Monthly Archives: May 2025

CALENDAR NAŢIONAL-2025

ACADEMICIAN MIRCEA BOLOGA (31 MAI 1935 – 18 APRILIE 2025)

CalendarNational2025_page-0215
CalendarNational2025_page-0216
CalendarNational2025_page-0217

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Mircea Bologa. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 214-216. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

APARIŢIE EDITORIALĂ

Profesorul Victor Druţă este autorul a două cărţi. Dacă prima lucrare este dedicată istoriei culturii şi civilizaţiei italiene (2022), atunci a doua carte este un roman (2025).

500630845_10162705286740768_3730965167334866752_n

NATURA

Salcia plângătoare din Bardar – sursă de inspiraţie pentru eminescologul Aurel David. Foto: IVX, 24 mai 2025

viber_image_2025-05-24_20-44-02-469

ÎN NATURĂ

Patria nuferilor din Republica Moldova – lacul din Bardar (îngrijit de Gheorghe Luchița). Foto: IVX, 24 mai 2025

viber_image_2025-05-24_20-44-01-855

CHIŞINĂUL INTERBELIC

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR (PROFESIONAL) DIN CHIȘINĂUL INTERBELIC ÎNTRE NAȚIONAL ȘI DIVERSITATE ETNICĂ

Geograful și pedagogul francez Emmanuel de Martonne, care a vizitat Basarabia în iulie 1919, afirma că din cele patru licee chișinăuiene, în trei se preda în limba română, iar „unul a rămas în întregime rusesc; mai există și un liceu polonez”. Liceul de Băieți nr. 2 „Mihai Eminescu” din Chişinău şi Școala Reală din Bender erau destinate evreilor. La Liceul de Băieți „M. Eminescu”, considerat cel mai bine organizat liceu din Chişinău, în 1919, studiau 155 de elevi în opt clase, ghidați de 16 profesori. Programa de studii era identică cu cea a liceelor românești. Limba, istoria și geografia constituiau obiecte obligatorii.
Odată cu instaurarea administrației sovietice, în vara anului 1940, în Basarabia, instituțiile culturale și de educație din Chișinău au fost deposedate de bunuri. Sovieticii mizau pe ștergerea memoriei identitare și istorice a urbei care prindea tot mai mult contururi românești.

81. Liceul de Baieti

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-112-132.pdf

CALENDAR NAŢIONAL 2025

Valeria NOVODVORSKAIA (1950-2014)

CalendarNational2025_page-0202
CalendarNational2025_page-0203

Sursă: Xenofontov Ion Valer. Valeria Novodvorskaia. În: Calendar Național 2025 / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coordonator: Veronica Borș ; autori: Elena Barbos-Balinschi, Maria S. Ciobanu, Elena Harconița, Ana Struță ; colegiul de redacție: Andrei Eșanu (președinte), Iurie Colesnic (vicepreședinte), Iulian Filip… Ion Valer Xenofontov [et al.] ; Colaborare: acad. Andrei Eșanu, dr. Ion Valer Xenofontov, dr. Maxim Melinti, dr. Elena Varzari, Tatiana Grușco ș.a. Redactor: Elena Varzari ; redactare bibliografică: Elena Barbos-Balinschi. – Chișinău, 2025 (Primex-Com), pp. 201-202. ISSN 1857-1557.

Vezi: http://bnrm.md/files/publicatii/CalendarNational2025.pdf

ISTORIE ŞI PERSONALITĂŢI

CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE A OMULUI DE STAT ROMÂN ALEXANDRU MARGHILOMAN
(27 ianuarie 1854, Buzău – 10 mai 1925, Vila „Albatros”, Buzău)
Vezi: https://enciclopedia.asm.md/?p=10992
viber_image_2025-05-10_22-16-26-987
Foto: Palatul Marghiloman („Vila Albatros”) din Buzău, 9 mai 1925.
Din 1 octombrie 2015 aici funcționează Centrul Educațional „Alexandru Marghiloman”.

CHIŞINĂUL INTERBELIC

Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic

Școala, supranumită „Muntele Athos”, se afla nu departe de gara feroviară, „pe o sprânceană de deal, deasupra unei crâșme”.
Amplasată pe str. Muncești, nr. 101, avea un parc imens pe deal, „un local în care te pierzi ca într-un labirint”.
Elevele purtau vestimentație îngrijită și elegantă, uniforme bine călcate, cu gulerașe brodate, părul pieptănat era prins într-un fileu cu panglică de culoare neagră.
În localul şcolii, sovieticii au fondat Institutul Pedagogic din RSSM. La 16 iulie 1941, Armata Roșie, forțată să se retragă din Basarabia, a minat edificiul. „A salvat-o moș
Petru, paznicul, care a tăiat firele detonante în clipa când ultimul ostaș sovietic ieșea pe poarta școlii”.

94.

Foto: Corul Școlii Eparhiale de Fete și Seminarului Teologic din Chișinău distins de Societatea Tinerimea Română cu Premiul excepțional onorific, 29 aprilie 1938. Colecția foto Iurie Cojocaru

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/110-116_35.pdf

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL PERSONAL IVAN D. CIOBANU (1910–2000) DIN FOSTA ARHIVĂ ȘTIINȚIFICĂ A AȘM

În primăvara anului 1998, o serie de materiale cu referire la activitatea lui Ivan D. Ciobanu au fost predate Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, cea mai mare structură instituțională specializată în domeniul științei și istoria științei.
Drept urmare, în contextul sistematizării și descrierii științifice, a fost înființat Fondul 44, care conține un singur inventar și include 83 de unități de păstrare, documente datate cu anii 1917–1995. Deși comportă amprenta inerentă a timpului, a regimului totalitar comunist, conținutul fondului de arhivă este important pentru cercetători prin faptul că deține diverse materiale cu caracter științific (manuscrise, extrase din lucrări, ziare și/sau reviste, prelegeri și rapoarte, certificate, fotocopii ale documentelor de arhivă, povestiri culese în anii 1946–1981), precum și diverse amintiri sau informații biografice (fișe personale, diplome, certificate, mandate, permise, felicitări, invitații etc.), inclusiv manuscrise ale pieselor: Unde dai şi unde crapă, Pe când se coc vişinile, La prieteni. O serie de culegeri de povestiri, majoritatea cărora este de satiră și umor popular, se referă la Fata frumoasă (1939), Nănaşul şi finul (1941), La aprinsul zorilor (1947) ș.a.

005
I.D. Ciobanu, adunând folclor în s. Molovata-Nouă, anii 1960

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/12-22_9.pdf

CHIŞINĂU 2025

Strada Coşniţa. Foto: IVX, 24 aprilie 2025

„Sufletul oamenilor seamănă foarte mult, cu străzile oraşului în care trăiesc”.
(Geo Bogza)

1)

ISTORIA ŞTIINŢEI

FONDUL DE ARHIVĂ PERSONAL AL ACADEMICIANULUI NICOLAE DIMO (1873–1959)

2 (2)
3 (4)
Fondul personal al academicianului, profesorului, doctorului în științe geologice și mineralogice Nicolae Dimo a intrat în patrimoniul Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei în anii 1950 (în contextul fondării Arhivei), pe filiera Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului care-i poartă numele.
Fondul arhivistic prezentat relevă aspecte din biografia privată, științifică și managerială a academicianului N.A. Dimo. În context, se constată aspecte din cercetarea pedologică atât a unui spațiu extins (european, asiatic), cât și a unui regional (basarabean, Moldova sovietică). Este fixat nivelul de cercetare științifică a genezei, evoluției și distribuției solurilor la
sfârșitul anilor 1950. Un aspect relevant rezidă în ingerința factorului politic și ideologic în domeniul științelor vieții și condiția savantului sub amprenta timpului. Materialul analizat ne permite să constatăm un cercetător științific autentic, unul mai puțin ancorat în rutina vieții cotidiene și celei de ideologizare a științei în contextul epocii staliniste și postaliniste.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/125-138_2.pdf

NOUTĂŢI EDITORIALE

O TOPOGRAFIE A SPAȚIALITĂȚII SACRE

Monografia Cronica Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Abaclia, elaborată de Dinu Putere, include deopotrivă o dimensiune științifică, privind cartografierea lăcașului sfânt, și una spirituală – cea a sentimentului religios, a pietății față de valorile perene ale spațiului nativ.
Lucrarea este elaborată de un autor rafinat care se manifestă într-o ipostază dublă: de autentic cercetător științific, dar și de fiu exemplar al satului de baștină, unul care sesizează că universul nu poate fi cucerit dacă nu se pornește de la rădăcini, de la firul de iarbă verde, de la o topografie a spațialității sacre. Actul creației supreme este puternic conectat cu cel al spiritualității, al energiei universului.

1.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/179_14.pdf