Author Archives: admin

APARIȚIE EDITORIALĂ

Cercetarea istoriei și patrimoniului cultural local în contextul dezvoltării durabile a societății. In Honorem NICOLAE CHICUȘ /Coordonatori și editori: Larisa Noroc, Valentina Ursu. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al UPS „Ion Creangă”, 2021, 402 p.

Culegerea de studii și articole științifice include lucrările a 38 de cercetători științifici și cadre didactice universitare din Republica Moldova, România, Ucraina și Belarus. Lucrarea este consacrată doctorului în istorie, profesor universitar Nicolae Chicuș, fost rector al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

272187847_10224208405215523_9096101447136033004_n (1)

CALENDAR NAȚIONAL 2022

În contextul consemnării Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a lansat la 14 ianuarie 2022 Calendarul Național 2022.
„Calendarul Național 2022” are un caracter enciclopedic, cuprinzând nume de referință din domeniul științei, culturii și artei, personalități marcante din Republica Moldova, personalităţi notorii din România (în special din Țara Moldovei și România întregită), include nume de referință din cultura și civilizația universală. Lucrarea are 504 pagini, și cuprinde peste 303 articole despre personalități, precum și circa 2000 de informații generale despre evenimentele naționale și cele internaționale aniversare, comemorative, profesionale dar și alte aniversări importante din anul 2022.
Personalități marcante din domeniile științei, culturii și artei din țară documentate: 100 de ani de la na nașterea poetului, eseistului, traducătorului Anatol Gugel; 90 de ani de la nașterea poetului Spiridon Vangheli; 85-a aniversare a compozitorului, artist a poporului Eugen Doga; 80 de ani de la nașterea criticului literar, eminescologului Mihai Cimpoi; 80 de ani de la nașterea scriitorului pentru copii Titus Știrbu; 80 de ani de la nașterea medicului, cercetător științific Nicolae Ghidirim, s.a.
Calendarul documentează și alte aniversări importante: 565 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt; 210 ani de la încheierea Tratatului de la București (1812); 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova; 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai noului stat român, ceremonie organizată la Catedrala Reîntregirii Neamului şi Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922); 80 de ani de la inaugurarea Turnului Dezrobirii Basarabiei; 65 de ani de la înființarea Teatrului Național “Vasile Alecsandri” din Bălți, etc.
Echipa de autori: Elena BARBOS–BALINSCHI. Natalia–Maria ȘVEȚ, Maria S. CIOBANU.
Colegiul de redacție: acad. Andrei EȘANU (președinte), Iurie COLESNIC (vicepreședinte), Elena PINTILEI, director BNRM, dr. Iulian FILIP, dr. Ion Valer XENOFONTOV, Elena BALINSCHI (secretar). Coordonator de ediție: Veronica BORȘ.

Sursă: Biblioteca Națională a Republicii Moldova (http://www.bnrm.md)

calendar 2022 (1)_page-0001
calendar 2022 (1)_page-0002

Lucrarea poate fi accesată aici:
calendar 2022 (1)

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Secvență de la lansarea cărții „Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944)” elaborată de Gheorghe Tulgara. S. Sărăteni, rn. Telenești, 14 ianuarie 2022. Foto: IVX

271591674_1317557585409292_7373387858189439846_n

LANSARE DE CARTE

271019597_448938076724560_2539073009351866145_n

Gheorghe Tulgara, Monografia moșiei Sărăteni, ținutul istoric Orhei (1554–1944). Cu un cuvânt-înainte de dr. hab. Igor Cereteu /recenzenți: Dinu Poștarencu, Ion Valer Xenofontov, Colecția „Satele basarabene”, Chișinău, Editura Cartea Militară, 2021, 407 p. ISBN 978-9975-56-926-2.

Academia de Științe a Moldovei a conferit cercetătorilor distincții academice pentru rezultate științifice valoroase

La 30 decembrie curent, Academia de Științe a Moldovei a organizat o ședință solemnă în cadrul căreia au fost făcute totalurile anului ce pleacă, fiind conferite distincții academice cercetătorilor științifici în semn de apreciere a activității prodigioase și a rezultatelor obținute. În debutul ședinței, Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a prezentat o scurtă radiografie a anului 2021, un an cu o deosebită încărcătură simbolică pentru instituția academică ce a marcat printr-o „Săptămână a științei” 60 de ani de la fondare și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic. Totodată, audierile publice ale rapoartelor științifice privind implementarea proiectelor (etapa anului 2021) finanțate de la bugetul de stat au pus în evidență rezultate științifice valoroase obținute de cercetători în domeniul științelor vieții, științelor exacte și inginerești, științelor sociale, economice, umanistice și arte.

Mesaje de salut și de felicitare cercetătorilor au fost adresate de dna mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Exacte și Inginerești, dl mem. cor. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, dna acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției Științe ale Vieții și dl acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, conducătorul Secției Științe ale Vieții. Vorbitorii au remarcat realizările științifice ale cercetătorilor în anul ce pleacă, subliniind puterea și importanța științei, a cercetării în ansamblu pentru dezvoltarea societății și a țării.

Oameni de știință consacrați, care au întemeiat și au condus școli științifice, dascăli universitari, precum și tineri cercetători care abia tatonează terenul cercetării, s-au învrednicit de distincții academice, fiindu-le apreciate realizările obținute în domeniile lor de competență.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare au fost acordate diplome speciale colectivului de autori ai albumului „Academia de Științe a Moldovei. Evoluție. Instituționalizare. Personalități (1946–1961–2021)” (Chișinău, 2021, 140 pag.): mem cor. Demir Dragnev, dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov, precum și realizatorilor acestui volum. De asemenea, Diploma AȘM cu ocazia Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare a fost decernată cercetătorilor care au colaborat la elaborarea site-ului www.moldova-independenta.md, un generos cadou realizat de AȘM la cei 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova: mem. cor. Demir Dragnev,dr. hab. Constantin Manolache, dr. Ion Valer Xenofontov ș.a.

IMG_3618

Dr. hab. Liliana Condraticova

Foto de dr. Ghenadie Sîrbu

Mai detaliat vezi:

https://asm.md/academia-de-stiinte-moldovei-conferit-cercetatorilor-distinctii-academice-pentru-rezultate

CARTEA ȘTIINȚIFICĂ

Bucură faptul că Gradina Botanică (Institut) „Al. Ciubotaru” continuă frumoasa tradiție științifică inițiată încă de Alexandru Hâjdău (1811-1872), membru fondator al Academiei Române (1866). Al. Hâjdău a elaborat lucrarea „Flora Basarabiei” (1835), prima operă de acest gen în știința botanică românească. Academicianul Andrei Negru (28 iulie 1937, s. Stoicani, azi rn. Soroca – 21 decembrie 2011, Chișinău), împreună cu alți cercetători științifici consacrați, au reanimat cu mult entuziasm tradiția științifică.

269714344_1572078829805555_7736858741815871240_n

APARIȚIE EDITORIALĂ

O CARTE CA UN OM, UN OM CA O CARTE

demir-dragnev-41b2969f-bf76-41f4-892e-6a73ce08db5-resize-750

IMG_3802
XENOFONTOV из VOLUM_ DRAGNEV 85 -

Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani /Colecția „Basarabica”; coord. ed.: Victor Spinei, Ionel Cândea; coord. vol.: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. București–Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros, 2021, 504 p. ISBN 978-973-27-3430-8; ISBN 978-606-654-452-8.

Sfârșitul de an vine cu o noutate editorială de excepție. Este vorba de o culegere de studii și articole științifice consacrate cunoscutului cercetător, profesor, enciclopedist Demir Dragnev, membru corespondent (1995) al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Lucrarea cu titlul sugestiv „Societatea medievală și modernă a românilor: în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani” a apărut în prestigioasa colecție „Basarabica”, fiind a 21-a la număr din cadrul colecției respective. „Basarabica” este coordonată de membrul titular (2015), vicepreședinte al Academiei Române (din 2015), membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018) Victor Spinei, basarabean născut într-o familie cu tradiții cărturărești, și de membrul corespondent (2016) al Academiei Române Ionel Cândea.
Volumul a fost coordonat de doctorii habilitați Gheorghe Cojocaru (director) și Igor Cereteu (șef de secție), iar referenți științifici sunt dr. hab. Ion Șișcanu și dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Editorii cărții sunt titulari la Institutul de Istorie al Ministerului Educației și Cercetării a Republici Moldova, locul de activitate și al protagonistului lucrării din anul 1957 și până în prezent!
Afilierea instituțională a celor 34 de autori o reprezintă Academia de Științe a Moldovei, Academia Română, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Culturii (MEC), Institutul de Istorie al MEC; Institutul Patrimoniului Cultural al MEC; Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova; Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea din Oradea; Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova.
Dacă acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, în prefața lucrării îl prezintă pe protagonistul volumului drept veritabil enciclopedist al științei istorice (pp. 9-13), atunci acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, îi consacră bunului său cunoscut de la Chișinău – Demir Dragnev – un articol științific axat pe tematica Evului Mediu românesc (pp. 21-33).
Profilul de personalitate al profesorului D. Dragnev a fost prezentat și de coordonatorii volumului (pp. 15-18).
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.
În compartimentul „Istorie, societate și relații internaționale” (pp. 21-162) se abordează subiectul referitor la Mircea cel Bătrân, boierii făgărășeni și cnezii Țării Românești (Ioan-Aurel Pop); relațiile Țării Moldovei cu Marele Ducat al Lituaniei în a doua jumătate a sec. al XIV-lea – începutul sec. al XVI-lea (Valentin Constantinov); raporturile moldo-sinaite din sec. al XVI-lea (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu); ținutul Orhei în descrierea statistică din 1825 (Valentin Tomuleț); instituția scutelnicilor, breslașilor și slugilor din Basarabia sub dominația țaristă (Alexei Agachi); exportul derivatelor animaliere din Basarabia în anii 1812–1861 (Andrei Emilciuc); eliberarea Bulgariei: contribuția Basarabiei (Nikolai Chervenkov); legăturile spirituale ale coloniștilor bulgari cu mănăstirile din Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea – începutul sec. XX (Ivan Duminica); agentura și supravegherea ca metode de lucru ale poliției politice în Imperiul Rus în anii 1880–1914 (Igor Chiosa).
Cel de-al doilea compartiment – „Demografie istorică și mobilități umane” (pp. 163-264) – include teme referitoare la demografie istorică și antroponimie în satele de pe Valea Bistrei (Bihor) în conscrierile urbariale din 1770 (Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean); locuitorii ținuturilor Cernăuți și Hotin în 1774 (Constantin Ungureanu); mișcarea populației la hotarul de Est al Țării Moldovei la sfârșitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea (Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi); destine marcate de Eterie și mobilități umane în Moldova în anii 1820 (Igor Cereteu); vectorul basarabean al emigrării tutovenilor la începutul sec. al XIX-lea (Sergiu Bacalov).
Al treilea bloc de subiecte este centrat pe tematica „Cultură, știință și învățământ” (pp. 265-414). Sunt cercetate politica lingvistică a țarismului în școlile sătenilor-proprietari (foștii coloniști străini) (Ion Eremia); Mănăstirea și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Neamț ca centru de închinare a populației Țării Moldovei (Ion Gumenâi); izvodul de zestre din Țara Moldovei în sec. al XVII-lea – începutul sec. al XIX-lea: caracteristici generale (Alina Felea); activitatea financiară a Seminarului Teologic din Chișinău în primele decenii de la înființare (Diana Ețco); cercetări în domeniul zoologiei în Basarabia țaristă (Ion Valer Xenofontov); o conferință a lui Nicolae Iorga despre familia Ypsilanților (Atena, 18 octombrie 1930) (Vlad Mischevca); fabricarea „limbii moldovenești” din RSSM în anii stalinismului (Elena Negru, Gheorghe Negru).
În compartimentul final al volumului au fost inserate materiale cu genericul „Documentar, istorie locală și personalități istorice” (pp. 415-503). S-a avut în vizor următoarele linii de subiect: Cârnățeni, Căușeni și Cioburciu. Interpretarea unor toponime (Ion Chirtoagă); precizări și completări cu privire la stăpânirea răzășească în moșia Nisporeni, ținutul Lăpușna în sec. XVII–XIX (Teodor Candu); Caterina de Medici – o femeie marcantă a Evului Mediu (Pavel Cocârlă); noi mărturii documentare referitoare la mănăstirea Dancu (Larisa Svetlicinîi); din istoria zonei și orașului Bălți (Teo-Teodor Marșalcovschi, Marina Teterin); Cahul: parcursul istoric de la sat la oraș (Sergiu Tabuncic).
Tematica abordată în recenta apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, include subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este adresată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători consacrați din domeniul istoriei. Lucrarea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale personalității căreia îi este destinată este una enciclopedică, înțeleaptă și cu noi deschideri istoriografice.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,
Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”

Vezi
Sumar _VOLUM_ DRAGNEV-85 ani – 2021-coperta (2) (1)

CARTEA DE DUMINICĂ

Cartea profesorului Valeriu Capcelea* a ajuns la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut), Ministerul Educației și Cercetării

*Valeriu Capcelea. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

267503391_992418628287294_7345373913445693511_n

ISTORIA ȘTIINȚEI

СТАНОВЛЕННЯ АКАДЕМІЧНОЇ НАУКИ В МОЛДОВСЬКІЙ РСР (1946–1960)

Константин Манолаке
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0001-6871-3005
Email: [email protected]

Іон Ксенофонтов
Наукова бібліотека (Інститут) “Андрій Лупан”,
Молдова (Кишинів)
ORCID: 0000-0002-5993-1235
Email: [email protected]

Vezi
evu.13.5 (1)

CERCETĂTORI ÎN CERCETARE

Mariana S. Țăranu, doctor în istorie, se documentează în Sala de lectură a Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: 8 decembrie 2021

_263567977_474539910854711_8334338013345646000_n (1)

RAPOARTE ANUALE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DIN CADRUL PROGRAMELOR DE STAT

Anul 2021

RAPORT ANUAL
privind implementarea proiectului din cadrul Programului de Stat (2020-2023)
Elaborarea științifică a ,,Enciclopediei Moldovei” și a platformei electronice în contextul dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, 20.80009.1606.04
Prioritatea Strategică IV. Provocări societale
Conducătorul proiectului dr. hab. Constantin MANOLACHE

RAPORT ANUAL
privind implementarea proiectului din cadrul Programului de Stat (2020-2023)
Cercetări enciclopedice de economie și de drept economic, 20.80009.0807.18
Prioritatea Strategică IV. Provocări societale
Conducătorul proiectului dr. Alexandru ARMEANIC

APARIȚIE EDITORIALĂ

262987757_1596121204062812_4543025092417756764_n

Capcelea Valeriu. Configurarea intelectualităţii în societatea contemporană / Valeriu Capcelea ; referenţi ştiinţifici: Ion Valer Xenofontov, Lidia Troianovschi. – Bălți : Indigou Color, 2021. – 138 p. Rez. paral.: lb. engl., rusă. – Referinţe bibliogr.: p. 127-135 (176 tit.). – 200 ex. ISBN 978-9975-3465-3-5.

ÎNTREBAREA SHAKESPEAREANĂ (A FI SAU A NU FI) A CERCETĂTORULUI VALERIU CAPCELEA CU REFERIRE LA INTELECTUALITATE

Într-o lucrare recentă, jurnalistul și istoricul englez Adrian Wooldridge pune în discuție problema meritocrației. Potrivit acestei abordări, oamenii ar trebui să fie avansați în funcție mai degrabă de talent, decât de mediul în care s-au născut. Inițial, acesta părea un concept nou, care până la sfârșitul secolului al XX-lea s-a transformat într-o ideologie dominantă în lume. Drept urmare a acestei valori aplicate – a „aristocrației talentului” –, s-a instituit și lumea modernă, cu întreaga gamă de progrese și realizări pe măsură. În prezent, asistăm la o reevaluare a meritocrației; o abandonare a acestei paradigme, axată pe discuții controversate atât pe eșichierul de dreapta, cât și pe cel de stânga. Se creează impresia unei tranziției tacite de la universul intelect, adică al capacității de a gândi, de a cunoaște și de a avea o activitate rațională, spre o nouă treaptă, cea marcată de antiintelect, una caracteristică apusului sistemului de alegere a persoanelor talentate, în vederea promovării acestora pe criteriul realizărilor obținute.
Pe acest fundal, al crizei de identitate colectivă și al imaginarului social bulversat de începutul mileniul grăbit și bolnav, demersul științific elaborat cu acribie profesională de doctorul habilitat Valeriu Capcelea (re)aduce în vizor subiectul (rec)configurării intelectualității în societatea contemporană. Discursul științific este asamblat pe următoarele dimensiuni dihotomice: universal-național, general-particular, modernism și post-modernism; apogeu-decădere; individual-colectiv etc.
Spațiul identificat este unul al macronivelului, cel al globalizării, or, prin definiție activitatea intelectuală transgresează hotare, temporalități și se ancorează în universalitate. Din această perspectivă, conferențiarul universitar Valeriu Capcelea a apelat la concepte, teorii, metodologii ale fenomenului globalizării. Perspectiva de abordare a rolului jucat de intelectualitate în contextul globalizării a fost una selectată din perimetrul filosofiei sociale, domeniul de cercetare căruia autorul pe parcursul ultimilor decenii i-a consacrat zeci de lucrări științifice și științifico-didactice. Din optică deontologică și etică profesională s-a abordat nivelul de cercetare al problemei. S-a vizat literatura de specialitate de ultimă oră din diferite arii socioculturale. Din campusul fenomenologic, intelectualitatea a fost abordată din ipostază modernistă și post-modernistă.
Radiografia complexă a lumii recente reconfigurează gradual rolul și misiunea intelectualității puternic influențate de societățile post-industriale, inteligența artificială readuce în discuție subiectul care nici pe departe nu pare a fi unul retoric referitor la decăderea „epocii de aur” a intelectualilor. Toate aceste întrebări nu sunt retorice, ci esențiale pentru parcursul uman în noua epocă a cunoașterii și de receptare a noilor realități. Or, narativul textul pe care ni-l propune filosoful Valeriu Capcelea este unul uneori meditativ, alteori analitic, problematizat, contemplativ nu este exclusă nici latura de perspectivă, a ceea ce urmează să se întâmple.
Subiectul pus în discuție este unul ancorat nu doar în limitele dimensiunii teoretice, universale, dar adus, atent și nuanțat la particularitățile noastre, ale spațiului cultural românesc. Sărăcia materială, obediența, loaialitatea față de sistemul politic, a creat impresia că intelectualul a trădat, s-a îndepărtat de mulțime. Subiectul a fost minuțios analizat prin prismă antropologică, istorică, filosofică, sociologică, politologică, morală, etică, religioasă, culturală, educațională.
Actualmente, este în stare intelectualitatea să facă față noilor provocări globale, dar și ale celor locale? Cercetătorul Valeriu Capcelea ne oferă proiectări consistente asupra subiectului din perspectiva trecutului, ne oferă coordonate actuale și perspective asupra unui fenomen social din proximitatea noastră culturală. Avem în față o temă existențială, identitară, marcată de clivaje sociale, dar și un indicator concret al unei civilizații într-o perturbare epocală.

Dr. Ion Valer Xenofontov

CONSPECTE STUDIATE LA UMBRA STEJARULUI SECULAR

„În perioada stalinistă, profesorii citeau cursurile în fața studenților de pe conspecte aprobate în cadrul catedrelor, în vederea corespunderii cu cerințele politico-ideologice. Respectiv, pentru studenți, conspectele pe care le scriau la lecții constituiau principala sursă de pregătire pentru examene. Îmi amintesc cum împreună cu colegul Alexandru Moșanu ne pregăteam de examene la umbra stejarului din curtea vechiului bloc principal, citind cu glas tare ba unul ba altul din propriul conspect, apoi celălalt verifica conspectul și-l completa în caz de necesitate” (doctor habilitat în istorie, profesor universitar Demir Dragnev).

Sursă: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Interviu cu prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, membru corespondent al AȘM. Omagiu la 85 de an. În: Revistei de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 2021, pp. 16-39.

260254825_222893356625686_4756012702876393906_n

Notă: Stejarul (Quercus Robur, diametrul – 85 cm, înălțimea – 16 m, plantat în anii 1820, protejat de stat) din curtea Universității de Stat din Moldova. Este locul unde, tradițional, se fotografiază membrii Juriului Olimpiadei Republicane la Istoria Românilor și Universală. Foto: IVX, 23 noiembrie 2021

EVENIMENT

257979442_1520666788302355_7402271998845592276_n

Sursă: Eugenia Tofan, Profesorul perpetuat de glorie. În: Literatura și arta, nr. 46 (3975), 18 noiembrie 2021, p. 7.

LANSARE DE CARTE

259069002_3014462022155709_1685798702560685239_n - Copie

Sursă: Iulia Malcoci, Lansare de carte de ziua Internațională a Științei. În: Făclia. Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Vineri, nr. 43 (3679), 19 noiembrie 2021, p. 4.

Doamna Maria Poștarenco, angajată la Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan”, le prezintă masteranzilor Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat Moldova, informații valoroase despre patrimoniul științifico-cultural al Republicii Moldova, 17 noiembrie 2021

258092040_413268417018537_8343541194688025319_n

Felicitări cu ocazia celei de-a XI-a ediție a Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare

Ziua_Stiintei_1200x800px-01

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare are loc în fiecare an la 10 noiembrie. Aceasta a fost stabilită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). A fost instituită cu scopul de a evidenția rolul esențial al științei în societatea noastră și pentru a implica pe toată în lumea atât în oportunitățile pe care le oferă știința, cât și în problemele cu care se confruntă societatea la momentul actual.
Ziua Științei reprezintă oportunitatea de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre ea, cu scopul de a contribui la pacea și dezvoltarea mondială.

Obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare sunt:
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;
– promovarea și consolidarea solidarității naționale ș internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv țările în care există diverse conflicte;
consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, în special ca instrument ce poate fi utilizat în beneficiul societăților;
– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă cu care se confruntă domeniul științei din toate colțurile lumii.

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” felicită cordial întreaga comunitate științifică cu ocazia Zilei Științei, fiind întotdeauna deschisă spre colaborare și susținere științifico-metodică în activitatea tuturor celor implicați în cercetare și inovare!

Articolul în întregime

DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÂNTĂ

Cățelușa Roza(lina), simpatia pelerinilor de la Mănăstirea Japca. Foto: IVX, 29 iulie 2021

27

Notă: Dintre toate vietățile de pe teritoriul Mănăstirii Japca se evidențiază Roza(lina). Este o cățelușă simpatică, care se apropie de vizitatori foarte sfioasă, face un semicerc, are capul ușor înclinat, ochii smeriți, pașii îi leagănă agale, astfel încât prezintă actoricește mersul încetinit al maicilor în etate de la sfântul lăcaș.

PREZENTARE DE CARTE

Doamna dr. Iulia Malcoci despre lucrarea

Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Ştiințe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–1961–2021): Album enciclopedic /Coord.: Liliana Condraticova, Chişinău, Biblioteca Ştiințifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2021, 148 p. ISBN 978-9975-3331-7-7.

Vezi

Iulia Malcoci, Academia văduvită la o nouă aniversare. În: Făclia. Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică. Vineri, nr. 39 (3675), 22 octombrie 2021, p. 1.

247979788_2996616370606941_5097622530507455292_n

ISTORIA ȘTIINȚEI

Ion Valer Xenofontov, Premise istorice ale cercetărilor în domeniul zoologiei în spațiul pruto-nistrean. În: Institutul de Zoologie. Istorie. Personalități. Cercetări (1946–1961–1991–2021) /Coordonator și redactor științific: Laurenția Ungureanu, Chișinău, S.n., 2021, pp. 11-31. ISBN 978-9975-157-83-4.
Ion Valer Xenofontov, Cercetări zoologice: de la Baza Moldovenească la Academia de Științe a RSS Moldovenești (1946–1991). În: Institutul de Zoologie. Istorie. Personalități. Cercetări (1946–1961–1991–2021) /Coordonator și redactor științific: Laurenția Ungureanu, Chișinău, S.n., 2021, pp. 32-102. ISBN 978-9975-157-83-4.

248663573_4593854810733196_2268104166831097265_n
249323978_288275713157716_5242143432356975680_n
248583490_618731472808741_3334194381250994193_n

LECTURI

ROMANUL CA VIAȚA ȘI VIAȚA CA ROMAN
(note de lectură la romanul Olgăi Căpățână, Dincolo de beznă,
Chișinău, Editura Arc, 2021, 233 p.; copertă: Ana Glibiciuc; redactor: dr. hab. Inga Druță)

247212058_353490256551711_151631337627772631_n

Ceașca de cafea. Femeia iubită. Sfidarea vârstei. Migrația. Trădarea. Urmele trecutului. Decesul. Pandemia… „într-o țară unde medicina e la pământ”… Toate formează preambulul noului roman de anvergură a renumitei scriitoare Olga Căpățână.
Stilul lejer al textului este presărat atât cu elemente de folclor, cât și cu figuri de stil extrase din șlagăre. Romanul este presărat cu idilă rustică, dezmăț orășenesc, erotism de la 18+, captură polițienească, intrigă. Nu este lipsit însă nici de scene romantice, lirice, pudice. Este o îmbinare dintre tradiție și modernizare.
Povestea vieții fiecărui om se împletește cu cea a omenirii pe care autoarea o include în segmentul cronologic din ultimele milenii: „De două mii de ani lumea este ceea ce este: indiferentă, lașă și nedreaptă”. Este esența naturii umane. Este adevărat, există și nuanțări colorate. De exemplu, într-un fel se certau oamenii în trecut și altfel se ceartă în prezent.
Dinamica scenelor este una abundentă, astfel încât cititorului pedant îi va lua timp să rețină derularea vulcanică a evenimentelor.
Romanul are trei straturi de filit epocal: sovietic, postsovietic și pandemic. Femeia carieristă, secretara de partid, este un personaj rigid, neiubit, temut chiar și de propria familie. A iubi acest gen de femeie este ca și cum ai iubi un tanc. Cu reminiscențe încă din perioada sovietică s-a format prototipul bărbatului gen Rhett Butler postsovietic. Din această perspectivă, bărbatul adevărat izbutește să facă bani, nu să câștige, deoarece pe timpuri leafa era un scuipat de vrabie. Cartea developează o dramă în stil shakespearean. Cu părinți aflați pe baricade opuse ale afacerilor tenebre din anii 1990 și cu idilele copiilor acestora. Privatizarea (numită în popor: prihvatizarea) în Moldova a fost făcută aidoma unei tranzacții făcute de doi bărbați: unul legal și altul în rol de amant. Autoarea ne vorbește și despre cine le-a luat locul hoților în lege, ultimii fiind stârpiți la începutul anilor două mii. Este prezentat și profilul patronului perioadei eterne de tranziție. Unul crescut în incubatoare, grosolan, ahtiat de putere, îngâmfat și indiferent față de sentimentele și nevoile semenilor.
Republica Moldova, susține autoarea, nu știe ce este libertatea. Un mare șef de televiziune afirmă că „Independența este un lucru bun, dar trebuie susținută de o bază materială, altfel independența se transformă în pornografie”. Moldova independentă a dat naștere unui nou tip de individ, traseist cu torba hapsână de bani. Unul a fost la agrarieni, apoi frontist, apoi democrat. Și toate merg mână-n mână cu autoritățile din lumea criminală.
Un element simbolic al narațiunii îl reprezintă inima. Aceasta poate fi una plină de dragoste, dar și una plină de ură. Întrebarea, se pare, că totuși, nu este una retorică: „Cine încarcă inimile oamenilor și cine decide ce să toarne – miere sau venin?”. Antidotul răului ne este oferit cu generozitate de autoare: „inteligența și bunătatea sunt cele mai frumoase lucruri pentru o femeie”. Totuși, această axiomă este transgresată de relația mamă-fiică, o legătură tensionată, plină ne nervozitate, adusă până la paroxismul urii. Romanul ne dezvăluie și ura dintre frați generată de sindromul „Elenei de Troia”. Complexul Oedip întruchipat în conflictul dintre fiică și mamă, tată și fiu ancorează romanul în perimetrul psihanalizei, psihologiei sociale, comportamentale. Conflictul dintre mamă și fiică are la mijloc o dragoste inegală. Una neîmpărtășită. Dragostea îl înalță pe cel care iubește. Lipsa dragostei este un chin pentru cel care nu iubește. Din această perspectivă, romanul Olgăi Căpățână poate fi estimat și ca un manifest al dragostei.
Volumul prezintă și un credo scriitoricesc. Scriitorul este acela care găsește cuvintele potrivite pentru dragoste, bucurie, viață și le poate înșira frumos.
Ca și în cazul altor romane ale Olgăi Căpățână se readuce în discuție problema sufletului.
E un roman care pune întrebări asupra faptului dacă sentimentele pot fi aruncate la coșul de gunoi, atunci când învinge rațiunea. Este vorba de eterna luptă dintre sentimente și rațiune. Contradicțiile dintre informația pusă pe tava (televizorul) și percepția supra cărții, cea care ascunde „gunoaie despre umanitate și nevoile mizerabile omenești”.
Spațiul existențial nu constituie o marcă a caracteristicilor pur umane. Ele sunt identice fie în Republica Moldova, fie în Franța. Reapare dilema: dragostea versus starea materială.
Autoarea ne dezvăluie ceea ce știu și bărbații. Geanta unei femei conține mai multe lucruri utile și inutile. Însă bărbații mai știu că un buchet mare de trandafiri poate duce femeia la un leșin estetic.
Lucrarea reprezintă o privire asupra omenirii. Sunt observații conturate de ochi formați de înțelepciunea acumulată pe parcursul vieții, dar și a inteligenței native. Iată câteva enunțuri:
1. Oamenii cred în lucruri rele mai ușor, decât în cele bune.
2. Banii care cad din cer, fără să ne facem griji să îi câștigăm strică oamenii.
3. Să ne învățăm a face bani din inteligență.
4. Călcatul pe greblă este o tenacitate maniacală de a ne bate cucuie în propria frunte.
5. Viața este o dramă.
6. Răul poate fi cauzat și de oamenii drăguți, care se salută cu bunăvoință.
7. Omul plin de ură, niciodată nu va fi un om fericit.
8. Necazurile adună oamenii.
9. A se face diferența între dragoste și tendința de a fi în posesia sufletului cuiva.
10. Dragostea este mai presus decât ura.
11. Învățătura pandemiei: fericirea reală este sănătatea și oamenii de alături.
Romanul pendulează între Chișinău și Paris. Spațiu francez este asociat rafinamentului și bunului gust. Sperăm că viitorul roman al Olgăi Căpățână va aduce percepții și spirit ucrainean, acolo unde scriitoarea se transformă într-un autentic artist al culorii. Are un atelier de creație și pictează tablouri pline de sensibilitate în Ucraina.
„Dincolo de beznă” este un roman care indică asupra naturii duplicitare a omului. Despre lupta eternă cu propriul „eu”. Ideea care se desprinde din lectura romanului rezidă în faptul că oriunde am pleca nu putem scăpa de noi. Suntem purtătorii propriilor poveri. Tot noi suntem cei care putem ieși victorioși din propriul „eu”.

Ion Valer XENOFONTOV

20 OCTOMBRIE – HRAMUL UNIVERSITĂȚII DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cea mai mare bogăție a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova sunt personalitățile, care, spre deosebire de alte instituții de învățământ superior, sunt recunoscute și apreciate prin edificare de monumente, spații comemorative, apariții editoriale. Iar Aleea Savanților și Medicilor Iluștri reprezintă, indiscutabil, un complex sculptural unic în spațiul românesc.

Aleea

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Aleea Savanților și Medicilor Iluștri: marcă identitară. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, Anul III, nr. 2, mai-august 2021, pp. 98-102.

https://ibn.idsi.md/…/def…/files/imag_file/98-102_40.pdf

CARTOGRAFIE

Harta Basarabiei elaborată de Theodor PORUCIC.

Sursă: Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei

245628058_268196791980582_1505177554174796907_n

Notă:
Theodor PORUCIC (1878, Băxani, jud. Soroca – 1954, Chişinău), hidrogeolog, geolog, geograf. Studii la Şcoala primară din Edineţ, Seminarul Teologic din Chişinău, emigrând în 1900 în România, se înscrie la Facultatea de Fizică şi Chimie a Universităţii din Bucureşti. După absolvire activează la Institutul de Geologie din Bucureşti, revenind apoi în Basarabia, unde efectuează prospecţiuni hidrologice şi pedovegetative în zona centrală a ţinutului. În perioada interbelică este profesor la Academia Agricolă din Cluj-Napoca (1925–1931), director al Muzeului de Studiere a Ţinutului Natal din Chişinău (1931–1932), apoi inginer la instalaţiile hidrogeologice din Basarabia. A participat la Congresul IX Mondial al Pedologilor (Roma, 1923). După al Doilea Război Mondial activează în calitate de cercetător ştiinţific la Baza (1946) /Filiala Moldovenească (1949) a AŞ a URSS, lector la Institutul Pedagogic din Chişinău, consultant ştiinţific la Institutul Agricol. A contribuit la elaborarea Planului general de reconstrucţie a Chişinăului (1947). Autor a peste 120 de lucrări, inclusiv: Solurile Basarabiei (1913), Geologia Basarabiei (1916), Relieful între Prut și Nistru (1929), Regiunile naturale ale Basarabiei (1930), Terminologia geografică în limba română (1932) etc.

Sursă:
Ion Jarcuțchi, Comisia Gubernială Științifică a Arhivelor din Basarabia: (sfârșitul sec. XIX – începutul sec XX) /resp. de ed. Constantin Manolache; red. șt. Mihai Adauge, Ion Xenofontov; rez. în lb. engl.: Tamara Matei. – Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice, 2012 (Tipogr. „Bons Offices” SRL). – p. 140– (Colecția „Istoria științei”)

PROFESOR UNIVERSITAR, DOCTOR HABILITAT ÎN MEDICINĂ GHEORGHE BACIU LA 85 DE ANI

_Gh_Baciu_2021c (5)

Emil Ceban, Ion Bahnarel, Ion Valer Xenofontov, Profesor universitar Gheorghe Baciu: savant, manager, om al cetății, Chișinău, Combinatul Poligrafic, 2021, 385 p. ISBN 978-9975-129-89-3

Viitorul medic legist, profesor universitar și publicist, Gheorghe Baciu, s-a născut la 2 octombrie 1936 în comuna Slobozia, județul Bălți, Basarabia, Regatul Român, într-o familie onestă de țărani-agricultori, care a dat viață la cinici copii: două fete și trei băieți.
Neamul Baciu este constituit dintr-o întreagă dinastie de medici. Este vorba de 16 medici cu studii superioare, inclusiv: trei profesori universitari, care activează la Chișinău, Londra, Moscova; cinci doctori în științe medicale, specialiști în domeniile oncologiei, pediatriei, stomatologiei etc.
Gheorghe Baciu este nu doar unul dintre pilonii serviciului de medicină legală din Republica Moldova, ci deține și recordul incontestabil privind durata neîntreruptă a activității medicale – de 67 de ani – începută din 15 iulie 1954 și care o continuă cu succes până în prezent.
În anii 1960, Nicolae Testemițanu, rectorul ISMC (1959–1963), ministrul ocrotirii sănătății al RSSM (1963– 1968), a fost acuzat de manifestări naționaliste, de promovarea cadrelor naționale, de introducerea limbii române în activitatea didactică, ulterior fiind persecutat ideologic și nedreptățit de autorități. În echipa celor care a susținut spiritul patriotic al lui Nicolae Testemițanu a fost și Gheorghe Baciu. Această atitudine civică și patriotică îi va marca itinerarul profesional, care va avea mai multe meandre. Caz excepțional pentru ISMC, în pofida faptului că Gheorghe Baciu era doctor habilitat în științe medicale, a fost „înghețat” pentru mai mulți ani în funcția de simplu asistent universitar!
Bibliografia cercetătorului însumează peste 700 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 98 de monografii, manuale și materiale instructive, 11 brevete de invenții, 93 de certificate de inovații publicate în ţară şi peste hotare.
Sub conducerea profesorului universitar Gheorghe Baciu au fost realizate și susținute două teze de doctor habilitat, cinci teze de doctor în științe medicale și 16 teze de master.

DRUMUL CĂRȚII

„Panorama comunismului în România” (Iași, Polirom, 2020, 1151 p.), operă științifică fundamentală a 47 de autori consacrați, a ajuns și la Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Mulțumim, Liliana Corobca!

242363890_2635283900099104_8019574477907248566_n