Monthly Archives: May 2016

„11” CONSIDERENTE DESPRE ENCICLOPEDISTUL GHEORGHE BACIU („SHERLOCK HOLMES DE MOLDOVA”)

Motto: „Voi, tinerilor, ascultați un om bătrân la care oamenii 
bătrâni își plecau urechea când erau tineri”.
Cezar Augustus (63 î. Hr. – 14 d. Hr.)

Doctorul habilitat în medicină (1983), profesorul universitar (1988) Gheorghe Baciu este un fenomen unic în spațiul pruto-nistrean. Este medic legist, specialist în criminalistică, cadru didactic universitar, pedagog, fondator de școală științifică, cercetător științific, manager, inventator, publicist, istoric, arhivist, jurist, biograf, genealogist, cronicar, psiholog, colecționar, etnograf, fotograf, poet, editor, redactor științific, membru al colegiilor de redacție ale revistelor științifice, muzeograf, memorialist, filantrop, patriot, cugetător, orator, modest… OM ÎNȚELEPT. Este membru al Academiei Balcanice de Medicină Legală (2003), doctor honoris causa al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport (2015), decorat cu Ordinul „Gloria Muncii” (2007). Autobiografia și-a expus-o cu antren în romanul „O viață de zbucium” (2009). S-a născut la 2 octombrie 1936 în orașul Bălți, localitate căreia i-a consacrat o monografie (2011) de o înaltă ținută științifico-documentară și plină de afecțiune pentru Mica Patrie Mare.

Merită respectat și promovat ca o adevărată valoare națională, din următoarele considerente:

  1. Este autorul unei opere științifice și publicistice colosale. A elaborat circa 600 de publicații științifice și de popularizare a științei, inclusiv 30 de monografii, manuale, cursuri didactice. Este deținător a 12 brevete de invenție. Are publicații științifice în Republica Moldova, România, Franța, Grecia, Bulgaria, Macedonia, Federația Rusă, Ucraina, Letonia, Estonia, Belarus ș.a. Majoritatea lucrărilor le-a publicat pe cheltuială proprie.
  2. A fondat o școală științifică autohtonă în domeniul medicinei legale prin dezvoltarea capacităților intelectuale și profesionale ale factorului uman (este conducător/consultant științific la opt teze de doctor și doctor habilitat), logistic (este creatorul/managerul unei instituții de profil) și creativ (opera științifică vorbește de la sine). A fost șeful Catedrei de medicină legală de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (1995–2008), directorul Centrului de Medicină Legală din Republica Moldova (1997–2008).
  3. A coordonat studii postuniversitare prin masterat, secundariat clinic, doctorat și postdoctorat a peste 40 de specialiști din Republica Moldova, România, SUA, Palestina, Sudan, Yemen.
  4. Este fondator al metodei experimentale de cercetare (pe biomanechine) a leziunilor mecanice prin aplicarea forței compresionale dozate.
  5. În 1972, pentru prima dată în lume, a demonstrat posibilitatea formării post-mortem a măștii echimotice la compresiunea toracelui. Acest fenomen a fost considerat anterior drept efect al acțiunii intravitale. În mediul de specialitate, această manifestare este numită „fenomenul Baciu”(!).
  6. A contribuit la fondarea Muzeului de Medicină Legală, care este și un laborator practic pentru studenți. Exponatele din acest muzeu sunt unice în lume.
  7. Este autorul unui dicționar biografic unic, care include 303 doctori habilitați, profesori universitari, absolvenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (2012). Pe toți protagoniștii dicționarului i-a cunoscut în mod personal, inclusiv pe Nicolae Testemițanu. De altfel, cercul de prieteni al profesorului Gh. Baciu este constituit din personalități din toate domeniile științei, culturii, economiei etc.
  8. Enciclopedistul Gheorghe Baciu are propriile concepții referitoare la evoluția istorică a medicinei în spațiul actual al Republicii Moldova, valorificate editorial printr-o serie de lucrări științifice (1997, 2001, 2013, 2015). Consideră că istoria medicinei trebuie prezentată prin prisma biografiilor medicilor. În prezent trudește la o istorie complexă a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
  9. În calitate de medic legist are propriile viziuni referitoare la viața și moartea poeților naționali Mihai Eminescu (1850–1889), Alexie Mateevici (1888–1917) și Grigore Vieru (1935–2009), pe care le-a expus într-o monografie științifică (2014). Aceste constatări nu sunt în unison cu versiunile vehiculate asupra subiectului.
  10. Poveștile de viață, pline de dramatism, descrise cu raționament logic de profesorul Gheorghe Baciu, „Sherlock Holmes de Moldova”, în lucrarea „Istorii de suferință și victimizări omenești” (2015), sunt rupte parcă din scenarii Filmate și puse în scenă, acestea bat orice scenarii de groază și ar face carieră de succes în arta cinematografică și teatrală națională și mondială.
  11. La mulți ani, Maestre!

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/11-considerente-despre-enciclopedistul-gheorghe-baciu-sherlock-holmes-de-moldova_14432

 Legende foto:

  1. Doctorul Gh. Baciu în timpul gărzii în Secția de traumatologie la Spitalul Clinic Republican, 1961. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    1

  2. Vizita lui Nikita Hrușciov, secretar general al PC al URSS, la Chișinău surprinsă de către Gh. Baciu cu aparatul foto „Smena”, octombrie 1960. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    2

  3. Prof. univ. Gh. Baciu la seminarele de anatomie cu studenții Institutului de Educație Fizică și Sport, 1993. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    3

  4. Portret-expres executat de Victor Zveaghin (Rusia) în timpul susținerii tezei de doctor habilitat de către Gh. Baciu. Semnat dreapta jos și datat stânga jos: 30 noiembrie 1983, ora 16.10. Inscripționat (în limba rusă): Moscova, susținerea tezei. Desen în creion, 10 x 12 cm.
    Notă: Victor Zveaghin a condus lucrările de deshumare a familiei imperiale ruse, asasinate de către bolșevici în 1918. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    4
  1. Sherlock Holmes imaginat de ilustratorul britanic Sidney Edward (1860–1908) în revista „Strand” are trăsături fizice și intelectuale comune cu profesorul Gh. Baciu. Sursă: http://www.artintheblood.com/scan/sidbits.htm
    5

  2. Prof. Gh. Baciu împreună cu colectivul Catedrei de medicină legală de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, 2008. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    6

  3. Prof. Gh. Baciu, doctor honoris causa al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport, 2015. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    7

  4. Gh. Baciu: tată și bunic, 2009. Arhiva privată Gheorghe Baciu
    8

  5. Enciclopedistul Gh. Baciu în lumea operei științifice și a celei de popularizare a științei. Foto: Ion Xenofontov, 9 mai 2016
    9

ZECE CURIOZITĂȚI DIN LUMEA ANIMALELOR

Motto: „Omule, nu te mândri cu superioritatea ta față de animale;
ele nu au păcat, dar tu, cu măreția ta, pângărești pământul
prin existența ta și îți lași urmele prostiei după tine”.

Fiodor Dostoievski (1821–1881), scriitor rus

 

Lumea animalelor este misterioasă. Omenirea nu a cercetat-o încă în profunzime. Entomologii, fiziologii, scriitorii, filosofii au studiat unele particularități fiziologice și psihice ale necuvântătoarelor și au rămas profund surprinși de viața acestora.

Totalitatea speciilor de animale de pe glob (fauna) este formată din circa 2 mil. de specii, dintre care 96% revin nevertebratelor și doar 4% cordatelor. Masa substanței vii pe Terra este permanentă pe parcursul a sute de milioane de ani și este de un cvadrilion de tone (1015 t). Multe specii de animale sunt pe cale de dispariție. Cel mai crud vânător de pe glob, omul, a contribuit în mod direct la această „realizare”. Consemnăm din istorie doar cazul marchizului Piponschi (1867–1923) care pe parcursul vieții a împușcat 15 556 813 animale. Woody Allen, regizor de film și comediant american, are o vorbă cu haz, ce reflectă realitățile om versus animale: „Câinele meu când și-a dat seama că seamănă cu mine s-a sinucis”.

Profesorul universitar Ștefan Țurcanu, doctor habilitat în științe biologice (1996), cadru didactic la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a Universității Agrare de Stat din Moldova, este autorul unei enciclopedii bilingve unice în lume, consacrate curiozităților din lumea animalelor, editate în anul 2006 și redactate științific de academicianul Ion Toderaș, directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei. Cu permisiunea savantului Șt. Țurcanu am spicuit 10 curiozități din cele circa 2 500 pe care le-a depistat și descris cu interes sporit.

  1. Cel mai longeviv animal este crocodilul. Acesta trăiește circa 300 de ani și are cel mai complex creier printre reptile. Crocodilii tineri se pot cățăra în copaci. Anual între 1500 și 2500 de oameni sunt omorâți de către aceste animale.
  2. Cercetătorii au depistat organisme animale la adâncimea oceanului de circa 10 000 m. Majoritatea acestora sunt transparente.
  3. Râma obișnuită trăiește circa 10 ani. La 1 ha de sol, biomasa râmelor (Lumbricus terrestris) atinge greutatea de 2-4 t și acestea prelucrează anual până la 50-60 t de sol, transformându-l întru-un compus bogat în humus. Dintre toate viețuitoarele, râmele pătrund cel mai adânc în pământ (până la 8 m). Datorită cililor de la suprafața corpului, râma fuge ușor în pământ, evitând chiar tăișul hârlețului. Deși nu dispun de ochi, râmele deslușesc bine lumina soarelui și a lunii. Râmele deosebesc una și aceeași notă muzicală luată în acord de bas și vioară.
  4. Cel mai mare diametru al ochiului dintre toate viețuitoarele de pe glob îl are calmarul, fiind de 40 cm. Pentru comparație, diametrul ochiului la balenă este de doar 12 cm. Cu ajutorul ochiului, calmarul percepe căldura emisă de alte animale prin intermediul unor radare localizate în organul vizual.
  5. Sensibilitatea la păianjen în privința prezicerii vremii întrece cele mai sofisticate aparate ale sinopticienilor. Păianjenul anunță anticipat, cu aproximativ 15 zile, schimbările climaterice. Astfel, dacă: împletește propria frânghie de țesătură rapid, vremea se va răci; produce fire lungi, vremea va fi frumoasă; firele sunt scurte, vremea se va înrăutăți; se ascunde, va ploua; își sparge propria țesătură, ploaia va fi însoțită de furtună.
  6. Bogăția culorilor de pe pământ se datorează insectelor.
  7. La unele specii de călugărițe (Mantis religiosa) femela începe să mănânce masculul odată cu actul împerecherii. Începe să-și mănânce partenerul de la cap astfel încât, până ajunge la abdomen, fecundarea deja e un fapt consumat. Prin aceasta acumulează energia necesară pentru dezvoltarea urmașilor.
  8. Cele mai uimitoare locașuri de ale insectelor sunt cele ale termitelor. Unele dintre aceste adăposturi au 7,5 m (pentru oameni, drept echivalent, sunt zgârie-norii, cu o înălțime de 9 km). Aceste ansambluri arhitecturale unice, construite de insectele oarbe, dispun de „climatizatoare”, „livezi” subterane, unde cresc ciuperci. În cea mai luxoasă cameră (camera regală) locuiesc regele și regina termitelor. Femela-matcă (regina) este în permanență servită de un mascul (rege) de dimensiuni obișnuite. Substanțele chimice din excrementele mătcii, pe care le consumă populația de termite, preîntâmpină apariția altor regine și regi. Termitele și furnicile își hrănesc larvele cu salivă, care conține substanțe hrănitoare ce pătrund în ouă prin membrană.
  9. Un gândac de bucătărie decapitat poate supraviețui câteva săptămâni și moare din cauza foamei.
  10. Porcul (Sus scrofa) este cel mai proxim, din punct de vedere anatomic și fiziologic, animal de om. Vasele sangvine și cordul porcului după dimensiuni sunt aproximativ egale celor ale omului. Grupele de sânge sunt asemănătoare. Pielea este identică cu cea a omului și poate chiar să se bronzeze. Sunt la fel și caracteristicile dinților, ochilor, ficatului, rinichilor. Chiar și bolile nou-născuților sunt aproximativ aceleași ca și ale copiilor în lactație. Porcii pot emite 23 de „cuvinte”.

Ion Xenofontov, doctor în istorie

Sursa: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-din-lumea-animalelor_14418

Legende foto

  1. Profesorul universitar Ștefan Țurcanu, autorul unei enciclopedii a curiozităților din lumea animală, este și deținătorul unui bust al fiziologului, psihologului și medicului rus I.P. Pavlov (1849–1936), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1904). Foto: Ion Xenofontov, 31 martie 2016
    '1     
  2. Edițiile bilingve ale enciclopediei consacrate curiozităților lumii animale, elaborate și editate de savantul Ștefan Țurcanu. Foto: Ion Xenofontov, 31 martie 2016
    2 (3)     
  3. Expoziția „Rase de animale și păsări” de la parterul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii a Universității Agrare de Stat din Moldova. Foto: Ion Xenofontov, 31 martie 2016
    3 (3)     
  4. „Libertatea” afghană ţintită de militarii sovietici în războiul sovieto-afghan (1979–1989). Arhiva privată Ion Xenofontov
    4     

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE ENCICLOPEDISTUL NICOLAE MILESCU SPĂTARUL

Motto: „Interesantă și ciudată personalitate”.
Petre P. Panaitescu (1900–1967), istoric și filolog român

Nicolae Milescu Spătarul a fost una dintre cele mai mari personalități din domeniul culturii, științei și diplomației europene de la mijlocul secolului XVII – începutul secolului XVIII. S-a născut în 1636 în jud. Vaslui într-o familie de boieri. Potrivit cercetătorului Sergiu Bacalov, neamul Milescu a fost unul dintre neamurile de cinste ale Țării Moldovei, cu ramificații genealogice peste hotare, inclusiv Țara Muntenească, Imperiul Otoman, Imperiul Rus și Țara Căzăcească. Nicolae Milescu Spătarul îşi începe studiile la Academia domnească din Iaşi, continuându-le la Marea Şcoală a Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol (1645–1653), apoi în Italia, unde capătă o aleasă pregătire umanistă. Avea cunoştinţe profunde în materie de civilizaţie clasică, de istorie, teologie, filosofie etc. A fost grămătic în domnia lui Gheorghe Ştefan, mare-spătar (mecinic – purtător de spadă) în timpul lui Gheorghe Ghica (titlu pe care îl va purta ca un al doilea nume în tot restul vieţii), consilier intim al lui Ştefăniţă Lupu, reprezentant  al lui Grigore Ghica la Poarta Otomană. Moare la Moscova în 1708.

  1. Între 1664 și 1668 Nicolae Milescu Spătarul a vizitat câteva ţări vest-europene. Cu o misiune diplomatică din partea lui Gheorghe Ştefan pleacă la Stockholm, apoi la Paris, cerând la diferiţi regi ajutor împotriva turcilor. În 1669, după o tentativă eşuată de a ocupa scaunul domnesc, este nevoit să-şi părăsească pentru totdeauna țara.
  2. În decembrie 1669 – ianuarie 1671 Nicolae Milescu s-a aflat la Constantinopol, la patriarhul Dositei al Ierusalimului, consilierul ţarilor ruşi în domeniul problemelor orientale. Nicolae Milescu trece în 1671 în Rusia, îndemnat de patriarhul Dositei, unde va rămâne până la sfârșitul vieţii. În scrisoarea de recomandare adresată ţarului Alexei Mihailovici, Dositei îl caracteriza ca pe un om „zelos, învăţat şi înţelept”, care a străbătut numeroase ţări şi împărăţii ca să se instruiască şi este ca un cronograf, în care sunt adunate toate lucrurile lumii: în zadar s-ar căuta un alt om asemenea lui.
  3. A fost unul din primii învățători și educatori ai țarului Petru I (1682–1725).
  4. Nicolae Milescu a fost poliglot – cunoștea limbile elină, slavonă, latină, neogreacă, franceză, germană, turcă, arabă, italiană, care i-au fost de un real folos în activitatea de cărturar şi diplomat al Moldovei, Munteniei, iar apoi şi al Rusiei. La 11 decembrie 1671 este numit traducător din limbile elină, latină, neogreacă şi română, iar peste puţin timp el ajunge şef al corpului de traducători de pe lângă Departamentul Diplomatic. Având un prestigiu personal în fața autorităților rusești, Nicolae Milescu a efectuat o răsunătoare misiune diplomatică în China (1675–1678) în scopul de a rezolva diferendele de la graniţa ruso-chineză şi de a stabili relaţii diplomatice şi comerciale între cele două ţări. Până la această misiune, relațiile diplomatice ale Rusiei cu China s-au mărginit la trimiterea unor simpli cazaci. Relatările lor de călătorie erau doar niște însemnări naive ale unor oameni puțin cultivați.
  5. Pentru misiunea din Rusia s-a pregătit minuțios. Din arhivele imperiale a scos copii după scurtele relatări ale curierilor ruși trimiși anterior în China. S-a înarmat cu diferite instrumente și cărți științifice (un compas, un astrolab, o carte de optică, un dicționar chinezesc). Suita sa a fost formată din 40 de oameni pe jos și călări, plus garda de cazaci. A ales pentru această misiune oameni cu experiență ca Milovanov, care mai fusese în China în 1670 (l-a întâlnit la frontierele Chinei), grecul Spiridon, giuvaergiu, medicul grec Ioan, medicul „alchimist” Iagan, secretari pentru scrieri etc. Având cu el o mare sumă de bani pentru întreținerea misiunii și daruri destinate împăratului Chinei, Nicolae Milescu a părăsit Moscova la 3 martie 1675, după ce și-a luat în chip solemn rămas bun de la țar. Acesta îi încredință scrisori pentru „fiul cerului” în limba rusă, turcă și tătară. Această călătorie îi prilejuieşte scrierea câtorva tratate de reală valoare ştiinţifică şi artistică.
  6. Împăratul Shengzu l-a primit pe Nicolae Milescu cu mari onoruri, într-o casă, nu departe de zidurile Beijingului. A luat masa împreună cu împăratul, acesta din urmă oferindu-i în dar o piatră prețioasă de mari dimensiuni incrustată cu spinel roșu, utilizată la împodobirea coroanelor pentru țari.
  7. După reîntoarcerea sa în Rusia, participă în calitate de traducător din limbile turcă şi tătară la expediţiile lui Petru I împotriva cetăţii Azovului (1695– 1696), iar în calitate de consilier al ţarului – la tratativele guvernului rus cu delegaţia armenească referitoare la eliberarea Armeniei de sub administrarea persană şi turcească (1701–1707).
  8. Opera lui Nicolae Milescu se constituie din patru cicluri, care vădesc o consecventă perfecţiune a metodelor de investigaţie a materialului faptic. Primul ciclu inserează tratate şi traduceri de opere teologice; al doilea ciclu include lucrări de istorie, de prevestire, de morală şi lămurire a diferitor legende istorice; în al treilea ciclu intră patru tratate de estetică (scrise în limba rusă), legate de activitatea pedagogică a lui Nicolae Milescu, și ultimul ciclu îl constituie lucrările capitale cu prilejul soliei sale în China, care reprezenta pentru acea vreme cea mai cuprinzătoare schiţă geografică, istorică şi etnografică asupra acestei ţări. Lucrările sinologice ale lui Nicolae Milescu au un caracter profund enciclopedic şi calităţi artistice. În secolele XX – XXI multe hărți istorice sunt elaborate după descrierile făcute de marele cărturar. Copiile şi traducerile lor se păstrează în cele mai mari biblioteci europene.
  9. Moștenirea istorică a enciclopedistului Nicolae Milescu Spătarul rezidă în faptul că pînă în prezent opera acestuia este una recurentă și formează o punte culturală și diplomatică dintre Europa și Asia. Descrierea pe care a făcut-o marele cărturar referitoare la călătoria sa în China este cea mai prețioasă dintre opere sale.
  10. Strănepotul lui Nicolae Milescu Spătarul pe linie paternă, Ilia I. Mecinikov, fondator al embriologiei evoluționiste, patologiei comparative, microbiologiei și imunologiei, a obținut Premiul Nobel la 29 octombrie1908. Cea mai recentă lucrare consacrată lui Nicolae Milescu Spătarul și a Ilia Ilici Mecinikov este semnată de doctorul habilitat în medicină (1983), profesorul universitar (1988) Gheorghe Baciu.

 Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-enciclopedistul-nicolae-milescu-spatarul_14297

 Legende foto 

  1. Bustul lui Nicolae Milescu Spătarul instalat pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Sculptor: Lev Averbuh (1913–1981). Foto: Simion Xenofontov, 17 aprilie 2016
    1

  2. Împăratul Chinei Shengzu l-a primit în audiență pe Nicolae Milescu Spătarul. Sursă: Gheorghe Baciu, Nicolae Milescu Spătarul și strănepotul – Ilia Mecinikov, Chișinău, 2016, p. 29.
    2

  3. Spinelul roșu, adus de Nicolae Milescu Spătarul din China, în coroana țarilor ruși. Sursă: https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2013/09/27/nobilii-rusi-de-origine-moldoveneasca-i/
    3

  4. Profesorul universitar Gheorghe Baciu (stînga) și designerul Vitaliu Pogolșa (autorul portretului imaginar al lui Nicolae Milescu Spătarul, publicat în diferite lucrări științifice). Foto: Ion Xenofontov, 15 aprilie 2016
    4

CEL MAI BUN FILANTROP AL BIBLIOTECII NAȚIONALE

Premiul național GALEX acordat Prof. dr. hab. Elena Prus, director adjunct pentru activitatea științifico-enciclopedică a Bibliotecii Științifice Centrale ”A. Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei, critic literar.

Pentru contribuția deosebită în valorificarea moștenirii culturale scrise, îmbogățirea colecțiilor Bibliotecii Naționale cu documente valoroase.

Сканировать1

Este genul intelectualului, care confirmă regula: adevăraţii intelectuali nu numai că nu au dispărut, dar încearcă şi reuşesc să-şi impună principiile într-o lume mai mult sau mai puţin relativă, iar arma lor este Cultura pe care o posedă şi Curajul de a-şi asuma „responsabilitatea în faţa adevărului”. Consideră să adevărata criză a societăţii noastre este cea de mentalitate, deci de clarviziune şi discernământ. Şi intelectualul îşi are aici întotdeauna rostul, contribuind la mergerea societăţii înainte. Are o contribuție deosebită în valorificarea moștenirii culturale scrise, îmbogățirea colecțiilor Bibliotecii Naționale cu documente valoroase, promovarea adevăratelor valori culturale, destinate prosperării neamului și țării.

ZECE CURIOZITĂȚI DESPRE… TRM PARTEA (II)

2333

http://www.trm.md/ro/tiin-a-i-inovare/stiinta-si-inovare-emisiune-din-24-aprilie-2016/

PERSONALITĂȚI

Campionul Olimpic Tudor Casapu

Istoricul, etnograful și genealogistul Alexandru Furtună

Marele Profesor Vladimir Potlog

Pictorița și cercetătoarea Natalia Podlesnaia

 

LOCALITĂȚI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Satul Antonești, raionul Ștefan-Vodă

 

SOCIAL. ECONOMIE

Istoria viticulturii în Republica Moldova

Moneda în Republica Moldova

Sportul moldovenesc

 

Prezentate de doctorul în istorie Ion Xenofontov la emisiunea Știință și Inovare. TRM, 24 aprilie 2016 (minutele 1-10)

Aviz

Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (lnstitut) autorizată de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional cu funcționarea provizorie a programelor de doctorat la specialitatea științifică 611.07 Istoria științei și tehnicii (pe domenii), în domeniul științific 6. Științe Umaniste.
Autorizarea de funcționare provizorie se acordă pe o perioadă de 5 ani, până la 29.04.2021.

ASM.Lupan_002