir de lucrări cu caracter enciclopedic, care s-au înscris în activitatea de pregătire a ediției principale a institutului, care se numește Enciclopedia Moldovei în 10 volume. Acum, când avem definitivat și pregătit pentru tipar primul volum al Enciclopediei, ne-am adresat Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică cu rugămintea de a aproba tirajul acestei ediții, care să ne permită asigurarea tuturor bibliotecilor publice din republică cu câte un exemplar din ediția respectivă. Pe măsura apariției fiecărui volum, vor fi distribuite gratis în toate bibliotecile publice din țară. Acesta este proiectul de bază al activității noastre. Suntem siguri că această ediție va fi de mare utilitate consumatorilor de informații științifice, dar și va spori imaginea Academiei în societate. Proiectul este realizat cu suportul și susținerea permanentă a conducerii Academiei de Științe a Moldovei. Țin să remarc faptul că președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, este președintele Consiliului științifico-editorial al Enciclopediei și aș vrea să folosesc această oportunitate pentru a-i exprima mulțumiri pentru susținere și ajutorul permanent.
        
Vorbim despre 10 volume ale Enciclopediei. Pentru ce perioadă este preconizat acest proiect?      După cum am menționat, primul volum este gata pentru tipar. Până la sfârșitul anului în curs, preconizăm definitivarea volumelor II și III, anul viitor IV-V, deci, câte două volume pe an.  La momentul actual este pregătită toată baza informativă, materialul necesar fiind acumulat pe parcursul anilor precedenți. De asemenea, a fost definitivat registrul de termeni, astfel încât putem afirma cu certitudine că actualmente sunt create toate premisele pentru ca acest proiect să fie realizat cu succes. De asemenea, în această perioadă s-a format și consultat colectivul de autori, aspect foarte important pentru o lucrare de asemenea calibru.
Și dacă tot ați făcut această remarcă, cine sunt cei cu care colaborează instituția Dvs în realizarea acestui proiect de anvergură?
Alături de colaboratorii titulari ai Institutului, în acest imens proiect de elaborare a Enciclopediei Moldovei participă, în calitate de autori, recenzenți, consultanți, lingviști cu renume, scriitori, poeți, prozatori, oameni de cultură, practic, cele mai mari personalități din știință, nume notorii, exponenți de marcă ai mediului academic și universitar, astfel încât putem realiza o lucrare de înaltă ținută științifică și să asigurăm o calitate ireproșabilă a conținutului științific al ediției.
Dle director, spuneați mai devreme că primul volum este gata pentru tipar. Ne putem aștepta, în timpul apropiat, și la o lansare pe măsură sau nu ați preconizat încă o lansare? 
Vă mulțumesc pentru această întrebare. Intenționăm chiar foarte curând să organizăm lansarea acestui volum care va fi consacrată Zilei Naționale a Culturii, eveniment la care sunteți invitați, inclusiv, colegii Dvs din mass-media.
Domnule director Manolache, abia așteptăm lansarea acestui prim-volum al Enciclopediei Moldovei, pe care îl vedem deja ca pe un eveniment de succes și, bineînțeles, vom fi acolo. Acum aș vrea să Vă mulțumesc pentru timpul acordat,  la realizarea acestui interviu, care sper să fie citit cu plăcere de către cei care ne urmăresc activitatea.

Va mulțumesc și eu.

Sursă: http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=7733&new_language=0

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE CATEDRALA „SFÎNTUL DUMITRU” DIN ORHEI

Motto: „Pe mîndre plaiuri orheiene
 Cinstirea noastră se așterne
Pentru acei cu spada în mînă
 Și preoțimea cea bătrînă”
Text de pe pisania postamentului Sfintei Cruci
 de la Catedrala „Sfîntul Dumitru”

În mijlocul Orheiului, pe un deal, se înălță vechea și frumoasa Catedrală domnească „Sfîntul Dumitru”. Este simbolul cultural și spiritual al orheienilor. În profilul stilului moldovenesc de epocă, biserica este constituită din altar (formînd un semicerc în partea de răsărit a bisericii), naos și pronaos, pridvor, inițial deschis, pe segmentul sudic fiind suprapus de un turn-clopotniță.

  1. În mentalul colectiv, construcția Bisericii „Sfîntul Dumitru” a fost atribuită lui Ștefan cel Mare (1457–1504). În realitate, biserica a fost construită de Vasile Lupu (1634–1653) pe locul unei biserici de lemn.
  2. Biserica „Sfîntul Dumitru” a fost înălțată între anii 1632 și 1636, iar în 1637, cu prilejul sosirii domnitorului Vasile Lupu la Orhei, a fost sfințită. Lăcașul sfînt nu a fost edificat întîmplător în tîrgul Orhei, unul dintre cele mai importante din partea de est a Țării Moldovei. Însuși voievodul „se ocupa personal” de această localitate.
  3. Vasile Lupu a mai zidit între 7 mai 1645 și 7 mai 1646 o biserică cu hramul „Sfîntul Dumitru” în orașul Chilia. Anterior pe acel loc se afla o biserică edificată de Ștefan cel Mare, după planurile arhitectului italian Ioan Provana, care a fost arsă de tătari. Ca și în biserica din Orhei și în cea din Chilia, la intrare, se află stema Moldovei, săpată în piatră. Edificiile de cult creștin din spațiile aflate sub administrație otomană, cum era și biserica din Chilia, erau adîncite parțial în pămînt.
  4. Pisania Catedralei „Sfîntul Dumitru”, izvor istoric autentic, are cioplit în piatră, în slavonă, următorul text: „Prin îngăduirea Tatălui și prin grăbirea Fiului și desăvîrșirea Sfîntului Duh începută și clădită această biserică întru numele Sfîntului, slăvitului, marelui mucenic, izvorul de mir, Dimitrie, făcătorul de minuni, Io Vasile Voevod cu mila lui Dumnezeu, Domn al pămîntului Moldovei și doamna lui Tudosia și copilul lor Ioan Voevod”.
  5. Biserica are 24 m lungime și 9 m lățime.
  6. Lăcașul sfînt are trăsături comune cu tipologia bisericilor „Sfinții Arhangheli” (județul Iași, 1666), „Sfîntul Gheorghe” din Șerbești (județul Neamț, 1637), cu biserica-cetate de la Cotnari, ctitoria lui Ștefan cel Mare ș.a.
  7. Într-un hrisov din 15 februarie 1667, semnat de Iliaș Alexandru Voievod, se vorbește despre Nidelcu Sîrbu, proprietarul unei bălți de pe apa Răutului, între Mitoc și Cișmea, care aproviziona „masa bisericii” cu pește proaspăt.
  8. În letopisețul bisericii alcătuit în 1886/87 se consemnează faptul că autoritățile tîrgului au instalat în pridvor o baniță din piatră, denumită „domnească”. Banița avea forma unui stup făcut din trunchi de copac, fiind gravate stema Moldovei cu capul de bour, anul 1781 și cuvintele „s-a făcut să se știe”, „măsura”, „a zecea parte mie dă-mi-o”. Ultima frază solicita a zecea parte din „toată pîinea” pe care localnicii urmau să o ofere bisericii.
  9. În locul statuii lui Vasile Lupu din incinta Bisericii „Sfîntul Dumitru” (transferată în centrul orașului Orhei) a fost înălțată o cruce, pe al cărei postament este fixată următoarea pisanie: „Pe mîndre plaiuri orheiene /Cinstirea noastră se așterne/ Pentru acei cu spada în mînă/ Și preoțimea cea bătrînă/ Pentru fruntașii neamului/ Și pentru gospodarii lui/ Ce viața și-o sacrificară/ sfințînd prin sînge această țară. Ctitori: Valeriu Muravschi, prim-ministru, a. 1991–1992; Sergiu Muravschi, director general, Direcția Agricolă, județul Orhei, a. 1990–2003”.
  10. La 21 octombrie 2016, odată cu numirea arhimandritului Siluan (Șalari) în ierarhia bisericească de episcop de Orhei și vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, Biserica „Sfîntul Dumitru” a obținut statutul de catedrală.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

 Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-catedrala-sfintul-dumitru-din-orhei_16310

1Biserica „Sfîntul Dumitru” din Orhei, anii 1930. Biblioteca Naţională a României.

Cota arhivistică: 97640

2Biserica „Sfîntul Dumitru” din Orhei. Urme de bombardament, 1944. http://orasulorhei.blogspot.md/2014/04/caredrala-sf-dumitru-din-orhei-ctitoria.html

3Grație episcopului de Orhei Siluan (la tribună), Biserica „Sfîntul Dumitru” are statut de catedrală. Foto: I.V. Xenofontov, 14 noiembrie 2016

4Protoiereul Rodion Melnic și preotul Vasile Gavriliță îl slujesc pe Dumnezeu la Catedrala „Sfîntul Dumitru”. Foto: I.V. Xenofontov, 26 noiembrie 2016

5Iconostasul Catedralei „Sfîntul Dumitru” din Orhei. Foto: I.V. Xenofontov, 26 noiembrie 2016

6Portalul Catedralei „Sfîntul Dumitru”. Foto: I.V. Xenofontov, 26 noiembrie 2016

7Pisania Catedralei „Sfîntul Dumitru”. Foto: I.V. Xenofontov, 26 noiembrie 2016

8În 1997 muzeograful și istoricul Valentin Golub a editat studiul monografic „Biserica „Sf. Dumitru” din Orhei. Ctitoria lui Vasile vodă Lupu”. Foto: I.V. Xenofontov, 26 noiembrie 2016

O nouă apariție editorială a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut)

Igor Cereteu, Cartea bisericească în mănăstirile din Republica Moldova. Ediție enciclopedică; consultant și red. șt. Andrei Eșanu; resp. ed. Constantin Manolache; Acad. de Științe a Moldovei, Bibl. Șt. Centrală „Andrei Lupan” (Institut), Inst. de Istorie, Chișinău, ÎS „Tipografia Centrală”, 2016, 472 p.

 

Lucrarea include descrierea a 655 de cărți românești de factură religioasă, tipărite în anii 1697–1916, în diferite centre din spațiul românesc și din afara acestuia, identificate în bibliotecile din 28 de mănăstiri și schituri din Republica Moldova.

 

Print