ACTIVITATEA IMPRIMERIEI STATULUI CU SEDIUL LA CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

După Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), o problemă dificilă a autorităților locale o constituia adaptarea la noile cerințe ale statului național românesc, ceea ce solicita cunoștințe lingvistice, adaptări tehnice la tipărituri etc. Astfel, la 21 martie 1919, Primăria orașului Chișinău anunța ministrul delegat al Guvernului Român în Basarabia că nu posedă planuri scrise în limba română, iar tipărirea unor asemenea proiecte era imposibilă, deoarece în Chișinău nu exista nicio litografie.
Din această perspectivă, era necesară o tipografie de stat, ce ar fi putut face față cerințelor editoriale. Astfel, ca urmare a unor acțiuni de reorganizare, Tipografia Directoratului de Interne (fosta Tipografie Gubernială din Basarabia, aflată pe str. Carol I, vizavi de Liceul Real; avea un atelier de imprimare cu cinci mașini tipografice) și Tipografia Statului din Chișinău (fosta Tipografie particulară „Бессарабская жизнь”) au fost comasate la 2 martie 1920, sub denumirea de Imprimeria Statului din Chișinău. Procesul de contopire trebuia „să-și urmeze activitatea cu mai multă energie”, pentru a corespunde scopului urmărit.

Imprimeria Statului din Chișinău, fațada (sursa: Fond foto al Centrului de Cercetări Enciclopedice, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, Universitatea de Stat din Moldova)

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Activitatea Imprimeriei Statului cu sediul la Chișinău în perioada interbelică. În: Acta Terrae Fogarasiensis, XIV (Ediție on-line). Făgăraș, 2025, pp. 342-354. ISSN 2810 – 3246. ISSN-L 2285 – 5130.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/342-354.pdf