Arad – mica Vienă. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Început de toamnă la Arad. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Bujor Sorin Buda (1935 – 2018): „Dragi arădeni, nici nu știți în ce oraș frumos trăiți”. Foto: IVX, 25 septembrie 2022

Copac în straie de sărbătoare. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Portița Nr. 5. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Muzeul Național de Istorie și Arheologie. Foto: IVX, 23 septembrie 2022

Casă „înverzită”. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Casă „3 D”. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Portul Constanța, în noapte. Foto: IVX, 23 septembrie 2022

NB: Portul Constanța este cel mai mare din România, al patrulea în Europa și al doisprezecelea în lume

Amurg la Marea Neagră. Foto: IVX, 23 septembrie 2022

Drum de mare. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Copacul cu trenă. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Floare de Marea Neagră. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

Punțile Mării Negre. Foto: IVX, 22 septembrie 2022

E toamnă iar în calendar

Pregătirea butoaielor pentru sezonul de vinificație. RSS Moldovenească, s. Gaidarî, rn. Ceadâr-Lunga, 1984

Foto (de la stânga la dreapta): dr. Ion Valer Xenofontov, Raisa Vasilache, dr. Lidia Prisac, acad. Boris Găină.

A devenit deja o tradiție ca academicianul Boris Găină, Personalitatea Anului în domeniul oenologiei din lume (1993), oenologul nr. 1 al Republicii Moldova, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (din 2019), la un anumit popas al vieții să se oprească, să mediteze și să facă un mic bilanț al activității sale, a relațiilor sale cu lumea, dar și a lumii cu Domnia sa.
Într-un interviu, savantul ni s-a destănuit că Academia de Științe i-a devenit a doua casă, unde muncește cu entuziasm, abnegație și mare interes timp de 18 ani. În această ipostază l-am cunoscut și eu, proaspăt angajat la Academia de Științe în ianuarie 2007, atunci când „mareșalul vinurilor”, cum sugestiv îl numește publicistul Tudor Țopa pe academicianul Boris Găină, exercita funcția de secretar general al Academiei. Biroul Domniei sale, aflat la etajul trei, era plin de angajați ai Prezidiului pe care îi coordona pentru a asigura o bună funcționalitate a forului științific suprem din Republica Moldova. Mai mult ca atât, șeful statului-major al Academiei, era printre puținii conducători care-și apleca urechea la problemele inerente ale tinerilor angajați, care întâmpinau diverse probleme în activitatea cotidiană.
Tot atunci, în onoarea academicianului Boris Găină, Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (2007) editase o biobibliografie, iar protagonistul nu a ezitat să mulțumească întregului anturaj cu care conlucra zi de zi. Am rămas plăcut suprins că printre cei nominalizați eram și eu, tânăr specialist, angajat de doar câteva luni la Academie.
Acelaș elan tineresc, aceeași personalitatea atentă la oameni am suprins-o și în recenta lucrare, Biobiliografie editată recent, în profilul unei memorii instituționale de Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”. Editorul lucrării este domnul dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache. Alcătuirea cărții și culegerea computerizată a fost asigurată de Valentina Buju-Găină, „eminența cenușie” a volumului. Bibliografia a fost redactată de Raisa Vasilache, responsabil de ediție este dr. Lidia Prisac, redactor: Ion Vârțanu; corector: Nadejda Pascari; copertă și machetare: Vitaliu Pogolșa.
Cele două prefețe au fost întocmite de academicienii Ion Tighineanu și Gheorghe Cimpoieș. La fel, cititorului îi sunt prezentate date biografice în partea introductivă a cărții.
În partea I a volumului sunt inserate o serie de consemnări omagiale. Academician Eva Gudumac ni-l prezintă pe ambasadorul activ al dinamizării relațiilor științifice internaționale. Doctor habilitat, profesor Rodica Sturza arată contribuția academicianului Boris Găină la dezvoltarea oenologiei și uvologiei. Doctorul în științe biologice Gabriela Romanciuc vorbește despre practicianul în domeniul vitivinicol. Un elogiu este adus de publicistul și scriitorul Tudor Țopa. Profesorul universitar Jorj Ciumac ne prezintă cariera didactică a lui Boris Găină. Într-un interviu pe care ni l-a oferit academician al Boris Găină ni s-a destăinuit că „Lumea savanților este nucleu de minți lucide”. În final, îl regăsim pe omul prietenos Boris Găină care a scris o odă colegilor și prietenilor săi de viață. Un frumos text pe care putea să-l scrie doar un om de omenie, așa cum este Boris Găină.
În partea a II-a „Ancorări în activitatea ştiinţifică şi inovaţională” se prezintă realizările științifice naționale și internaționale din ultimii 5 ani ale academicianului Boris Găină cu echipa constituită din doctor habilitat Eugeniu Alexandrov, doctor habilitat Vasile Botnari, doctorand Ion Borta, doctor în tehnologie Ion Prida, inginer Valeriu Țîra, profesor Alain Bertrand, doctor Andrei Prida, profesor Jean-Louis Puech, doctorand Alina Boiștean, doctor Aurica Chirsanova.
Partea a III-a a lucrării include Bibliografia savantului, care însumează circa 900 de titluri științifice, inclusiv 29 de monografii (autor și coautor), 66 de brevete de invenţii, 35 de mărci de vinuri, 17 acte normative, 5 tehnologii noi de transfer tehnologic. Academcianul Boris Găină a pregătit nouă doctori în științe tehnice și un doctor habilitat.
Partea a IV-a include o selecție din numeroasele premii, distincții, brevete.
Partea a V-a este dedicată vieții în imagini a academicianului Boris Găină.
Lucrarea a apărut în format fizic, dar poate fi accesată pe enciclopedia.asm.md
Felicitări academicianului Boris Găină, celui mai vesel și mai optimist membru al Academiei de Științe. Felicitări echipei care au trudit la realizarea prestigioasei apariții editoriale. Drum verde cărții spre inimile cititorilor!

Dr., conf. univ. Ion Valer Xenofontov

Secvență de la lansarea cărții „În oglinda istoriei: de la medieval la contemporan : In honorem profesor Valentin Tomuleţ” / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”; editor: Constantin Manolache ; coordonator: Liliana Rotaru ; responsabil de ediție: Cristina Gherasim. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2022 (Continental Grup). – 768 p. : il., n. muz., tab. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-62-465-7.

Foto: la tribună: dr., conf.univ. Liliana Rotaru, coordonatoarea volumului, prezintă recenta apariție editorială; în prezidiu: dr.hab., prof. univ. Anatol Petrencu, dr.hab., prof. univ. Valentin Tomuleț. Universitatea de Stat din Moldova, Sala Senatului, 16 septembrie 2022.

Sursă: Luminătorul: Revista bisericii din Basarabia.- Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1939.- An. 32, Nr. 3.- Martie, P. 192.

Stejarul lui Avram Iancu. Blaj, 10 septembrie 2022

Dr., conf.univ. Igor Sarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, propune locul de organizare a viitorului Congres.

Aviația română în anul 1938

Sursă: Anuarul Chişinăului pe anul 1940/ Alcăt.: Al. Terziman şi I. Kalughin, Chișinău, Editura „Arpid”, 1940, p. 1

Sursă: Mihai Cimpoi – ctitor al eminescologiei românești / Ed.: Constantin Manolache; alcătuitor și coordonator: Eugenia Tofan; red.: Ion Vârțanu; design și copertă: Vitaliu Pogolșa; red. tehn.: Valeriu Oprea, Chișinău, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2022, 64 p. ISBN 978-9975-62-464-0.

Mama. Foto: IVX, 2 septembrie

Nuferiada. Foto: IVX, 2 septembrie 2022

Sursă: Nicolae Ermurache, Lăsați pe învățători la școală. În: Școala Basarabeană. Revistă de cultură pedagogic și de aparăre a intereselor învățorești. Organ al Asociației Învațătorilor din județul Lăpușna, Chisinau, Tipografia „Dreptatea”, an. 2, nr.7, decembrie, 1934, pp. 25-26.

Cartea „Recurs la memorie: Învățământul superior din RSS Moldovenească” include 30 de „povești de viață studențească” (Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2022, 780 de pagini), dar și ale profesorilor universitari (dintre care 15 relatate de femei și 15 de bărbați). Interviurile înscrise în această lucrare pot oferi cititorului mai multe aspecte din istoria învățământului moldovenesc sovietic. Martorii intervievaţi au fost născuți între anii 1927 şi 1968. Cei mai mulți dintre respondenți, 12 la număr, au urmat Universitatea de Stat din Chișinău, cinci au făcut studii la Institutul Pedagogic de Stat „T.G. Șevecenko” din Tiraspol, cinci au fost studenți la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, trei au urmat Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, doi – Institutul de Stat de Medicină din Chișinău și alți doi – la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău. Au fost înregistrate câteva cazuri în care intervievații au început studiile superioare în Moldova sovietică, dar le-au continuat la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova sau la Universitatea de Stat din Rostov-pe-Don. Totodată, este înscris un caz în care intervievatul a făcut studii atât la Universitatea de Stat din Chișinău, cât și la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, deținând diplomele de filolog și inginer.
Martorii intervievați (în ordine alfabetică): Gheorghe Baciu, Iurie Badâr, Maria Bantea, Elena Burdeniuc, Sergiu Burlac, Natalia Burlacu, Svetlana Buruian, Olga Căpățână, Alexandru Ciuvaga, Nina Cîrstea, Anatol Coșciug, Natalia Davnic, Demir Dragnev, Tatiana Găină, Ion Ghilașcu, Ilie Lupan, Stanislav Macarciuc, Iulia Malcoci, Silvia Matei (Ciobanu), Valentina Munteanu, Anatol Petrencu, Vladimir Potlog, Ștefan Prisac, Alina Radu, Valeriu Reniță, Marian Romaniuc, Sofia Rusu (Grosu), Vasile Savin, Olga Soroceanu Petrenco, Natalia Tomșa.

Orchestra Simfonică a Liceului de Băieți nr. 4 „Alecu Russo” din Chișinău, înființată în 1932 de profesorul Zaharia D. Poroseci

Xenofontov Ion Valer, Conflictul armat de la Nistru. Bibliografie [Prezentare de carte]. În: Cohorta. Revistă de Istorie Militară, nr. 1, 2022, pp. 209-210
Accesați:

https://istoriamilitara.md/wp-content/uploads/2022/08/COHORTA-_-nr1_-2022.pdf?fbclid=IwAR1XIZHT2F4U2eq7-ooJQT1BY7bgCx39C18_JqUOUEuFzU_Rc83gHMM4UMc

Sursă: Straja Neamului. Organ al „Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet, an. 1, nr. 7, 27 noiembrire, Chișinău, 1937, p.

Copacul-atlet. Foto: IVX, 27 august 2022

Nistru care ne unește și ne dezbină. Foto: IVX, 27 august 2022

Mănăstirea Curchi în zi de sărbătoare. Foto: IVX, 27 august 2022

CUM MUSOLINI LE-A GĂSIT AC DE COJOC BURLACILOR

Sursă: Luminătorul: Revista bisericii din Basarabia.- Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1938.- An. 31, Nr. 11.- Noiembrie, p. 680

Copacul și marea. Foto: IVX, 19 august 2022

Răsărit la Pontus Euxinus. Foto: IVX, 20 august 2022

Doctorul habilitat în istorie Igor Cereteu „șterge colbul de pe cronice bătrâne”. Biblioteca Mănăstirii Noul Neamț. Foto: IVX, 4 august 2022

Cercetătorii științifici Ion Gumenâi și Ivan Duminica în Biblioteca Mănăstirii Noul Neamț. Foto: IVX, 4 august 2022

Sursă: Straja Neamului: Organ al “Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet. –Ch. (red. şi adm. la Liceul Comercial Dr. C. Angelescu), 1937. – An. 1, Nr. 5. – 27 Septembrie, p. 13

Straja Neamului: Organ al “Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet. –Ch. (red. şi adm. la Liceul Comercial Dr. C. Angelescu), 1937. – An. 1, Nr. 5. – 27 Septembrie, p. 20

Clopotnița Mănăstirii Noul Neamț, cea mai înaltă clopotniță din Republica Moldova

O privire spre Ochiul Alb, baștina patriotului Nicolae Testimițanu. Foto: IVX, 2 iulie 2022

Nicolae TESTEMIŢANU (1 august 1927, s. Ochiul Alb, jud. Bălți – 20 septembrie 1986, Chișinău) – medic, domeniul ştiinţific: medicină socială. Membru titular al AȘM (2011, post-mortem).

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

Vinieta absolvenților Facultății de Istorie și Filologie (Secția de Filologie)
a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat. Promoția anilor 1950–1954. Arhiva familiei Potlog.

Vinieta absolvenților Facultății de Istorie și Filologie (Secția de Istorie)
a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat. Promoția anilor 1949–1953. Rândul 1, sus, al 11-a din stânga: Vladimir Potlog (1 august 1927 – 19 februarie 2022). Arhiva familiei Potlog.
Note:
*Profesorul Antichității Vladimir Potlog a fost cadru didactic universitar din domeniul istoriei cu o activitate profesională prodigioasă desfășurată pe parcursul anilor 1953–2011 în RSS Moldovenească/Republica Moldova.
**Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat se afla în fosta clădire a Facultății de Teologie a Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, actualmente blocul nr. 2 a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Vezi imaginea clădirii în partea de jos a vinietei.

IVX

După cum rezultă din raportul de autoevaluare a activităţii Filialei Moldoveneşti de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS pe anul 1949 şapte secţii specializate în ştiinţele naturii au alcătuit un plan complex de implementare a „Marelui plan stalinist de transformare a naturii” în raionul Bulboaca al RSSM, care tindea să devină „un exemplu de urmat pentru toate colhozurile şi sovhozurile din celelalte raioane ale republicii”. Expediţia condusă de membrul titular al VASHNIL N.A. Dimo urma să implementeze, în primul rând, în colhozul „Stalin” din acest raion, „ştiinţa sovietică agrobiologică înaintată” prin crearea „Casei Laborator”, care prin diverse metode propuse de savant, inclusiv prin asolamentul cu ierburi perene, să lupte cu eroziunea solurilor.

Vezi
Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer. Includerea instituţiilor ştiinţifice din RSS Moldovenească în campaniile ideologice staliniste din Uniunea Sovietică (1946–1953). În: Reconstituiri istorice: Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi: In honorem academician Valeriu Pasat / Ed. şi red. şt.: Constantin Manolache; coord.: Gheorghe Cojocaru, Nicolae Enciu; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; Silvia Granciuc-Corlăteanu; Inst. de Istorie, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”. Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „A. Lupan”, 2018, pp. 338-365. ISBN 978-9975-3183-9-6.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/338-365.pdf

Cultivarea cânepei Krasnodar 14 (în dreapta) și Cenat (în stânga) în Sovhozul „Ruseni” din raionul Bulboaca, 23 august 1952. Arhiva Academiei de Științe a Moldovei.

Cânepă meridională la Grădina Botanică din Chișinău, 28 iulie 1952. Arhiva Academiei de Științe a Moldovei.

Secvență de la lansarea volumului „Academia de Științe a Moldovei (2009–2021). Sinteză cronologică ilustrată”, București, Editura Academiei Române, 2022, 664 p. ISBN 978-973-27-3429-2.

Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, 8 iulie 2022.

În cadrul evenimentului, dr. Ion Valer Xenofontov a vorbit despre importanța acestei lucrări valoroase, unice în spațiul românesc, despre cultură versus anticultură, despre ochiul de veghe al științei și culturii din Republica Moldova – doamna Eugenia Tofan –, care prezintă o radiografie a științei aflate în conexiune cu toate domeniile sociale. O carte-document, elocvent ilustrată atât cu o terminologie bine gândită, cât și cu sursa iconografică. Orice cercetător din Republica Moldova (deși cartea include zeci de spații culturale și științifice) se revede pe deplin în acest monument al culturii.
Felicitări, doamnă Eugenia Tofan!
Felicitări întregii comunități științifice!

În imagine: Eugenia Tofan, autoarea cărții; acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei (coordonatorul lucrării); Elena Dabija, directorul executiv al Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”; acad. Mihai Cimpoi (consultant științific); dr. Ion Valer Xenofontov (redactor științific); acad. Teodor Furdui (referent științific). Foto: dr. Lidia Prisac.