Author Archives: admin

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Ion Dicusar în laborator. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00540

DICUSAR, Ion (19 august 1897, s. Văsieni, azi r-nul Ialoveni – 28 martie 1973, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: agrochimie, fiziologia plantelor, biochimie. Profesor universitar (1933), doctor habilitat în ştiinţe agricole (1946). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești.

00540

CARTEA LUNII MAI 2019

Gheorghe Baciu, Victimizarea – un flagel social, Chișinău, S.n. (Combinatul Poligrafic), 2019, 234 p. ISBN 978-9975-129-53-4

Un nou volum semnat de neobositul și eruditul profesor Gheorghe Baciu. De această dată este vorba de „Victimizarea – un flagel social”, în care autorul revine asupra unui subiect mai vechi – otrava, aplicarea ei intenționată, dar, totodată, pune în discuție subiecte inedite, și tot atât de incitante.

Anatol PETRENCU, doctor habilitat, profesor universitar. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România

Print

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Anatoli Kovarski în laborator, 1962. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00531

Notă: Anatoli KOVARSKI (24 ianuarie 1904, s. Popovka, reg. Cernigov, Ucraina – 30 ianuarie 1974, Chişinău) – agronom, domeniul ştiinţific: selecţia şi genetica plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1940), profesor universitar (1954). Membru corespondent (1961) şi membru titular (1965) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

00531

CARTEA PRIMĂVERII 2019

Ion Coropcean, Victor Juc, Constantin Manolache, Serviciul militar din Republica Moldova: abordare politico-juridică : Monografie / Inst. de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Acad. Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun”. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 212 p.  ISBN 978-9975-3283-8-8.

 

Serviciul militar este elucidat pe coordonata politico-juridică, fiind supuse cercetării fundamentele, instituționalizarea și evoluția, caracterul, structura și funcționalitatea Armatei Naționale, statutul personalului militar și relațiile de serviciu militare. Ideea fundamentală argumentată și dezvoltată rezidă în  indispensabilitatea sistemului național de securitate. Monografia este destinată specialiștilor în domeniu, tuturor celor care manifestă interes pentru subiectele ce țin de sistemul de securitate și apărare națională.

 

Coropcean_Monografia_coperta

Foaia de titlu_Caseta Tehnică_Sumar: 1_3 (1)

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Academicianul Trofim Lîsenko (rândul întâi), directorul Institutului de Genetică al Academiei de Științe a URSS, în discuții cu angajați de la Institutul Agricol „M. Frunze” din Chișinău Foto: 1960.  Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00529

00529

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Ilie Budac, acad. Josef Poulik,  acad. Iachim Grosul, participanți la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00537

000537

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Boris Vizer, participant la Simpozionul științific internațional „Europa de Sud-Est în Evul Mediu”. Chișinău, 13–15 mai 1973. Fotografie prezentată de m. c. Demir Dragnev. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00534

Notă: Boris Vizer a activat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSSM (1962–1977). A fost director adjunct (1971–1972), director al acestei instituții (1974–1977).

00534

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

 Campioana olimpică Larisa Popov(a), regina sportului moldovenesc. Foto: IVX, 23 septembrie 2016

1

 

Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu, Sport: mică enciclopedie. Ediția a doua, revăzută și adăugită /Redactor științific: Constantin Manolache; responsabil de ediție: Ion V. Xenofontov, Chişinău, Institutul de Studii Enciclopedice, 2015, p. 250

Scan1_001

 

 

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Acad. Dumitru Matcovschi, cercetătorul care prezenta rapoartele de activitate științifică la Academia de Științe a Moldovei în formă poetică. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00533

 
Notă: MATCOVSCHI, Dumitru (20 octombrie 1939, com. Vadul-Raşcov, azi r-nul Şoldăneşti – 26 iunie 2013, Vadul-Raşcov, r-nul Şoldăneşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist, traducător. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995).
00533

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Cercetătorul științific Valentin Celac alături de fiul Roman la amplasarea experiențelor în câmpul Secției de Genetică a Academiei de Științe a RSS Moldovenești (actualmente, în apropierea străzii Gh. Asachi, vizavi de Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții), 1967. Colecție foto privată

16

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Bustul lui Jósef Pilsudski (1867–1935), mareșal al Poloniei, prieten al Basarabiei. Sculptori: V. Jiglițchi, V. Zaițev. Arhitect: E. Bâzgu. Chișinău. Monument dezvelit în anul 2014 cu sprijinul financiar al Ambasadei Republicii Polone în Republica Moldova. Foto: IVX, 3 martie 2019

IMG_6499

TRECUTE VIEȚI DE DOAMNE

Cuscrele Nadea Șichircă (stânga) și Catinca Celac, 1978. Colecție foto privată

Notă. Nadea Șichircă din satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni, deportată în vara anului 1949, mamă a 7 copii, cu studii. Cel mai mare fiu, Ion, absolvă Seminarul Duhovnicesc din Odesa, iar ulterior, cu excelență, Academia Teologică din Sankt Petersburg.

Lelea Catinca (1915–2007) era grinda colhozului din satul Hâjdieni, raionul Orhei. Era femeia pe care se baza gospodăria colectivă. Descânta toată lumea fără să știe nici un descântec. Utiliza următoare slove: Dumnezeu să te păzească! Dumnezeu să te ajute! Roagă-te și totul va fi bine. Lumea, într-adevăr, se tămăduia.

13

BASARABIA INTERBELICĂ ÎN IMAGINI

Familia Celac din s. Hâjdieni, Orhei: mama Catinca îl ține în brațe pe fiul Valentin (născut la 26 februarie 1939, viitorul doctor habilitat în ştiinţe biologice), tata Radion și bunicul Liodor. Foto: 1939. Colecție foto privată

1

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Prima mașină „Volga” din Olănești, actualmente rn. Ștefan-Vodă, a fost adusă de Pantelimon Cătărău (primul din stânga). Colecție foto privată.

Notă: Am adus prima „Volgă” din sat, de la Chișinău. E prima mașină care a ajuns în Chișinău de la Moscova… Președintele din sat era un om foc de harnic și i-a zis zavgarului (administratorul parcului de automobile, rus.) să-i caute un șofer foarte curat, harnic, să nu bea și să fie frumușel… eu atunci lucram cu o mașină de tonaj mare pe care îl făcusem lună… Acesta i-a zis: Sava Constantinovici, este unul, dar e tânăr! Când acolo mă cheamă, mă gândeam oare ce am făcut de m-o fi chemând..? M-o fi pârât că am dus vreo mașină de piatră cuiva! M-am dus, m-am prezentat și președintele îmi zice: Măi băiețel, tu de azi înainte ești șoferul meu, mâine te trimit la Chișinău să primești o Volgă nouă-noușoară, da dinainte îți spun, să nu fumezi, să nu fii bețiv, da să fii harnic foc și curat! Când ne-am dus, la garajul acela din Chișinău erau vreo 30 de „Volgi” și i-a rugat să fie totul în ordine pentru că noi primim mașina și să nu avem pe urmă probleme! Și ne-au dat-o cea mai bună… Așa am lucrat pe mașina președintelui până în 1963, când a venit prikaz (ordin, rus.) de la Chișinău să-l ia la minister, nu știu ce șef, pe Sava Constantinovici Arnăut.

Din interviul realizat de Ion Valer Xenofontov și Lidia Prisac la 9 august 2017, în s. Olănești, rn. Ștefan-Vodă, cu Pantelimon Cătărău.

 

9

CARTEA PRIMĂVERII 2019

Gabriela Pohoață, Filosofie și conștiință la români /Philosophy and Consciousness with the Romanians. Ediție bilingvă, București, Pro Universitaria, 2018, 328 p. ISBN 978-606-26-0990-0

 

Nevoia de filosofie la români, astăzi, este similară cu nevoia de fericire, de conștiință și de moralitate.

Prof. univ. dr. hab. Gabriela POHOAȚĂ

mRCXO5-Macoviciuc

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN IMAGINI

Membru corespondent Tatiana Gheideman (a doua din dreapta) în discuții socratice cu colegii din domeniul cercetărilor științifice, 1969. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00526

GHEIDEMAN, Tatiana (11 noiembrie 1903, or. Tbilisi, Georgia – 5 iulie 1995, Chişinău) – biolog, domeniul ştiinţific: geobotanică, floristică şi silvicultură. Doctor habilitat în ştiinţe biologice (1966), profesor universitar (1968). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești (1970).

00527

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

A.I. Floca, președintele Comitetului Executiv Raional Lazo o felicită pe M. Stratan, mulgătoare din Colhozul  „Congresul al XXIII-lea al PC al URSS” cu ocazia Zilei de 8 martie 1975. Colecție foto privată

Scan10041 - Copie

CARTEA LUNII MARTIE 2019

 Declaraţia de autodeterminare de la Oradea din 12 octombrie 1918 / coord.: Gabriel Moisa, Sorin Şipoş, Ion Eremia. – Bucureşti : Editura Academiei Române, 2018, 324 p. ISBN 978-973-27-3017-1 I. Moisa. Gabriel (coord.) II. Şipoş, Sorin (coord.) III. Eremia, Ion (coord.)

 

Anul 1918 a cunoscut etapa decisivă a procesului de făurire a statului naţional unitar român. Factorul hotărâtor care a impulsionat lupta pentru întregire, canalizând eforturile întregului neam românesc în direcţia realizării Marii Uniri, a fost reprezentat de declanșarea unor ample mișcări populare pentru autodeterminare politică, naţional-statală, în toate provinciile românești aflate sub dominaţie străină.

Sfârșitul Marelui Război și începutul dezagregării monarhiei austro-ungare sub efectul propriilor sale contradicţii, au condus la recunoașterea principiului autodeterminării popoarelor. Ca urmare, și naţiunea română din Ungaria și Ardeal, dorind să facă uz de acest drept, a făcut apel la dreptul ca, liberă de orice înrâurire străină, să hotărască așezarea ei printre naţiunile libere. Astfel, redactarea Declaraţiei de la Oradea, din 12 octombrie 1918, în casa avocatului orădean dr. Aurel Lazăr, ca document fundamental al anului 1918, prin intermediul căruia a fost proclamată independenţa românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, a constituit o pagină antologică a gândirii și acţiunii politice românești, așezându-se alături de alte texte, de anvergură naţională, menite a demonstra voinţa de libertate și unire a peste trei milioane și jumătate de români.

Așadar, în anul Centenar, nu putem să nu observăm faptul că Oradea a jucat un rol crucial în realizarea acestui deziderat marcând debutul structurat al procesului de unire a Transilvaniei cu România înfăptuit prin deciziile Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Tocmai de aceea, marcarea acestui eveniment de importanţă crucială pentru destinul naţiunii române a devenit pentru noi, cei de astăzi, o obligaţie fundamentală urmând să urmărim cum s-au întâmplat lucrurile și să stabilim locul momentului 12 octombrie 1918 în istoria naţională. În acest sens, în perioada 9-11 octombrie 2018, la Oradea, a fost organizată o conferinţă știinţifică internaţională intitulată Europa Centrală la „…spargerea lumii”. Declaraţia de autodeterminare de la Oradea din 12 octombrie 1918. Organizatorii au fost Centrul de Studii Interdisciplinare din Oradea, filială a Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca al Academiei Române, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice și Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea alături de Facultatea de Istorie și Filosofie a Universităţii de Stat din Chișinău, Republica Moldova și Departimento di Studi Linguistici e Letterari, Università Degli Studi di Padova, Italia. Au participat specialiști din România, dar și din Ungaria, Moldova și Serbia.

 Coordonatorii

Oradea, 1 Decembrie 2018

Coperta Gabi Moisa volum Academie (1)_001

Gabi Moisa Volum conferinta Editura Academiei (1)_005

 

Gabi Moisa Volum conferinta Editura Academiei (1)_006