Author Archives: admin

APARIȚIE EDITORIALĂ

Academician Tudor Lupaşcu : Biobibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan”, Inst. de Chimie ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Aculina Arîcu ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Lidia Zasaviţchi, Janna Nikolaeva. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2020 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 492 p. Texte : lb. rom., rusă. ISBN 978-9975-3331-4-6

Lucrarea este consacrată academicianului Tudor Lupașcu, personalitate cunoscută și apreciată în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul protecției mediului ambiant și folosirii raționale a resurselor naturale. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, educațională, managerială, civică etc. Bibliografia savantului însumează circa 800 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 9 monografii, compendii și ghiduri, ediții de popularizare a științei publicate în ţară şi peste hotare. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, medicilor, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Acad. T. Lupascu_

Tudor Lupascu_final

PATRIMONIU

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE SALINA TURDA

 Motto: „Poartă spre inima Transilvaniei”.

Sloganul Salinei Turda

  Salina Turda, aflată în localitatea omonimă din județul Cluj, România, îmbină armonios istoria, arta, agrementul, misterul etc. Viața Salinei Turda a început cu 13 milioane de ani în urmă, iar aspectul ei arhitectural actual este o ingerință a factorului uman. Subterana sărată a fost atestată documentar la 1 mai 1271, atunci când valoarea clorurii de natriu era raportată la cea a aurului. Cavalerii teutoni, de exemplu, erau remunerați pentru acțiunile lor de loialitate cu bolovani de sare. În sec. XVII, în urma veniturilor semnificative pe care le aduceau minereul extras, Salina Turda a devenit un obiectiv strategic pentru autoritățile habsburgice. În 1932, salina a fost închisă, fiind adăpost antiaerian în cel de-al Doilea Război Mondial, depozit de telemea (1948–1992), fiind redeschisă după șase decenii ca destinație de turism și spațiu de tratare a bolilor respiratorii. Cele 172 de trepte direcționează vizitatorii spre vatra salinei.

 0

Salina Turda,1931. Foto I. Fussy. Reproducere după o carte poştală. Sursă: https://salinaturda.eu/?page_id=218

Articolul în întregime

Webinar. Особенности публикации статей в международных научных журналах Springer Nature

Mon, Feb 10, 2020 3:00 PM – 4:00 PM EET

unnamed

– основные требования, предъявляемые журналами крупных международных издательств к научным статьям;

– как и какой журнал выбрать для публикации?

– как написать краткий реферат и структурировать статью?

– как правильно общаться с редактором и рецензентом?

– каких ошибок в использовании английского языка следует избегать?

– вопросы и ответы

Registration link: https://register.gotowebinar.com/register/4808860743468542211

Patrimoniul Mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE SUOMENLINNA

(CETATEA MĂRII)

Bastionul mării, Suomenlinna, numit și „Gibraltarul de Nord”, vizitat anual de cca 1 mil. de turiști, reprezintă cea mai mare atracție turistică a Finlandei. Este unul din cele șapte monumente ale Finlandei incluse în Patrimoniul Mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

1. Suomenlinna reprezintă un bastion asimetric, cu o rețea intensă de galerii și tuneluri, cu o arhitectură puternic influențată de sistemul de apărare a trei state: Suedia, Rusia și Finlanda.

2. Construcția acestei cetăți a început la mijlocul sec. al XVIII-lea, atunci când Finlanda era parte componentă a Suediei. În 1750, Frederic I, regele Suediei, a numit cetatea Sveaborg („Cetatea Suedeză”), scopul edificării acestei construcții fiind orientat exclusiv pentru a se apăra de politica expansionistă a Imperiului Rus. În 1788, cetatea a servit drept bază militară pe parcursul războiului dintre Suedia și Rusia. La 8 mai 1808, la 11:30, ca urmare a războiului ruso-suedez, după două luni de asediu, cetatea invincibilă a fost cedată rușilor practic fără de lupte (în aceste confruntări rușii au pierdut doar șase militari, 32 de răniți, au aplicat pe larg sistemul de corupere [inclusiv a șefului garnizoanei], rețeaua de spionaj, demoralizarea dușmanului etc.), fiind pe parcursul a 110 ani garnizoană a flotei rusești. În 1855, în contextul Războiului Crimeii, cetatea dotată cu armament de uzură fizică și morală a fost puternic bombardată de flota anglo-franceză. Articolul în întregime

Вебинары издательства Wiley 18 и 19 декабря

Приглашаем принять участие в серии открытых вебинаров, которые издательство Wiley проводит в декабре.
Безымянный

18 декабря, 11:00

Как опубликовать статью в журнале с высоким импакт-фактором: cоветы редактора Wiley

Для регистрации на вебинар пройдите по ссылке: https://secure.wiley.com/RU_Event25

18 декабря, 14:00

Поиск научной информации и подходящего журнала для публикации на платформе Wiley Online Library

Для регистрации на вебинар пройдите по ссылке: https://secure.wiley.com/RU_Event26

19 декабря, 10:00 или 14:00

Как найти журнал Wiley для публикации в открытом доступе

Для регистрации на вебинар пройдите по ссылке: https://secure.wiley.com/RU_Event27

Перед началом вебинара ознакомьтесь, пожалуйста, с видео-инструкцией по подключению, пройдя по этой ссылке:

https://youtu.be/PZa8wlx_piM

REPUBLICA MOLDOVA ÎN IMAGINI

Crucea fetelor. S. Țareuca, rn. Rezina. Foto: IVX: 7 decembrie 2019

Notă: Legenda spune că această cruce a fost făcută din banii fetelor din satul Țareuca. A fost edificată în cinstea constructorilor drumului Rezina–Orhei. Inițial era plasată în partea opusă a locului unde se află în prezent. Întotdeauna este cineva care aprinde candela la cruce.  În ziua de 7 decembrie 2019 am rămas plăcut surprins că dintr-o mașină a ieșit un bărbat de vreo 35 de ani, însoțit de o fetiță de cca 10 ani, care au aprins cu multă grijă candela.

IMG_9813

CARTEA LUNII DECEMBRIE 2019

Manole BRIHUNEȚ, Cimitirele ortodoxe din Republica Moldova: istorie, arhitectură, sculptură (secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea), Chișinău, Cartididact, 2019, 392 p. ISBN 978-9975-3315-3-1.

Această monografie importantă pentru istoriografia românească și internațională, realizată de părintele Manole Brihuneț în scopul valorificării complexe și multilaterale a spațiului cultural al cimitirului ortodox, își va găsi, cu certitidine, cititorul fidel, interesat de patrimoniul cultural material al Republicii Moldova.

Mariana ȘLAPAC, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei

72463419_1397775323718069_3261836483727720448_o

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE

Енциклопедичні видання в сучасному інформаційному просторі : колективна монографія / авт. : М. Киридон, В. Л. Бабка, О. М. Березовський, … І. В. Ксенофонтов, … К. М. Манолаке [та ін.] ; за ред. А. М. Киридон. – Київ : Державна наукова установа «Енциклопедичне видавництво», 2017. – 312 p. – ISBN 978-617-7015-67-2. – Acces: https://ev.vue.gov.ua/wp-content/uploads/2018/04/Inform_full.pdf

Inform_full - Copie_001

 

Inform_full - Copie_149

Vezi Inform_full – Copie

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Octombrie. Pace. Muncă. S. Echimăuți, rn. Rezina, 25 octombrie 1987. Arhivă privată

Iată cum comentează un martor ocular evenimentul: „Era în data de 25 octombrie 1987, în ziua nunții noastre. Am fost înregistrați public, pe scena centrală din centrul satului, în zi de iarmaroc. Era o zi cu soare, multa lume adunată, era foarte frumos. Din păcate, de atunci n-a mai fost așa sărbători mari la noi în sat” (Andrei Marian).

 

Scan10013

A 33-A LUCRARE ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Doctor habilitat Gheorghe Postolache  : Biobibliografie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet. al Rep. Moldova, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”, Grădina Botanică Naţ. (Inst.) „Alexandru Ciubotaru” ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Roşca ; resp. ed.: Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Valentina Gurieva, Elena Negreţchi. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2019 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 240 p. Bibliogr.: p. 138-192 (470 tit.). – 50 ex. ISBN 978-9975-3331-1-5.

Lucrarea este editată cu ocazia jubileului de 75 ani a doctorului habilitat, profesor cercetător, Om Emerit din Republica Moldova, Gheorghe Postolache, personalitate apreciată în țară și peste hotare pentru realizări în domeniul geobotanicii, florei, silviculturii și conservării biodiversității. Gheorghe Postolache a fost conducător a 33 proiecte științifice, dintre care 8 proiecte instituționale, 18 proiecte de grant și 7 proiecte editoriale. În baza cercetărilor științifice a evidențiat legități de formare și răspândire a comunităților vegetale, a elaborat mai multe concepte, clasificări a anumitor tipuri de vegetație, recomandări și îndrumări. A pregătii 7 doctori în științe biologice, dintre care un doctor habilitat. Bibliografia savantului însumează peste 420 de lucrări științifice, inclusiv 24 monografii, 4 broșuri ș.a. Volumul prezintă anumite aspecte din activitatea științifică, didactică, managerială, civică și este adresat cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților.

Coperta. Postolache Gh._

 

Dr_hab_Gh_Postolache_Internet

 

APARIȚIE EDITORIALĂ ÎN COLECȚIA „BIOBIBLIOGRAFIE”

Valentin R. Celac : Biobibliografie / Min. Educaţiei, Culturii şi Cercet., Inst. de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, Bibl. Şt. (Inst.) «Andrei Lupan» ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord. Larisa Andronic ; resp. de ediţie Ion Valer Xenofontov ; bibliogr.: Tatiana Doibani, Ludmila Gheleta. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) «Andrei Lupan», 2019 (F.E.-P. «Tipografia Centrală»). – 408 p. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Cuprins paral.: lb. rom., engl. – 50 ex. ISBN 978-9975-3331-0-8.

Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin MANOLACHE Coordonator: dr. Larisa ANDRONIC

Responsabil de ediţie: dr. Ion Valer XENOFONTOV

Redactori: Viorica CUCEREANU, Eugenia TOFAN

Corector: Elena PISTRUI

Bibliografi: Tatiana DOIBANI, Ludmila GHELETA

Culegere computerizată: Tatiana DOIBANI, Nicoleta BOGDAN

Coperta: Vitaliu POGOLȘA

Fotografii: Arhiva personală a dr. hab. Valentin CELAC, Eugenia TOFAN, Arhiva Muzeului Științei al AȘM, Ion Valer XENOFONTOV

Lucrarea este consacrată doctorului habilitat în biologie, membru al Academiei Internaționale de Ecologie Valentin Celac, specialist consacrat în domeniul botanicii, geneticii și ameliorării. Cercetătorul științific principal la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecţie a Plantelor Valentin Celac este autor a cca 400 de publicații, inclusiv 16 monografii. Se prezintă portretul protagonistului în diferite ipostaze: activitatea științifică, managerială, civică etc. Volumul este adresat profesorilor, cercetătorilor științifici, tuturor celor interesați de domeniul agrobiologiei și publicului larg de cititori.

Celac_2019 (1)

Valentin Celac. Biobibliografie_Internet_

CARTEA LUNII NOIEMBRIE 2019

Valeriu Pasat, Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940–1991), Chișinău, Editura Cartier, 2019, 568 p. ISBN 978-9975-86-364-3

 

       „Istoria relațiilor dintre stat și biserică în Uniunea Sovietică este întortocheată și contradictorie, pe alocuri cu puseuri de thriller. Autoritățile comuniste mânuiau cu măiestrie biciul și cu mai puțină îndemnare biscuitul. Campaniile înverșunate de închidere masivă a locașurilor de cult erau succedate de perioade de îngăduință față de credința strămoșească, considerată rămășiță a trecutului obscurantist – atitudine nu prea firească, generată de rezistența tenace opusă de credincioși zelului iconoclast al entuziasmului comunist.

      Această carte încununează și sintetizează culegerea de documente în patru volume „Ortodoxia în Moldova”, dezvăluie evenimentele atât dramatice cât și, uneori, bizare, din spatele documentelor oficiale din cancelariile autorităților. Asaltarea bisericilor de către oamenii puterii și rezistența opusă de enoriași, popasurile neortodoxe ale protipendadei sovietice raionale pe la mănăstirile de maici, intrigile aproape bizantine țesute atât în mediul ecleziastic, cât și în cel ateu militant desemnat să supravegheze politic ortodoxia, alcătuiesc un mozaic impresionant de evenimente din vastul registru dintre tragic și grotesc. Este o carte despre asaltarea cerurilor de către niște forțe prea telurice și despre sfârșitul previzibil al acestor bătălii purtate sub drapelul raționalismului, care însă s-a dovedit a fi absurdă și, prin urmare, condamnată la eșec”.

 Acad. Valeriu Pasat

 Din sumarul lucrării:

 „Fenomenul ortodox moldovenesc: problema și sursele de documentare”; „Alipirea Basarabiei la URSS: aspectele bisericești ale sovietizării (anii 1940–1941)”; „Războiul și revenirea Bisericii Ortodoxe Române (anii 1941–1944)”; „Sfârșitul războiului și dezorganizarea vieții religioase a Moldovei (anii 1944–1947)”; „Sub semnul restricției corespunzătoare …”: oscilațiile antibisericești ale autorităților și nesupunerea moldovenească (anii 1948–1953)”; „Renașterea religioasă” în stil moldovenesc (anii 1953–1957)”; „Asaltul cerurilor”: algoritmii noi ai relațiilor dintre sat și biserică (anii 1958–1959)”; „Limitele supunerii. Moldova în preajma reformei administrației bisericești (jumătatea a doua a anului 1959 – anul 1960)”; „Vreți să luăm iar topoarele în mâini?” (anii 1961–1965)”; „„Vântul se întoarce și începe din nou aceleași rotiri”: dezghețul” brejnevist în treburile bisericești (anii 1966–1975)”; „Compromisurile „stagnării” și eliberarea bisericească moldovenească (anii 1976–1991)”.

bic_ortodB

APARIȚIE EDITORIALĂ

Historia est Magistra Vitae : Valori, paradigme, personalităţi : In honorem profesor Ion Eremia / Bibl. Şt. (Inst.) “Andrei Lupan”, Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie şi Filosofie ; ed.: Constantin Manolache ; coord.: Liliana Rotaru ; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Institut), 2019 (F.E.-P. “Tipografia Centrală”). – 648 p. : des., fot. Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-3331-2-2.

Se nasc oameni ce profund marchează domeniul în care activează. Unul dintre aceştia este şi omagiatul nostru profesorul universitar Ion Eremia. Cercetătorul, profesorul universitar Ion Eremia cu un profesionalism desăvârşit, cu dragoste, pietate și competență pune la dispoziţia consângenilor şi celor care vor să-l audă adevărata istorie a multpătimitului nostru popor.

 Prof. univ. dr. hab. Ion NICULIȚĂ

Profesorul Ion Eremia ocupă un loc deosebit în inimile noastre, a celor care au absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Lucrările ştiinţifice ale Domnului Profesor Ion Eremia se bazează pe diverse izvoare istorice, o mare parte dintre acestea fiind puse pentru prima dată în circuitul istoric. Date fiind preocupările mele de istoria românilor, mi-a atras atenţia în mod deosebit prin soliditatea argumentelor sale indiferent de tematica preocupărilor. Capacitatea de muncă este una din calităţile de invidiat. Făcea un volum de muncă pe segmente ce ar fi îndreptățit întreținerea unor instituții specializate care se preocupă de medievistică. O simplă analiză fugitivă a bibliografiei profesorului Ion Eremia nu poate să nu impresioneze.

 Conf. univ. dr. Igor ȘAROV

Înaltul profesionalism de cercetător şi notorietatea activităţii sale instructiv-didactice i-au impus numele printre oamenii de ştiinţă şi pedagogii de frunte, cunoscut în ţară şi peste hotare. Spre aceste substanţiale realizări prof. univ. Ion Eremia a parcurs o cale lungă şi anevoioasă, înfruntând cele mai diverse probleme, începând cu munca de acumulare a cunoştinţelor profesionale, urmată de o colectare a materialelor istoriografice şi documentare şi de implementare a rezultatelor obţinute în lucrări ştiinţifice originale, precum şi în procesul instructiv-didactic universitar.

M. cor. Demir DRAGNEV, dr. Ion Valer XENOFONTOV

Profesorul Ion Eremia este omul plin de omenie, cu un suflet creştin. Ce ar însemna acest lucru? Este o fire ce se consacră din dragoste. Discută şi ajută pe fiecare student, îndrumă şi sprijină colegii de breaslă, este o fire modestă şi profundă. Felul de a fi este graţie unei educaţii în spiritul valorilor noastre creştin-ortodoxe. Este corect cu cei din jur, exigent, dar şi înţelegător. A trecut prin multe greutăţi ale vieţii, însă nu s-a lăsat de Dumnezeu, Care i-a fost mereu călăuza.

Preot, dr. Octavian MOŞIN

_EREMIA_2019

Ion EREMIA_Historia este magistra vitae_

BASARABIA ÎN IMAGINI

Întâmpinarea regelui Mihai și a reginei mamă Elena la sfințirea Catedralei din Chișinău de către arhiepiscopul locotenent al Chișinăului Efrem (Tighineanu), 31 octombrie 1942

482_screen - Copie

 

APARIȚIE EDITORIALĂ

Ion Valer XENOFONTOV, Enciclopedia curiozităților. Trecut și prezent. Vol. II, Iași, Editura LUMEN, 2019, 267 p. ISBN 978-973-166-441-5

Enciclopedismul care-l caracterizează pe autor, precum s-a mai remarcat de către preotul Octavian Moșin, doctor în teologie, în istorie și filosofie, conferențiar universitar, și academicianul Mihai Cimpoi, așadar, n-ar strica să-i asalteze și pe consângenii săi de aici și de acum. Și, de ce nu?… să-i facă să devină mai curioși față de cele ce se întâmplă în zilele noastre, în destinul nostru și al Țării, al Vieții și al Curiozității, al metamorfozelor ei deloc simple de pătruns întotdeauna până la capăt. Viitorul dintre trecut și prezent va păstra, credem, oricând vie în inimă și-n conștiința personală și universală setea inepuizabilă de nou și de noi ispitita de Curiozitate – de această minune premergătoare a darului de drum în istoria vieții și-n viața istoriei zăvorâtă în Clipă. Cheia sapientală cu care putem lesne deschide orice ușă umană din taina cuvintelor se află în buzunarul mi(ni)sterial al Curiozității. Ca să vă convingeți aievea, citiți-l pe cercetătorul Ion Valer Xenofontov.

Tudor PALLADI,

Poet, critic literar, traducător, redactor

Print

Enciclopedia Curiozităților_Vol. II_Xenofontov_I.V.

CARTEA LUNII SEPTEMBRIE 2019

 Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste, Iași, Editura Stef, 2019, 261 p. ISBN 978-606-028-159-7.

 Secolul trecut a fost marcat de politici represive aplicate de regimul sovietic, între care și campaniile antireligioase. Numărul martirilor credinței creștin-ortodoxe nu poate fi stabilit cu exactitate nici chiar în baza fondurilor arhivistice existente, atât a celor desecretizate cât și a celor care rămân a fi inaccesibile pentru public și cercetători. Dincolo de aceasta, identificarea clericilor martiri din Basarabia, Transnistria și nordul Bucovinei este una dintre sarcinile importante ale posterității și de ce nu, poate primii pași în inițierea pregătirii dosarelor pentru canonizarea și trecerea în rândul sfinților ale unora dintre ei.

 Protoiereu, doctor în teologie, Ioan LISNIC

Clerici_

MOTTO-UL ZILEI:

„Știinţa constituie cea mai puternică agonisire a omului”.

Michel de Montaigne (1533–1592), scriitor și filosof francez din Epoca Renașterii

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (III)

Între 1965 și 1967 Valeriu Rudic a fost multiplu campion al Moldovei la lupte libere. Este maestru al sportului al URSS (1967) la această probă sportivă, unul dintre cei mai tineri din spațiul sovietic.  Ar fi continuat cu succes cariera sportivă dacă mama nu l-ar fi dojenit părintește că dorește să fie instruit, în primul rând, în domeniul medicinei.

IVX

IMG_2048 - Copie

Notă: RUDIC, Valeriu (n. 18 februarie 1947, s. Talmaza, r-nul Ştefan-Vodă) – biolog, domeniul ştiinţific: microbiologie şi ficobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), doctor habilitat în biologie (1990), profesor universitar (1991). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

OAMENII DE ȘTIINȚĂ, ALTFEL (I)

Azi, 31 iulie 2019, este ziua de naștere a academicianului Ion Bostan. La mulți ani!

Academicianul (1995) Ion Bostan (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul), inginer, savant consacrat în domeniile maşinologiei şi fiabilității maşinilor, s-a născut într-o familie de colhoznici de rând, care au trecut prin calvarul celui de-al Doilea Război Mondial, foametei și deportărilor etc. Mai mult ca atât, în 1957, în urma unei inundații, familia a rămas ruinată, fiind necesară construirea unei noi case. Anton Bostan, tatăl viitorului academician, fără studii speciale, a devenit cel mai bun mecanizator din localitate. Orice tehnică nouă apărută în gospodăria colectivă era pusă în aplicare de badea Anton. Astfel, a pus în circuit primul tractor „Universal”, mașini de procesare a laptelui și de fabricare a smântânii, agregate pentru treieratul grânelor, o făbricuță de tras lîna, unica în lunca Prutului de Jos etc. Dragostea genetică pentru tehnologii și inovații a fost transmisă fiului, viitorului academician.

IVX

 

2

Ion Bostan la pescuit peste frontieră călare pe țap, înapoi  – pe capră. Artist plastic: dr. conf. univ. I. Daghii

 

 

OAMENII MARI SE NASC ÎN CASE MICI

Secvență din casa părintească a academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul. Foto: IVX, 1 iunie 2019

Notă: BOSTAN, Ion (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul) – inginer, domeniul ştiinţific: maşinologie şi fiabilitatea maşinilor. Doctor habilitat în ştiinţe tehnice (1989), profesor universitar (1990). Membru corespondent (1993) şi membru titular (1995) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

IMG_7509

 

 

Anton (1921-2007) și Vasilisa Bostan (1922-1994), părinții academicianului Ion Bostan. S. Brânza, rn. Cahul

IMG_7481

MOTTO-UL ZILEI

„Stai departe de oamenii care iți micșorează ambiția. Oamenii mici întotdeauna fac asta. Cei cu adevarat mari te fac să te simți că și tu poți deveni mare”. Mark Twain (1835-1910), scriitor american

 

ISTORIA ȘTIINȚEI ÎN MOLDOVA

Svetlana Cojocaru, primul doctor habilitat în informatică din Republica Moldova (2007). În foto, Svetlana Cojocaru după susținerea tezei de doctor în ştiinţe fizico-matematice, Institutul de Cibernetică, Academia de Ştiinţe a Ucrainei (1982). Fotografie prezentată de membru corespondent Svetlana Cojocaru. Muzeul Științei al AȘM. Fond foto. Cota arhivistică: 00546d

Notă: Din 2019 membru corespondent Svetlana Cojocaru este vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.

00546d

 

 

RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN IMAGINI

Studenta Universității de Stat din Chișinău Svetlana Cojocaru (Mamei), viitorul membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, la o promenadă cu Vitalie Cojocaru, viitorul soț, 1972

Notă: COJOCARU, Svetlana (n. 26 iulie 1952, s. Butuceni, rn. Râbniţa) – matematician, informatician, domeniul ştiinţific: teoria gramaticilor şi limbajelor, procesarea limbajului natural, interfeţe inteligente, algebra computaţională. Doctor habilitat în informatică (2007). Profesor cercetător (2014). Membru corespondent (2017) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducător științific la șase teze de doctorat (A. Colesnicov, O. Burlaca, M. Petic, N. Curteanu, V. Albu, V. Popukaylo). Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2011).

05. Studenta USM, cu viitorul sot Vitalie Cojocaru

MOTTO-UL ZILEI

„Deşi intelectul nostru doreşte claritatea şi certitudinea, natura noastră găseşte de multe ori că incertitudinea este fascinantă.”

Karl von Klausewitz