Valeriu Capcela, Victor Capcelea, Grigore Capcelea, Comuna Izvoare (Florești): istorie și actualitate /Referenți științifici: Ion Valer Xenofontov, Nicolae Bulat, Chișinău, Prop-Mapix, 2021, 350 p. ISBN 978-9975-157-47-6

LA IZVOARELE IZVOARELOR
(ÎNȚELEPCIUNII)

Pornind de la afirmațiile istoricului total Nicolae Iorga care spunea că nu putem avea o istorie complexă înscrisă în tabloul vertical și orizontal al istoriei spațiului românesc fără a cunoaște istoria fiecărei localități, monografia consacrată comunei Izvoare se înscrie armonios atât în dimensiunea ideaticii cognitive, cât și a celei simbolice.
Elaborată cu acribie profesională, dar și cu o ușoară trenă emoțională, lucru firesc în cazul autorilor-băștinași, cartea editată de triumviratul academic Capcelea: Valeriu (doctor habilitat în filosofie), Victor (doctor în științe geonomice) și Grigore (doctor în psihologie), este unică în felul său. Ne prezintă itinerarul unei istorii colective prin prismă individuală, or acest fapt conferă un pronunțat accent de originalitate.
Cartea se înscrie în spiritul școlii monografice fondate de sociologul român Dimitrie Gusti, care prevedea ca în baza unor investigații complexe să fie întocmite micromonografii ale localităților rurale . Totuși, la o lectură atentă vedem că volumul de față are o puternică marcă identitară, care o diferențiază net de cele cca 300 de monografii consacrate localităților din Republica Moldova. Narativul textual, unul esențialmente științific, deseori este completat/intercalat cu studii de caz, tablete literar-memoralistice, adevărate pastile artistice (elaborate cu har de Grigore Capcelea), care acționează nu doar asupra rațiunii, ci lasă o amprentă profundă și asupra spiritului. Or, această formă de transmitere a mesajului, sunt sigur, va lărgi, în mod considerabil, grupul-țintă de cititori din perspectiva vârstei, pregătirii intelectuale, a spațiului de coabitare.
Conținutul monografiei este axat pe cei trei piloni care oferă individualitate demersului: spațiu, oameni și istorie. Spațialitatea include cadrul geografic al comunei Izvoare (satele Izvoare, Bezeni și Scăieni), flora și fauna, rețeaua hidrografică, ecologia, evoluția organizării administrativ-teritoriale, schimbările de hotar/moșie, poli-administrativ etc. Ca un fir roșu pe parcursul întregii cărți sunt prezentați săteni, și cei „mici” și cei „mari”, și cei care au reușit să-și contureze biografia privată în cadrului Micii Patrii – a localității – dar și cei care au transgresat hotarele satului și au „purces” în lumea mare. Totuși, rădăcinile și firele increate ale localității sunt atât de puternice încât și sătenii renumiți, „împământeniți” peste mări și țări, la fel tind să revină cu orice ocazie acasă.
Structura lucrării include toate componentele vieții materiale (economie, infrastructură, meșteșugărit), administrative (structuri instituționale), sociale (spitalul, ambulatoriul și Centrul Medicilor de Familie, sportul), culturale (cămin cultural, ansambluri artistice, arta, artizanat) și spirituale (lăcașul de cult) a localități. Impresionează diversitatea de talente pe care l-a dat acest mic spațiu: medici, filosofi, istorici, savanți, profesori universitari, cântăreți, sportivi, jurnaliști, ecologiști, sculptori, filologi, miniștri, pedagogi, designeri ș.a. Cartea surprinde cu convicțiune impactul marilor perturbații militare, politico-ideologice asupra destinelor localnicilor: războaie, foamete, deportări, colectivizare, mobilități geografice. Din această perspectivă, liantul care face legătura dintre trecutul, prezentul și viitorul comunei Izvoare îl reprezintă istoria.
În edificarea discursului științific surprinde diversitatea surselor istorice utilizate de cei trei autori. S-a pus accentul pe sursa primară, pe izvorul istoric. Din acest perimetru prevalează documentul inedit (materialele din arhivele republicane, raionale și cele locale), mărturia (sursa orală), memoria provocată, notițele biografice, corespondența, datele statistice, mass-media etc. Osatura textului este susținută și pe documentul edit, ajustat la extragerea conținuturilor de esență locală. S-a utilizat literatura științifică de sorginte istorică, antropologică, sociologică, filosofică, economică, administrativă, ecologică etc. O valoare incontestabilă o reprezintă sursele iconografice (fotografiile), care vin să completeze din abundență narativul.
Deși conținutul textului este elaborat la un înalt nivel științific surprinde stilul sobru, considerent ce facilitează parcurgea lejeră a textului. Astăzi putem vorbi de lansarea unui nou stil științific și științifico-popular, stilul capcelean: unul ancorat în valorile perene ale spațiului nativ, cel care extrage seva eternității din baștină, dar care totodată o propulsează spre cele patru puncte cardinale ale universului. Este un concept bine ajustat la formula consacrată: gândim universal însă acționăm local. Sau, istoria comunei Izvoare este cel mai frumos dar pe care-l poate oferi fiii satului spațiului sacru, locului din care s-au alimentat cu nesaț în modelarea propriei personalități.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie