NAUM A. NARŢOV – PRIMUL PROFESOR UNIVERSITAR ȘI DOCTOR (HABILITAT)
ÎN DOMENIUL ISTORIEI DIN MOLDOVA SOVIETICĂ
Naum Arianovici Narţov urma să fie un reprezentant de vază al istoriografiei sovietice din RSS Moldovenească. Cu un trecut „călit” în travaliul știinţei sovietice, lustruit în cel de-al Doilea Război Mondial, în anul 1946, era unicul profesor universitar și doctor (habilitat) în domeniul istoriei din Moldova sovietică. Totuși, cariera acestuia avea să fie rapid mușamalizată și compromisă, în mare parte reieșind de campaniile ideologice staliniste de epocă și a „descoperirii” faptului că „regele este gol”, însă nici factorul subiectiv n-a eclipsat din scenariul acestui aventurier de epocă.
N.A. Narţov s-a născut la 16 octombrie 1894 în satul Berezovka, judeţul Balta, Podolia, „într-o famile săracă de evrei”. În orașul Balta a absolvit studiile medii și cele învăţătorești. A participat la „războiul imperialist”, iar în timpul Războiului civil din Rusia a fost organizator și comandant al grupurilor de propagandiști împotriva rușilor albi. Între 1918 și 1934 a fost inclus și exclus din rândurile Partidului Comunist de trei ori. Spiritul timpului și a spaţiului aventurier – de genul „Mișa Iaponcik”, Ostap Bender din „12 scaune” de Ilf și Petrov, „falsul lui Filchinson”, se pare, a devenit o marcă identitară, care a penetrat și zona „elitist intelectuală” de sorginte sovietică. Până în anul 1930, a desfășurat o „activitate pedagogică și știinţifică” la Balta și Ananiev. În anii 1936-1940, a absolvit cu menţiune Institutul Pedagogic de Stat „T. Șevcenko”, specialitatea Istorie, la Secţia cu frecvenţă redusă, a activat în cadrul acestei instituţii și la Institutul de Cercetări Știinţifice în domeniul Istoriei, Economiei, Limbii și Literaturii, sub egida Sovietului Comisarilor Norodnici din RASS Moldovenească. În 1937, Naum A. Narţov a încercat să convingă Academia de Știinţe a URSS despre necesitatea elaborării unei istorii a Moldovei. Epurările staliniste au întrerupt realizarea acestui proiect, însuși N. Narţov era cât pe ce să fie considerat „naţionalist” și „spion străin”. Institutul de Cercetări Știinţifice în domeniul Istoriei, Economiei, Limbii și Literaturii a fost evacuat, în 1941, în or. Buguruslan, regiunea Orenburg (RFSS Rusă), iar în octombrie 1944 a revenit la Chișinău. În anii 1941- 1945, N.A. Narţov a activat în evacuare, în orașul Tașkent. În 1944, a susţinut teza de doctor (habilitat) în istorie, cu titlul „Destinele istorice ale Basarabiei și Moldovei”, în cadrul Universităţii de Stat a Asiei Centrale, iar peste un an i s-a acordat titlul de profesor.
Era o performanţă unică pentru un fost student de la secţia cu frecvenţă redusă a Institutului Pedagogic Moldovenesc din Tiraspol, ca doar după patru ani de zile de la absolvire, în condiţiile acerbe ale celui de-al Doilea Război Mondial, să devină doctor (habilitat) în știinţe, fără a parcurge calea de candidat în știinţe, și să devină profesor universitar, fără să fi trecut prin treapta de conferenţiar (docent). Abilităţile personale de a convinge, de a se impune și de a demonstra tuturor că este „cel mai bun dintre toţi” se pare că i-ar fi asigurat un „viitor luminos” în statul sovietic.
Sursă:
Demir Dragnev, Xenofontov Ion Valer. Naum A. Narţov – primul profesor universitar și doctor (habilitat) în domeniul istoriei din Moldova sovietică, În: Sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie, ediţia a 7-a, 4 iunie 2021: dedicată aniversării a 10-a de la fondarea Centrului Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, Chișinău-Oradea: Program. Rezumatele comunicărilor / Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie; editor: Aurel Zanoci; comitetul organizatoric: Aurel Zanoci [et al.]. – Chişinău: CEP USM, 2021, pp. 77-78. ISBN 978-9975-152-09-9.