Cartea care merită citită nu e cea care gândește pentru tine, ci cartea care te face să gândești. James McCosh
Author Archives: admin
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Viitorul sediu al Parlamentului rromilor, Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
Notă: Inițial casă a fost proiectată ca una de locuit însă proprietarul văzând că în Astana (Kazahstan) există o construcție asemănătoare, destinată minorității kurde, s-a gândit să realizeze o construcție identică și pentru comunitatea rromă din Republica Moldova.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Eugen Doga, titanul valorilor cantabile. Foto: Ion Valer Xenofontov, 26 decembrie 2016.
Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000240
Eugen DOGA (n. 1 martie 1937, s. Mocra, azi r-nul Râbniţa) – compozitor, domeniul: arta componistică. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).
LECTURI DE WEEKEND
PROMETEU – LICEUL CARE FACE ISTORIE / alcăt. și îngrijită de Viorica Cucereanu ; foto: Mihai Vengher. – Chișinău : Tocono, 2017 (Combinatul Poligrafic). – 440 p. Texte : lb. română, engleză – 1000 ex. ISBN 978-9975-129-34-3
Istoria Școlii Primare „Prometeu-Junior” și a Liceului „Prometeu-Prim”, unică în Republica Moldova, într-o lucrare enciclopedică alcătuită și îngrijită de Viorica Cucereanu
Notă: Actualmente instituția include un ciclu integral: clase primare, gimnaziale și liceale, asamblate organic în clusterul educațional Școala Primară „Prometeu-Junior” și Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” (instituit în 2010). În prezent, Liceul „Prometeu-Prim” este cea mai cotată instituție de învățământ liceal din Republica Moldova. Elevii de aici au avut cea mai mare medie a notelor de bacalaureat (8,56) la sesiunea 2016, inclusiv 9,33 – la limba engleză şi 9,39 – la chimie. În anul 2017, media notelor de bacalaureat a constituit 8,55. Absolvenții Liceului își continuă studiile la cele mai prestigioase instituții de învățământ din lume. Fiind un liceu privat, este finanțat în totalitate din resurse extrabugetare. Totodată, menționăm și dimensiunea filantropică pe care administrația acestei instituții o promovează. Elevii dotați din familii social-vulnerabile, olimpicii naționali și internaționali, copiii angajaților acestei instituții sunt scutiți de taxa pentru învățământ.
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Casa Naționalităților, mun. Chișinău. Foto: Simi Ion Xenofontov, 6 decembrie 2015
Notă: În Republica Moldova activează o serie de organizații etnoculturale care se preocupă nu doar de protejarea patrimoniului cultural al grupurilor minoritare, ci și de asigurarea drepturilor civile, economice, religioase etc. În scopul colaborării mai eficiente a organizațiilor etnoculturale, la 1 iunie 1996 a fost deschisă oficial Casa Naționalităților, centru cultural de coordonare al organizațiilor etnoculturale din republică, primul din spațiul ex-sovietic, care și-a început activitatea prin reunirea a 21 de organizații etnoculturale. Biroul Relațiilor Interetnice este o structură a puterii executive ce reprezintă și apără interesele grupurilor etnice conlocuitoare. Relațiile interetnice în Republica Moldova sunt centrate în zona politicului, dimensiune creată artificial pe substratul destrămării sistemului sovietic. Prin „Concepția politicii naționale a Republicii Moldova” (2003), factorul politic a tins să monopolizeze „discursul identitar”, ca „garant” al „păcii” și „consensului interetnic”.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Academicianul Valeriu Rudic cu gândul la viitoarele proiecte științifice, 7 octombrie Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00239
RUDIC, Valeriu (n. 18 februarie 1947, s. Talmaza, r-nul Ştefan-Vodă) – biolog, domeniul ştiinţific: microbiologie şi ficobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), doctor habilitat în biologie (1990), profesor universitar (1991). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Vitalie Postolati decorat cu Medalia „Meritul Ştiinţific” a AȘM.
Foto: Ion Valer Xenofontov, 19 iulie 2017.
Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00238
MOTTOUL ZILEI:
‹‹Настоящая правда всегда неправдоподобна… Чтобы сделать правду правдоподобнее, нужно непременно подмешать к ней лжи. Люди всегда так и поступали››. (Федор Михайлович Достоевский)
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Trepte spre capela Talpa Maicii Domnului de la mănăstirea Saharna.
Foto: Ion Valer Xenofontov, 24 decembrie 2011
Notă: Pe dealul Grimidon (circa 100 m), din proximitatea mănăstirii Saharna, se află un loc protejat de o mică capelă în care este imprimată o urmă de picior – Talpa Maicii Domnului (reconstituită în 1993). Cu ajutorul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, pe dealul Grimidon s-au săpat praguri, pentru a facilita accesul spre capelă. Crucea, îmbrăcată cu oglinzi de lângă paraclisul Maicii Domnului, a fost cioplită din lemn de stejar de pictorul local Teodor Malai.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
MOTTOUL ZILEI
‹‹Этот мир лишён смысла, и тот, кто осознал это, обретает свободу›› (А. Камю)
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Scrumiera „Cestodă – Taeniarhynchus saginatus” dăruită de microbiologi în anul 1967 cu ocazia semicentenarului acad. Alexei Spassky. Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000259, 000260
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Casă din cartierul rromilor din orașul Soroca.
Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Dr. hab. Dumitru Batâr, cercetător la Institutul de Chimie al AȘM. Muzeul Științei al AȘM.
Fond foto. Cota arhivistică: 00236
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Mănăstirea Hâncu. Foto: Iulian Salagor, 23 martie 2013
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Mănăstirea Căpriana. Foto: Iulian Salagor, 23 martie 2013
CARTEA SĂPTĂMÂNII
Viorica OLARU-CERMÎRTAN, Deportările din Basarabia 1940-1941, 1944-1956, Chișinău, Tipografia „Lexon Prim”, 2017, 540 p. ISBN 978-9975-139-23-6
„O felicităm pe doamna Viorica Olaru-Cermîrtan pentru această carte-document”.
Prof. univ. dr. Ion AGRIGOROAIEI
„… o adevărată ‹‹arheologie a răului››, Viorica Olaru-Cermîrtan se oprește cu multă acribie și, deopotrivă, cu un interes nedisimulat asupra unor pagini tragice din istoria românilor trăitori peste Prut, și anume asupra deportărilor din anii 1940-1941, 1944-1956, toate petrecute la comanda și sub conducerea regimului totalitar sovietic”.
Dr. Cătălin TURLIUC
„O lucrare complexă referitoare la un experiment social, dar, în acelaș timp, o formă de supraviețuire în condițiile acerbe ale existenței umane”.
Dr. Ion Valer XENOFONTOV
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Casă din cartierul rromilor din orașul Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Mănăstirea Saharna. Vedere generală, 24 decembrie 2011. Foto: Ion Valer Xenofontov
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Anton Ablov, directorul Institutului de Chimie.
Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00235
Notă:
ABLOV, Anton (16 august 1905, Odesa, Ucraina – 18 mai 1978, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia anorganică, chimia combinaţiilor complexe. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1944), profesor universitar (1945). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Preotul indian Vivian Furtado, parohul Bisericii Romano-Catolice „Adormirea Maicii Domnului” din Orhei. Foto: Ion Valer Xenofontov, 15 august 2017
Notă:
La 15 iunie 2014, în prezența PS Anton Coşa, paroh al comunității catolice din Orhei a fost numit părintele indian Vivian Furtado, născut la 20 decembrie 1972 în localitatea Udupi, Karnataka din sudul Indiei. Vivian Furtado s-a născut într-o familie catolică, are trei frați și două surori, una din ele fiind călugăriță. În 2002 a fost sfințit preot în India. A absolvit liceul cu profil filosofie și teologie. În 2010 a susținut licența în teologie (cu tema „Pastorala Biblică”) la Roma, Italia. Este călugăr misionar în Congregația Cuvântului Divin. Cunoaște limbile romȃnă, engleză, italiană, rusă și cinci dialecte indiene. A învățat limba romȃnă în orașul Roman, Romȃnia. Din 2003 este în misiune în Republica Moldova. A slujit la parohia catolică de la Stăuceni. Ne-a povestit că obștea romano-catolică din Orhei nu este una mare, însă se constată o tendință de creștere a acesteia. Biserica fiind în centrul orașului face parte din viața spirituală a localității. Face slujbe în fiecare zi. Duminica la oficierea serviciului divin de la ora 10.00 vin mai mulți credincioși. Oficiază Sfânta Liturghie în limbile romȃnă și rusă. Are mai multe activități sociale. Aici activează un Centru de zi pentru circa 25 de copii, cu un program de luni până vineri, de la ora 12.00 până la ora 14.00, unde elevii își pregătesc temele pentru acasă și fac diferite lucrări manuale. Duminică la biserică se studiază limba engleză. Slujitorii lăcașului sfânt sunt implicați și în proiecte caritabile. Vara se organizează tabere de agrement pentru 80-100 de copii. Scopul acestor activități rezidă în organizarea odihnei și formarea spirituală. Se fac excursii la mănăstirea Curchi. Părintele Vivian Furtado consideră că este necesară cunoașterea ambelor biserici – ortodoxă și catolică. Părintele se simte bine în Republica Moldova. Spune că oamenii sunt foarte prietenoși. Constată însă faptul că atât părinții, cât și copiii nu cunosc multe despre învățătura creștină. Oamenii știu să se distreze, însă de multe ori nu găsesc o oră pentru a merge la biserică. Ei ar trebui să nu uite de Dumnezeu, pentru liniștea sufletească. Părintele Vivian Furtado studiază documentele bisericii catolice și predicile Papei Francisco. Prezența unui preot inteligent și sociabil în viața religioasă și culturală a orașului Orhei aduce un farmec aparte urbei.
I.V.X.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00233
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Gh. LAZURIEVSKI în laborator, anii 1960. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00232
Gheorghi LAZURIEVSKI (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1961)
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Colecția „Cotidian rural” (III). Prin gospodăria bunicilor. Satul Antonești, raionului Ștefan-Vodă. Foto: Ion Valer Xenofontov, 6 august 2016
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Cetatea Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. S. Rădăuțanu (al doilea din dreapta), participant la un congres internațional. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00231
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Iosif Varticean. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00230
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Scenă din spectacolul „Casa Mare” de Ion Druță. Teatru Național „Mihai Eminescu”. Regia –Alexandru Cozub, 3 iulie 2016. Foto: Ion Valer Xenofontov
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
O ședință de lucru în biroul acad. Andrei Andrieș (24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău), președintele Academiei de Științe a Moldovei (1989-2004), circa 2000. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00229
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Colecția „Cotidian rural” (II). La adunat iarbă din fosta baltă. Satul Chircăiești, raionului Căușeni. Foto: Ion Valer Xenofontov, 9 septembrie 2016
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
![IMG_5697](https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/IMG_5697-768x1024.jpg)
LECTURI DE WEEKEND
Pavel COCÂRLĂ, Structuri ecleziastice în Europa medievală: Note de curs, Chișinău, CEP USM, 2016, 134 p. ISBN 978-9975-71-846-2
Profesorul Pavel Cocârlă despre atotputernica Biserică din Evul Mediu
(note de lectură)
În 2016, experimentatul profesor Pavel Cocârlă a scos de sub tipar Note de curs, întitulate „Structurile ecleziastice în Europa medievală”, destinate studenților de la Istorie, dar şi publicului larg cititor. Cartea cuprinde 14 teme deosebit de importante, care, cronologic, cuprind perioada de timp din secolul II până în 1517, anul Reformei, „fenomen ce a constituit un moment crucial în istoria Bisericii din ţările Europei Occidentale” (p. 5). La începutul fiecărei teme autorul a determinat obiectivele de referinţă şi unităţile de conţinut, după care a expus textul propriu-zis, încheind cu sarcini de evaluare şi literatura obligatorie de consultat pentru o lărgire a orizontului intelectual al cititorului.
Cum e şi firesc, Notele de curs încep cu prezentarea Surselor istorice (a izvoarelor documentare, între acestea fiind Biblia, texte ale autorilor antici şi a documentelor din perioada medievală) şi Istoriografiei cursului de prelegeri, autorul selectând lucrările reprezentative ale unor istorici consacraţi, [monografii] referitoare la temele propuse pentru cititori.
Profesorul Pavel Cocârlă prezintă istoria comunităţilor creştine din Imperiul Roman (secolele II-III), arată modul de viaţă al creştinilor (unde se adunau pentru rugăciuni, felul cum mâncau etc.), expune politica de persecutare a creştinilor de către oficialităţi şi rezistenţa opusă de creştini represiunilor. Autorul cărţii relatează despre Edictul din Milano şi Conciliul ecumenic de la Niceea (a. 325), for la care episcopii prezenţi au acceptat învăţătura episcopului Afanasie din Alexandria despre Trinitate, conform căreia „Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu-tatăl este Dumnezeul adevărat sau de o fiinţă cu Tatăl” (p. 38), formularea definitivă fiind realizată ceva mai târziu, la Conciliul de la Constantinopol din 381 (p. 39).
Prof. univ. dr. hab. Anatol PETRENCU
Vezi: http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=2086
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
?, acad. C. Șișcanu, acad. A. Andrieș, anii 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00228
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Colecția „Cotidian rural” (I). Dezghiocarea porumbului. Satul Bîc, comuna Bubuieci, municipiul Chișinău. Foto: Ion Valer Xenofontov, 7 septembrie 2017
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Lumânarea Recunoștinței, Soroca. Foto: Daniela Hadîrcă, 2 septembrie 2017
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
![5](https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/546-1024x768.jpg)
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. I. Grosu (al doilea din stânga), președintele Academiei de Științe a RSS Moldovenești, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00227
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Victor Pelin, sculptor în lemn, membru al Uniunii Meșterilor Populari din Republica Moldova, îmbrăcat în port popular. Ziua Națională a Portului Popular 2016, 26 iunie 2016.
Foto: Ion Valer Xenofontov
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Peisaj surprins de pe treptele ce duc spre Lumânarea Recunoștinței, Soroca. Foto: Daniela Hadîrca, 2 septembrie 2017
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Andrei Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei și Petru Lucinschi, mijlocul anilor 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00226
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Petru Lucinschi în discuții cu acad. Andrei Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, mijlocul anilor 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00225
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Petru Lucinschi la Academia de Științe a Moldovei, mijlocul anilor 1990. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00224
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
„Verde de Japca”. Mănăstirea Japca. Vedere generală, 11 mai 2012. Foto: Ion Valer Xenofontov
Titanul zilelor noastre
ZECE CURIOZITĂȚI DIN BIOGRAFIA ACADEMICIANULUI MIHAI CIMPOI
(EMINISCOLOG ȘI FILOSOF AL CULTURII)
Motto: „Dacă o cultură, ca necesitate umană, devine destin,
pot spune că sunt un om de cultură devenit un destin”.
Mihai Cimpoi
„[Mihai Cimpoi – n.n.] Iubește cartea ca pe o femeie, știe ce înseamnă ea,
ce bucurii poate dărui, de ce forță persuasivă,
extraordinară este capabilă”.
Dumitru Tiutiuca
Mihai Cimpoi, figură emblematică a culturii românești, s-a implicat plenar în mișcarea de eliberare națională de la sfârșitul anilor 1980, inclusiv ca lider al scriitorilor și ca deputat în Congresul Deputaților Poporului al URSS (1989–1991), apoi în Parlamentul Republicii Moldova (1998–2001). A fost președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1991–2011). Este membru de onoare al Academiei Române (septembrie 1991), membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (decembrie 1992), membru titular al Academiei Europene de Științe și Arte (cu sediul la Viena și Salzburg) (2015), membru de onoare al Academiei Balcanice de Știință, Cultură Liberă și Dezvoltare Durabilă (cu sediul la Sofia) (2015). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Organizației Mondiale a Scriitorilor (PEN). În 1996 a fost distins cu Ordinul Republicii, la care a refuzat (2003) în semn de protest față de autoritățile politice care au compromis cea mai înaltă distincție de stat. Are numeroase premii și distincții. Este laureat al Premiului Național al Republicii Moldova în domeniul literaturii și artei (1994), al Premiului Savantul anului 2010. Este autor a 60 de volume, a peste 3000 de studii, articole, cronici și recenzii, prefețe etc., inclusiv a sintezei „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996), a proiectului unic în spațiul cultural românesc „Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu” (2012). A inițiat fondarea Centrului Academic Internațional Eminescu, căruia i-a dăruit colecția sa de cărți despre Eminescu, în număr de peste 1000 de unități (2000). Este fondatorul Congresului Mondial al Eminescologilor (organizat din septembrie 2012 și ajuns, în 2017, la a șasea ediție). Atunci când Mihai Cimpoi, consultant la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, din anumite motive obiective (lecturi în biblioteci, participări la manifestări științifice, stagii, interviuri etc.) lipsește de la serviciu, în edificiul central al forului științific suprem din Republica Moldova este mai trist, lipsește îmblânzitorul de cuvinte – Mihai Cimpoi.
Parcursă pe verticală și orizontală, biografia eminiscologului și filosofului culturii – Mihai Cimpoi – reflectă soarta intelectualului (mai bine zis, a „perioadei de teroare intelectuală”, „a risipei de talente”) din spațiul actual al Republicii Moldova, profund marcat de un exil interior și care tinde să-și modeleze continuu propriul destin. În opoziție cu realitatea acerbă, savantul este atras de geniul creativ, de aceea a studiat în profunzime opera lui Eminescu („autorul emblematic”). Consideră că ne putem mântui doar prin cultură, „sub semnul călăuzitor al lui Eminescu”. Pentru foarte multă lume Universul Cimpoi este încă unul ascuns, misterios: urmează să-l studiem, să-l cunoaștem și să-l readucem în actualitatea recurentă….
- Academicianul Mihai Cimpoi s-a născut 3 septembrie 1942, ora 6.00 dimineața, în comuna Larga, județul Hotin (azi – raionul Briceni), în familia agricultorilor fruntași Ilie Cimpoi (1901–1976) și Ana Habureac (1910–1979). De la tatăl Ilie Românul (cum îi spuneau sătenii) a moștenit darul povestitului, recitatul, bunătatea, hărnicia, disciplina de fier prusacă, iar de la mama, nepoată de preot, – firea creativă și artistică. Familia viitorului academician, ca și a altor 500 de suflete din Larga, avea să fie deportată în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, însă întâmplarea fericită a făcut ca listele celor condamnați să fie copiate de o rudă, care a omis deliberat, la transcriere, numele Cimpoi.
Părinții Ana și Ilie Cimpoi, 1927. Arhiva privată Mihai Cimpoi.
- În anii studenției la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1960–1965), într-un context excesiv de ideologizat, Mihai Cimpoi s-a autocultivat intens din literatură străină (care conținea un fond bogat de cărți românești) la „Femeia lui Lenin”, cum era numită Biblioteca Republicană „N.K. Krupskaia”, actuala Bibliotecă Națională a Republicii Moldova, spațiu considerat de eternul student „o lume sub formă de cărți”. Odată Mihai Cimpoi a fost închis, din întâmplare, în bibliotecă o noapte. Cititor înflăcărat n-a dormit, ci a citit până dimineața, până la deschiderea instituției.
Tânărul critic și istoric literar Mihai Cimpoi, conferențiind cu șarm original și binecunoscutu-i umor, mijlocul anilor 1960. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000244
- Tot la bibliotecă, Mihai Cimpoi l-a descoperit pe criticul pattern G. Călinescu. Fascinația și tentația de a scrie frumos i-a format complexul Călinescu, care a reușit să-l depășească doar „printr-o îndelungată și profundă relecturare”.
Cu Petru Zadnipru și Grigore Vieru la o șezetoare a Clubului Literar „Miorița”, 1968. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000245
- La bibliotecă a înființat Clubul Literar „Miorița”, iar la Universitate – Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”, considerate de autorități „cuibare de naționalism”.
Împreună cu scriitorul ucrainean Andrei Miastkivski, redactorul de radio Ala Cupcea și Arcadie Suceveanu. În satul natal Larga, 1978. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000247
- Studenția chișinăuiană i-a fost marcată de lipsuri materiale. Câțiva ani a locuit la demisolul actualei Biblioteci Naționale pentru Copii „Ion Creangă”.
Împreună cu poetul Marin Sorescu, 1987. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000246
- A încercat să debuteze ca poet în revista „Nistru”, fiind criticat de însuși poetul Grigore Vieru, care l-a îndemnat să facă critică literară. Prima carte a lui Mihai Cimpoi este consacrată operei vierene (1968). Grigore Vieru zicea că de la B.P. Hasdeu încoace n-am mai avut asemenea personalități ca Mihai Cimpoi.
Comemorarea academicianului Andrei Lupan la Academia de Științe a Moldovei. La tribună: acad. H. Corbu. În prezidiu: acad. Mihai Cimpoi și acad. A. Andrieș, președintele Academiei de Științe a Moldovei, 2002. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00133
- În 1974 a fost acuzat de I.I. Bodiul, primul-secretar al CC al PCM, de naționalism de orientare proromână. I s-a refuzat orice activitate publică.
Mihai Cimpoi alături de scriitorul Vladimir Beșleagă și istoricul Demir Dragnev, 2012. Arhiva familiei Dragnev. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000242
- Deoarece la Chișinău a fost considerat un naționalist înveterat, în 1986 a întreprins prima călătorie de studii în România, având viza Ministerului de Interne al Federației Ruse.
Mihai Cimpoi, moderatorul celei de-a șasea ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, 4 septembrie 2017. Foto: Ion Valer Xenofontov. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000249
- Spre deosebire de Hemingway și Gogol, care scriau stând în picioare la un pupitru înalt sau Faulkner, care scria pe o mască de sudare; pentru Mihai Cimpoi locul de creație nu contează, creează unde nimerește: la bibliotecă, în tren, în birou, în prezidiu…
Glebus Sainciuc, Mihai Cimpoi. Crochiu, 21 octombrie 2007. Arhiva privată Mihai Cimpoi. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000248
- Cifra 13 are o semnificație aparte în viața cărturarului: a locuit în casa cu nr. 13 de pe strada 28 Iunie 1940, astăzi Vlaicu Pârcălab, a avut locul 13 în Congresul Deputaților Poporului al URSS și Parlamentul Republicii Moldova, care s-au dizolvat. În prezent, locuiește tot într-un apartament cu nr. 13, care a rezistat la cutremure…
Mihai Cimpoi. Filă din manuscrisul „Eminescu, poet tragic”. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 000243
Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie
CARTEA LUNII SEPTEMBRIE 2017
Drumul spre centru : Valori, paradigme, personalităţi, interconexiuni culturale : În onoarea academicianului Mihai Cimpoi / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Inst. de Filologie, Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan” ; ed.: dr. hab. Constantin Manolache ; red. şt.: Vasile Bahnaru ; coord.: Alexandru Burlacu ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2017 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 392 p. : fot. Referinţe bibliogr. în subsol. – 100 ex. ISBN 978-9975-3131-8-6. 821.135.1(478).09(092)(082) D 85
Lucrarea este dedicată academicianului Mihai Cimpoi, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizări în domeniul eminescologiei, criticii și istoriei literare, filosofiei culturii. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea literară, științifică, civică etc. În prima parte a lucrării, cercetători, scriitori, oameni de cultură îi consacră portrete de creație, eseuri și cronici literare, recenzii și evocări. Partea a doua cuprinde universul filosofic, cultural și spiritual al acestuia. Partea a treia descrie viața și activitatea savantului în imagini. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Secvență din Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei. În partea dreapta, la masa de scris, se află istoricul și scriitorul Vasile Cocarcea (n. la 15 septembrie 1948 în s. Stejăreni, raionul Strășeni ia consacrat satului natal o monografie: Vasile Cocarcea, Stejărenii din Codrii Moldovei, Orhei-Chișinău, Editura Cartea Moldovei, 2014,148 p.]), președintele Filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români (din 2015), cu centrul la Cluj-Napoca, România.
În partea stânga se află biroul lui Andrei Calcea, din 23 septembrie 2013 directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Orhei.
Pe fundal, un covor moldovenesc din anul 1904. De asupra covorului se află un tablou care reprezintă orașul Orhei în anii 1960. Pictura a fost executată de un angajat de la Casa de Cultură din orașul Orhei.
Foto: Ion Valer Xenofontov: 15 august 2017
Notă istorică: Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei activează din 14 februarie 1969, în fosta casă particulară a inginerului Serviciului Tehnic al Prefecturii Orhei, Mircea Bengulescu. Inițial instituția muzeală avea un singur colaborator științific (A. Roitman) și un supraveghetor (Nicolae Gânga). La dispoziția vizitatorilor se află șapte săli expoziționale, amplasate pe o suprafață de 142,4 m². În Fondul de bază al Muzeului se află peste 23 000 de piese.
Sursă: Vasile Cocarcea, Andrei Calcea, Locuri și locașuri sfinte – temelia dăinuirii noastre, Orhei-Chișinău, Tipografia Reclama, 2016, pp. 19-20.
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Pavel Vlad și acad. Gheorghi Lazurievski, anii 1970. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00223
VLAD, Pavel (n. 6 iunie 1936, s. Lipnic, jud. Soroca, azi r-nul Ocniţa) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică, chimia bioorganică şi chimia compuşilor naturali şi fiziologic activi. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1984), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1989) şi membru titular (1992) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
LAZURIEVSKI, Gheorghi (6 mai 1906, Taşkent, Uzbekistan – 20 septembrie 1987, Chişinău) – chimist, domeniul ştiinţific: chimia organică şi chimia compuşilor naturali. Doctor habilitat în ştiinţe chimice (1953), profesor universitar (1954). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1961).
ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI
Acad. Sergiu RĂDĂUŢANU, anii 1980. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00222
Sergiu RĂDĂUŢANU (17 iunie 1926, Chişinău – 6 martie 1998, Chişinău) – fizician, domeniul ştiinţific: fizica şi tehnologia materialelor semiconductoare. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1966), profesor universitar (1967). Membru corespondent (1970) şi membru titular (1972) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
„Casa Mare” a populației majoritare a Republicii Moldova la Festivalul Republican al Etniilor. Foto: Ion Valer Xenofontov, 18 septembrie 2016
REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI
Ansamblu sculptural „Aleea Clasicilor” din raza centrală a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Chișinău (II). Foto: Ion Valer Xenofontov, 11 iunie 2016