Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

Olga Căpățînă, poetă, romancieră, jurnalistă de investigație și veterană a două războaie, și-a sărbătorit astăzi 70 de ani de la naștere. Autoare cu un destin impresionant, ea a fost martoră directă la ororile războiului din Afganistan și la luptele pentru Independența Republicii Moldova din 1992. Stabilită la Paris de mai bine de două decenii, scriitoarea a revenit acasă pentru a-și marca ziua de naștere alături de cei dragi.

„Am venit pentru că-i acasă, pentru că aici sunt oamenii dragi, pentru că acesta este meleagul meu, țara mea! Începutul meu e de aici, din Chișinău, din Moldova”, a spus Olga Căpățînă.

Momentul aniversar le-a oferit șansa cititorilor să-și completeze bibliotecile personale cu unele cărți noi, altele reeditate, ale Olgăi Căpățînă.

„Când citești o carte de-a dumneaei, călătorești în timp și în spațiu și în sufletele eroilor pe care dumneaei i-a pus în cărți”;

„Are o poveste impresionantă și a vieții și a creației”;

„Eu o consider Svetlana Alexievici a Republicii Moldova. Olga Căpățînă însă este un fenomen, a participat la două războaie, ea descrie această experiență în romanele sale”, au spus cei prezenți la eveniment.

Și luptătorii pentru independență i-au transmis un gând bun omagiatei.

„În primul rând este un coleg, este un soldat al națiunii, la fel ca mine. Este veteran la două războaie, trebuie s-o onorăm”, a menționat Anatol Caraman, președintele Asociației „Tiras-Tighina”.

„Am început a scrie mai mult cu gândul să povestesc oamenilor ce s-a întâmplat în Afganistan și încă mai mult ce s-a întâmplat în 1992 în Transnistria. Eu și în „Figaro” am un articol foarte mare despre deportările din Moldova. Asta e durerea mea”, a relatat Olga Căpățînă.

Atmosfera a fost completată de momente artistice.

„Legătura mea cu Olga Căpățînă este anume de la începuturile mele ca artist aici, în Chișinău, textele ei pe atunci exprimau starea mea pe atunci tânăr, avem câteva cântece patriotice și de dragoste”, a spus Vali Boghean, artist.

Olga Căpățână s-a născut pe 30 iunie 1955, în satul Lencăuți, raionul Edineț. Cărțile ei au fost traduse în mai multe limbi. Scriitoarea deține numeroase premii literare, iar în 2017 a fost apreciată cu Medalia de aur a Academiei Internaționale franceze.

https://moldova1.md/p/51884/olga-capatana-scriitoarea-care-a-trait-istoria-pe-front-si-a-asternut-o-in-carti-si-a-marcat-cei-70-de-ani-acasa

Secvenţă de la susţinerea tezei de doctorat cu tema „Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea)”, autor Dmitri Șibaev, specialitatea 622.07. Istoria științei și tehnicii (arte vizuale), conducător științific Mariana Șlapac, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în studiul artelor, conferențiar cercetător. Foto: IVX, 27 iunie 2025

Teza de doctorat este relevantă şi una de pionerat pentru domeniile studiului artelor, istoriei, patrimoniului, culturologiei etc. Din perspectiva actualităţii, subiectul cercetat şi analizat de domnul Dmitri Șibaev îl vedem ancorat într-un act al identităţii artistice în spaţiul pruto-nistrean, un cadru teritorial ce tinde să-şi găsească reperele existenţiale într-o dimensiune mai extinsă, cel al interferenţelor culturale, al spaţiilor de frontieră, de melanj creativ. Este o relaţie şi comportament socio-artistic antrenat într-un exerciţiu creativ dintre centru şi periferie, între propriile căutări, izolări şi reveniri la valori autentice. Lucrarea reprezintă un parcurs al gambitului mental venit pe filierea imprimării metafizice a desenului artistic, purtător, în esenţă, a unei bogate genetici intelectuale.
Problematica enunţată – una în premieră istoriografică –, constituie o abordare pe dimensiune verticală şi orizontală a dinamicii unui domeniu îngust, însă destul de relevant, cel al desenului artistic urmărit cu acribie profesională de către autor pe filiera a patru regimuri socio-politice: cel al Basarabiei în componenţa Imperiului Rus, al Basarabiei în componenţa României întregite, a Basarabiei anexate de Uniunea Sovietică şi Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, parcursul unui domeniu al operei umane, metamorfozele acestuia le vedem trasate gradual şi constatăm cum se schimbă vizibil sau se pliază tacit la realităţile cotidiene.
IVX

Actriţa Tinca Gorcenco, în rolul Mariei Tănase. Regie, scenariu: Nelly Cozaru; scenografie: Adrian Suruceanu. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Foto: IVX, 26 iunie 2025

Balta cu 25 de nuferi, 17 broaşte şi mulţi ochi curioşi. Mănăstirea Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Foto: IVX, 25 iunie 2025

„Parisul cu gust de caramelă sărată” a scriitoarei Olga Căpăţână face o carieră de succes.
Prima ediţie (2020) demult s-a epuizat, iar cea de-a doua ediţie (25 iunie 2025) are undă verde spre inimile cititorilor.
Ca de obicei, Olga Căpăţână ne surprinde plăcut.
APROPO, la 28 iunie 2025, ora 11:00, Olga Căpăţână are o serată de creaţie plină de surprize la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

Feerie de vară. Foto: IVX, 25 iunie 2025

Sursă: Vocea Poporului. Publicaţie periodică a Confideraţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Ziar naţional, nr. 23 (1683), vineri, 20 iunie 2025, p. 7.

Olga Căpăţână. Poveste cu patru neveste [16+]. Paris, Editura C´ARTE (Tipografia Centrală Chişinău), 2025. – 288 P. ISBN 978-2-488373-01-2.

Cel mai recent roman al scriitoarei Olga Căpăţână reprezintă o naraţiune realistă a împletirilor de destine, spaţii, fobii, parvenism politic, mistică, erotism, medicină ilegală, raket, război, înţelepciune populară, conflictul dintre spiritual şi fizic. Jalonul cronologic inferior al povestei în poveste începe cu finalul de existenţă al Uniunii Sovietice şi se finalizează cu tragedia umanitară de la Bucea, Ucraina (3 martie 2022). Romanul este o expresie a existenţialismului îmbinat cu umor cotidian. Vorba autoarei ,,Pace să fie şi sănătate; în rest, totul trece odată cu viaţa…”

Sursă: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

„Sânul lui Avraam”*. Fragment din programul iconografic exterior al Bisericii cu hramul Sf. Gheorghe, Mănăstirea Voroneţ. Fotoreproducere: IVX, 7 iunie 2025
Notă: „A trăi ca în sânul lui Avraam”, expresie ce reflectă loc care se află în Împărăția lui Dumnezeu.

BUCOVINA ŞI BASARABIA ÎNTRE TRADIȚIONALISM ŞI MODERNITATE: ISTORIE REGIONALĂ, PERSPECTIVE NAȚIONALE ŞI MIZE GEOPOLITICE EUROPENE
250 de ani de la anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac. SIMPOZION ȘTIINTIFIC INTERNAȚIONAL. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, 4-7 iunie 2025

Program simpozion Bucovina si Basarabia

Conferința științifică internațională „Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, 6 iunie 2025

Agenda_pe_Secțiuni_Conferința_Științifică_Internațională

Măcelării în Chișinăul interbelic

Foto: Lucrări de modernizare la Piața Nouă, cca 1935.

În Piața Noua (actualmente Piaţa Centrală) din Chişinău funcționau mai multe măcelării. Astfel, măcelăria lui Ion Marinin se afla în Piața Nouă, nr. 31. Se vindea carne de porc, slănină, untură. Tot în Piața Nou, la nr. 20, se afla Măcelăria lui Onofrei Șuleac. Se vindea carne de vită și de vițel. O panoramă a comercializării cărnii în Piața Nouă ne-o oferă Gazeta Basarabiei (1936): „În Piața Nouă se întind paralele mai multe străzi cu carne, care au un miros de sânge, ca asasinii. Vitele masacrate atârnă de cârligele măcelarilor. Priveliștea e barbară: abdomene spintecate ca într-un harachiri, creieri scoși din cutia lor, inimi smulse și fudulii decapitate. Măcelarii cu înfățișare de călăi împlântă cuțitele în carnea animalelor jertfite și cu gesturi abile de chirurgi taie un ficat sau un mușchi. Frigul a învinețit hălcile de carne, care spânzură în fața barăcilor. Sângele e numai o culoare transparentă, prin care surprinzi vine și artere. Piața de carne se împarte în două, după rit. O tăbliță indică unde poți găsi carne creștinească și unde se află carnea izraelită… Zăpada s-a înnegrit în piață. Invazii de ciori zboară deasupra măcelarilor și se strecoară printre pași ca să ciugulească un os, care le dă impresia de hoit”.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/78-79_62.pdf

Angajaţi şi colaboratori ai revistei „Moldova” sărbătorind Ziua mondială a presei. De la stânga la dreapta: V. Dumbrăveanu, B. Marian, M. Cibotaru, D. Batâr, A. Gromov ş.a. 1986. Sursă: colecţia prof. univ. D. Batâr

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf