„PROBLEMA NAŢIONALĂ” LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU

Cel care s-a opus deschis și vehement politicilor de deznaţionalizare și de rusificare în Moldova sovietică a fost Nicolae Testemiţanu, ministrul Ocrotirii Sănătăţii al RSS Moldovenești în anii 1963-1968, anterior rector al Institutului de Stat de Medicină
din Chișinău(1959-1963). În exclusivitate pentru învăţământul superior din RSS Moldovenească, la Institutul de Stat de Medicină din Chișinăua promovat moldoveni în domeniul medicinei și a introdus predarea în limba română. În contextul unui regim totalitar, această încercare a eșuat. Cei care au susţinut tendinţa de a introduce în sistemul de învăţământ limba naţională a populaţiei majoritare au avut de suferit, au fost înlăturaţi din posturi, mulţi dintre aceștia au fost nevoiţi să părăsească instituţia. Au urmat presiuni, numeroase scrisori anonime ale subalternilor vorbitori de limbă rusă („toate scrisorile au un caracter binevoitor, nu conţin nimic regizat”), „atenţionări de pe teren” ale „unor comuniști”. Semnatarul unei plângeri constată revoltat că „naţionalismul a înflorit într-atât de mult, încât la Institutul de Medicină mai toate disciplinele sunt predate în limba moldovenească”.

Vezi

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

Sursă: Xenofontov, Ion Valer. „Problema naţională” la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, În: Sesiunea ştiinţifică a Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie, ediţia a 7-a, 4 iunie 2021: dedicată aniversării a 10-a de la fondarea Centrului Studii interdisciplinare „Silviu Dragomir”, Chișinău-Oradea: Program. Rezumatele comunicărilor / Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie; editor: Aurel Zanoci; comitetul organizatoric: Aurel Zanoci [et al.]. – Chişinău: CEP USM, 2021, pp. 79-80. ISBN 978-9975-152-09-9.