DIN ISTORIA FONDĂRII ARHIVEI ŞTIINŢIFICE CENTRALE A ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Bazele Arhivei Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei [aflată astăzi în subordinea Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării] au fost puse în decursul anilor 1950, drept urmare a Deciziei „Despre măsurile pentru îmbunătăţirea stării şi păstrării arhivelor în ministerele, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile republicii” a Sovietului de Miniștri al RSSM din 4 ianuarie 1950.
Pe parcursul activității Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Științe a URSS formată în anul 1946 , la câțiva ani reorganizată în Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS , și devenită, ulterior, din 1961, Academia de Ştiinţe a RSSM , au fost acumulate cantități importante de materiale documentare care necesitau o selecție și o ordonare riguroasă în vederea păstrării și valorificării ulterioare a acestora prin studiere și publicare.
În acest sens, la şedinţa din 21 aprilie 1953 a Prezidiului Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS s-a pus în discuţie problema organizării în cadrul Filialei a Arhivei acestea. S-a decis de a organiza subdiviziunea sub egida Prezidiului Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS, în care să fie concentrate documentele tuturor organizaţiilor Filialei (materialele ştiinţifice prelucrate: manuscrisele lucrărilor ştiinţifice, literare şi altora, revistelor, zilnice, lucrări de disertaţie, materiale de expediţii, de proiectare, de cercetări ştiinţifice ajutătoare, fotografii, cartoteci, extrase din ziare, scheme, planuri, procese-verbale de la şedinţele Prezidiului, consiliilor știinţifice şi şedinţelor secţiilor, planuri şi dări de seamă a lucrărilor ştiinţifice ş.a.; materialele cancelariilor, contabilităţii, secţiei de cadre şi ale altor subdiviziuni structurale; materiale ştiinţifice, manuscrise ale diferitor savanţi transmise în dar Filialei. Totodată, s-a hotărât ca Arhivei să-i fie transmise încăperi uscate, în afara pericolelor de incendiu și de inundație, dotate cu dulapuri sau rafturi, stingătoare, iar uşile şi ferestrele să fie cu zebrele din fier. O altă decizie ținea de folosirea materialelor de arhivă, care urmau să fie studiate și consultate „doar cu învoirea în scris” din partea conducerii Filialei, în baza unor reguli prestabilite. În privința personalului care urma să activeze în cadrul Arhivei, s-a luat decizia de-a solicita Prezidiului AŞ a URSS şi Sovietului Miniştrilor a RSSM să admită includerea în statele de personal a unei „unități de şef de arhivă” .
Deja la 1 iulie 1953 în noua structură a Filialei figura şi Arhiva ca subdiviziune aparte , iar responsabil pentru păstrarea fondului de negative adunat la Laboratorul foto al Filialei a fost numit P.A. Camin . Primul angajat al Arhivei a fost bibliograful Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură Panteleimon Hariton Savca, care din 16 mai 1954 era transferat „în funcţia de arhivist superior cu punerea în sarcina sa a obligaţiilor de şef al fondului special” .
La doar trei ani de activitate, în mai 1956 Arhiva includea „240 de unităţi de păstrare (u.p.).”, începând să se extindă, în mod special din contul materialelor neprelucrate, care în mare parte se păstrau în institutele şi secţiile Filialei”. În mai 1958, arhiva număra deja „4 500 de u.p., fiind înregistrată la Direcţia Centrală de Statistică a URSS”, iar „la 15 decembrie 1958 avea în dotare 6 500 de u.p., dintre care 4 926 u.p. cu termen de păstrare permanentă” .

Dr. Lidia PRISAC