Motto: „Omule, nu te mândri cu superioritatea ta față de animale;
ele nu au păcat, dar tu, cu măreția ta, pângărești pământul
prin existența ta și îți lași urmele prostiei după tine”.
Fiodor Dostoievski (1821–1881), scriitor rus
Lumea animalelor este misterioasă. Omenirea nu a cercetat-o încă în profunzime. Entomologii, fiziologii, scriitorii, filosofii au studiat unele particularități fiziologice și psihice ale necuvântătoarelor și au rămas profund surprinși de viața acestora.
Totalitatea speciilor de animale de pe glob (fauna) este formată din circa 2 mil. de specii, dintre care 96% revin nevertebratelor și doar 4% cordatelor. Masa substanței vii pe Terra este permanentă pe parcursul a sute de milioane de ani și este de un cvadrilion de tone (1015 t). Multe specii de animale sunt pe cale de dispariție. Cel mai crud vânător de pe glob, omul, a contribuit în mod direct la această „realizare”. Consemnăm din istorie doar cazul marchizului Piponschi (1867–1923) care pe parcursul vieții a împușcat 15 556 813 animale. Woody Allen, regizor de film și comediant american, are o vorbă cu haz, ce reflectă realitățile om versus animale: „Câinele meu când și-a dat seama că seamănă cu mine s-a sinucis”.
Profesorul universitar Ștefan Țurcanu, doctor habilitat în științe biologice (1996), cadru didactic la Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii a Universității Agrare de Stat din Moldova, este autorul unei enciclopedii bilingve unice în lume, consacrate curiozităților din lumea animalelor, editate în anul 2006 și redactate științific de academicianul Ion Toderaș, directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei. Cu permisiunea savantului Șt. Țurcanu am spicuit 10 curiozități din cele circa 2 500 pe care le-a depistat și descris cu interes sporit.
- Cel mai longeviv animal este crocodilul. Acesta trăiește circa 300 de ani și are cel mai complex creier printre reptile. Crocodilii tineri se pot cățăra în copaci. Anual între 1500 și 2500 de oameni sunt omorâți de către aceste animale.
- Cercetătorii au depistat organisme animale la adâncimea oceanului de circa 10 000 m. Majoritatea acestora sunt transparente.
- Râma obișnuită trăiește circa 10 ani. La 1 ha de sol, biomasa râmelor (Lumbricus terrestris) atinge greutatea de 2-4 t și acestea prelucrează anual până la 50-60 t de sol, transformându-l întru-un compus bogat în humus. Dintre toate viețuitoarele, râmele pătrund cel mai adânc în pământ (până la 8 m). Datorită cililor de la suprafața corpului, râma fuge ușor în pământ, evitând chiar tăișul hârlețului. Deși nu dispun de ochi, râmele deslușesc bine lumina soarelui și a lunii. Râmele deosebesc una și aceeași notă muzicală luată în acord de bas și vioară.
- Cel mai mare diametru al ochiului dintre toate viețuitoarele de pe glob îl are calmarul, fiind de 40 cm. Pentru comparație, diametrul ochiului la balenă este de doar 12 cm. Cu ajutorul ochiului, calmarul percepe căldura emisă de alte animale prin intermediul unor radare localizate în organul vizual.
- Sensibilitatea la păianjen în privința prezicerii vremii întrece cele mai sofisticate aparate ale sinopticienilor. Păianjenul anunță anticipat, cu aproximativ 15 zile, schimbările climaterice. Astfel, dacă: împletește propria frânghie de țesătură rapid, vremea se va răci; produce fire lungi, vremea va fi frumoasă; firele sunt scurte, vremea se va înrăutăți; se ascunde, va ploua; își sparge propria țesătură, ploaia va fi însoțită de furtună.
- Bogăția culorilor de pe pământ se datorează insectelor.
- La unele specii de călugărițe (Mantis religiosa) femela începe să mănânce masculul odată cu actul împerecherii. Începe să-și mănânce partenerul de la cap astfel încât, până ajunge la abdomen, fecundarea deja e un fapt consumat. Prin aceasta acumulează energia necesară pentru dezvoltarea urmașilor.
- Cele mai uimitoare locașuri de ale insectelor sunt cele ale termitelor. Unele dintre aceste adăposturi au 7,5 m (pentru oameni, drept echivalent, sunt zgârie-norii, cu o înălțime de 9 km). Aceste ansambluri arhitecturale unice, construite de insectele oarbe, dispun de „climatizatoare”, „livezi” subterane, unde cresc ciuperci. În cea mai luxoasă cameră (camera regală) locuiesc regele și regina termitelor. Femela-matcă (regina) este în permanență servită de un mascul (rege) de dimensiuni obișnuite. Substanțele chimice din excrementele mătcii, pe care le consumă populația de termite, preîntâmpină apariția altor regine și regi. Termitele și furnicile își hrănesc larvele cu salivă, care conține substanțe hrănitoare ce pătrund în ouă prin membrană.
- Un gândac de bucătărie decapitat poate supraviețui câteva săptămâni și moare din cauza foamei.
- Porcul (Sus scrofa) este cel mai proxim, din punct de vedere anatomic și fiziologic, animal de om. Vasele sangvine și cordul porcului după dimensiuni sunt aproximativ egale celor ale omului. Grupele de sânge sunt asemănătoare. Pielea este identică cu cea a omului și poate chiar să se bronzeze. Sunt la fel și caracteristicile dinților, ochilor, ficatului, rinichilor. Chiar și bolile nou-născuților sunt aproximativ aceleași ca și ale copiilor în lactație. Porcii pot emite 23 de „cuvinte”.
Ion Xenofontov, doctor în istorie
Sursa: http://moldova-
Legende foto
- Profesorul universitar Ștefan Țurcanu, autorul unei enciclopedii a curiozităților din lumea animală, este și deținătorul unui bust al fiziologului, psihologului și medicului rus I.P. Pavlov (1849–1936), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1904). Foto: Ion Xenofontov, 31 martie 2016
- Edițiile bilingve ale enciclopediei consacrate curiozităților lumii animale, elaborate și editate de savantul Ștefan Țurcanu. Foto: Ion Xenofontov, 31 martie 2016
- Expoziția „Rase de animale și păsări” de la parterul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii a Universității Agrare de Stat din Moldova. Foto: Ion Xenofontov, 31 martie 2016
- „Libertatea” afghană ţintită de militarii sovietici în războiul sovieto-afghan (1979–1989). Arhiva privată Ion Xenofontov
