Motto: „Per aspera ad astra”
(„Pe căi anevoioase se ajunge la stele”),
expresie latină

Din cele mai vechi timpuri și până în prezent biografia oamenilor de știință a suscitat interes deosebit pentru societate. Deși „sunt ca toți”, totuși au și „ceva deosebit”, elemente nuanțate de biografie.

Odată Arhimede din Siracusa (287 î.Hr. – 212 î. Hr.), un mare învățat al Antichității, a sărit din baie, a ieșit în stradă, gol pușcă, și a strigat „Evrica!”, adică „Am găsit!”.

Savantul american Thomas Edison (1847–1931) a inventat becul electric, diverse aparate pentru iluminat, fonograful etc. Prima experiență a lui Edison a fost la 5 ani. A încercat să imite o gâscă ce clocea ouă. A stat ușor pe niște ouă cu intenția de a le cloci. În copilărie, Thomas Edison vindea ziare și dulciuri pasagerilor din tren. Totodată, nu rata ocazia pentru a face experiențe chimice în vagonul de bagaje. În prezent, majoritatea aparatelor audio și video se bazează pe invențiile lui Th. Edison. 

Dubla laureată a Premiului Nobel în domenii științifice diferite (fizică și chimie), Marie Curie-Skłodowska (1867–1934) a avut o copilărie plină de dificultăți. Mama acesteia, după o lungă suferință cauzată de tuberculoză, a decedat, iar tata, un învățător cu salariu modest de abia putea să-i întrețină pe cei cinci copii. La peste opt decenii de la decesul cercetătoarei toate elementele cu care aceasta a intrat în contact (haine, mobila, manuscrise etc.) continuă să radieze, fiind cancerogene. Fără să cunoască consecințele elementelor radioactive asupra sănătății le purta cu ea în poșetă…

În spațiul carpato-danubiano-pontic există chiar o „spațialitate academică unică”. Este un miracol în istoria pedagogiei din spațiul actual al Republicii Moldova, cum dintr-o școală care a funcționat doar opt ani, șase absolvenți au devenit membri ai Academiei de Științe a Moldovei (în continuare – AȘM). Este vorba de Școala Medie de Băieți nr. 4 din Chișinău, pe care au absolvit-o academicianul (1984) Andrei Andrieş (n. 24 octombrie 1933, Chişinău – 7 aprilie 2012, Chișinău); membrul co­respondent (1984) Vasile Babuc (n. 13 februarie 1933, Chişinău); academicianul (1992) Silviu Berejan (n. 30 iulie 1927, s. Bălăbăneşti, azi r-nul Criuleni – 10 noiembrie 2007, Chișinău); academicianul (1989) Andrei Ursu (n. 20 decembrie 1929, Străşeni); academicianul (1984) Gheorghe Paladi (n. 9 mai 1929, Chişinău); academicianul (1992) Alexei Simașchevici (n. 27 iunie 1929, Chişinău). Coleg de școală a viitorilor savanți a fost renumitul regizor și actor Valeriu Cupcea (n. 12 martie 1929, s. Cupcui, r-nul Leova – 15 ianuarie 1989, Chișinău), cel care avea să joace rolul titular în spectacolul „Eminescu” de M. Ștefănescu (1966) și care a murit în ziua de naștere a eroului pe care l-a interpretat cu dăruire… 

La sfârșitul anului 2015, AȘM avea în componență 51 de membri titulari (academicieni) și 38 de membri corespondenți, cu vârstă medie de 73,9 ani și respectiv 75,0 ani. Media generală a vîrstei membrilor AȘM constituia 74,5 ani.

În spatele multor biografii științifice de succes ale membrilor titulari ai AȘM se ascund dificultăți, lipsuri materiale, vise, vocații, perseverență, dăruire, talent, entuziasm…

1. Academicianul (2000) Ion Ababii (n. 11 februarie 1944, s. Ochiul Alb, r-nul Drochia), medic, savant consacrat în domeniul otorinolaringologiei, în copilărie a dorit să fie aviator. Însă a devenit doctor, dintr-o „întâmplare”. A absolvit școala medie la 16 ani, iar la aviație se admiteau doar de la 17 ani. Pentru a nu „pierde” un an… a depus documentele la Facultatea de Medicină Generală a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1960).
2. Academicianul (1992) Mircea Bologa (n. 31 mai 1935, s. Parcova, azi r-nul Edineţ), fizician, savant consacrat în domeniile termo- şi electrofizică, student la 16 ani la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității de Stat din Chișinău, se identifică cu o situație pe care o are drept călăuză în viață. Savantul povestește că odată, în fața unui auditoriu reprezentativ trebuia să țină o comunicare un lector cunoscut, însă acesta s-a îmbolnăvit. A fost înlocuit ad-hoc de un alt specialist. Acesta a fost audiat cu mare interes de public. Organizatorii au fost surprinși de înalta ținută academică a oratorului și l-au întrebat care e secretul că s-a prezentat atît de bine, fără o pregătire prealabilă. Lectorul a răspuns că, de fapt, pentru acea întrunire s-a pregătit pe parcursul întregii vieți.
3. Academicianul (1995) Ion Bostan (n. 31 iulie 1949, s. Brânza, r-nul Cahul), inginer, savant consacrat în domeniile maşinologiei şi fiabilității maşinilor, s-a născut într-o familie de colhoznici de rând, care au trecut prin calvarul celui de-al Doilea Război Mondial, foametei și deportărilor etc. Mai mult ca atât, în 1957, în urma unei inundații, familia a rămas ruinată, fiind necesară construirea unei noi case. Anton Bostan, tatăl viitorului academician, fără studii speciale, a devenit cel mai bun mecanizator din localitate. Orice tehnică nouă apărută în gospodăria colectivă era pusă în aplicare de badea Anton. Astfel, a pus în circuit primul tractor „Universal”, mașini de procesare a laptelui și de fabricare a smântânii, agregate pentru treieratul grânelor, o făbricuță de tras lîna, unica în lunca Prutului de Jos etc. Dragostea genetică pentru tehnologii și inovații a fost transmisă fiului, viitorului academician.
4. Academicianul (2000) Mitrofan Ciobanu (n. 5 ianuarie 1942, s. Copceac, azi r-nul Ştefan-Vodă), matematician, savant consacrat în domeniul topologiei, povestește că nașterea sa a fost o mare surpriză în familie deoarece era primul nepot cu numele de familie Ciobanu. Bunicul Sofroni a spus că lasă toată averea nepotului. Aceasta era constituită dintr-un butoi vechi de 500 litri, 2-3 ha de pământ fertil, două grădini mici cu 8 copaci de nuc, un cireș și cîțiva pomi de vișin. În iarna în care s-a născut viitorul academician era un ger de crăpau pietrele. Ca să nu răcească pruncul la botez, părinții au încălzit apă la moșul Constantin, care locuia în apropierea bisericii. A fost botezat de părintele Constantin, chiriaș în bordeiul familiei Ciobanu, o casă mică. De emoții, părinții și nașii la botez au uitat să ridice documentul, lăsându-l în registrul bisericesc. A fost numit Mitrofan în memoria bunicului pe filieră maternă, cu care de altfel și seamănă.
5. Academicianul (1978) Mihail Lupașcu (n. 27 august 1928, s. Cuizăuca, azi r-nul Rezina – 21 iunie 2016, Chișinău), agronom, savant consacrat în domeniul fitotehniei şi producerii nutreţurilor, a fost supranumit „patriarhul agriculturii”. În copilărie era șotios, era cel mai mic de statură dintre cei șase frați și i se zicea „Milică”. Lucrul pământului, îngrijirea animalelor i-au fost universul copilăriei. Aceasta probabil și l-a marcat în viitoarea activitate științifică și administrativă, deoarece a fost cel care a introdus în Moldova pentru prima dată lucerna, hrana de bază pentru bovine.
6. Academicianul (1993) Vasile Micu (n. 18 octombrie 1938, s. Olişcani, azi r-nul Şoldăneşti), agronom, savant consacrat în domeniile geneticii, ameliorării şi seminologiei, s-a născut într-o familie evlavioasă cu șapte copii. În casă, în toate camerele, erau icoane, rugăciunile de dimineață, înainte de masă, înainte de culcare erau respectate cu strictețe de toți membrii familiei. În copilărie s-a implicat la munci agricole: curățatul porumbului, culesul strugurilor, înșiratul și păpușitul tutunului etc. Bunicul din partea tatălui, Ion Micu, l-a învățat a ține toporul în mînă, a ciopli etc. Un mare cunoscător de basme, povești, cântece populare, bunicul a decedat în timpul foametei din anii 1946–1947, la vârsta de 84 de ani. Și-a protejat până la urmă nepoții, atunci când i se oferea mâncare o ceda în favoarea copiilor, spunând că „s-a săturat”.
7. Academicianul (1992) Sveatoslav Moscalenco (n. 26 septembrie 1928, s. Bravicea, azi r-nul Călăraşi), fizician, savant consacrat în domeniile teoriei semiconductorilor, opticii cuantice, și academicianul (1976) Vsevolod Moscalenco (n. 26 septembrie 1928, s. Bravicea, azi r-nul Călăraşi), fizician, savant consacrat în domeniul fizicii teoretice a stării condensate, sunt frați gemeni. În copilărie, aceștia se asemănau în toate privințele. Odată unul din frați a scăpat o farfurie jos, iar celălalt, din solidaritate, a procedat la fel. Părinții au vândut vaca pentru ca să-și dea copiii la cel mai bun liceu din Basarabia – Liceul „B.P. Hasdeu” (actualmente, sediul Muzeului Național de Istorie). Având reușită foarte bună la învățătură, frații gemeni dispuneau de bursă, locuiau la internat și erau scutiți de taxa de învățătură. Dascălii de la acest liceu aveau libertate în alegerea metodelor de predare și determinarea sferei de cunoștințe transmise elevilor. Cu o intuiție de excepție, dezvoltată de legătura genetică comună, frații au demonstrat fenomene științifice încă cu jumătate de secol în urmă, fenomene care abia acum sunt puse în practică în știința occidentală.
8. Academicianul (2012) Gheorghe Mustea (n. 1 mai 1951, s. Mândreşti, r-nul Teleneşti), compozitor, om de artă, a crescut într-o familie cu șapte copii, unde muzica era adorată, considerent care i-a marcat destinul. Despre tatăl viitorului academician se spune că s-a dus odată la piață să cumpere un purcel, însă s-a întors cu o armonică. Jocul preferat al copiilor din familia Mustea era „de-a orchestra”, dirijor fiind, evident, viitorul fondator și prim-dirijor al Orchestrei Simfonice a Companiei Publice Teleradio-Moldova.
9. Academicianul (2007) Gheorghe Ţîbîrnă (n. 16 februarie 1944, Sângerei), medic, savant consacrat în domeniul oncologiei, are un postulat pe care îl respectă cu strictețe: „Jur să învăț toată viața”. A ales să practice medicina fiind ghidat de exemplul fratelui mai mare, chirurgul Constantin Țîbîrnă (membru de onoare al AȘM), care încă fiind student era înconjurat de pacienți: rude, vecini, localnici. Pe unii îi consulta, iar pe alții îi ajuta să se interneze la spital în capitală. Dacă tata îl vedea ca ajutor în gospodărie, atunci mama dorea copii învățați, de aceea îi povățuia: „Du-te după fratele Costică”, iar fratelui mai mare îi zicea: „Ai grijă de Gheorghiță”.
10. Academicianul (1989) Andrei Ursu (n. 20 decembrie 1929, Străşeni, la naștere cîntărea 4,2 kg), biolog, savant consacrat în domeniile pedologiei, geografiei solurilor, ecologiei, narator de excepție, memorează că în 1953, pentru examenele de stat, un bătrân evreu din Strășeni i-a cusut un costum albastru, elegant. Chiar de la început, haina a fost una cu ghinion. Croitorul i-a făcut buzunarul din spate în partea stângă. Costumul confecționat cu ocazia absolviri Facultății de Geologie și Pedologie a Universității de Stat din Chișinău i-a fost furat. După moartea lui Stalin au fost amnistiați mai mulți deținuți politici, însă și infractori. În Chișinău, în acele zile erau dese cazurile de asasinări, siluiri etc. Printre cei amnistiați erau și doi fii ai gazdei unde locuia studentul Ursu. Inițial, din casă a dispărut fiul mai mare al gazdei, apoi și cel de-al doilea fiu (cu mari pretenții de artist!), care a sustras și costumul chiriașului. Au fost zile negre pentru viitorul academician, deoarece în haină se aflau cele mai importante documente: pașaportul, carnetele de comsomolist, de membru al sindicatelor, matricola etc. Pe lângă stres, absolventul a fost mustrat și amendat de autorități…

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-din-biografia-membrilor-titulari-ai-academiei-de-stiinte-a-moldovei-i_14692

Legende foto:

1. „Biroul lui Al. G. Eiffel” din Turnul Eiffel evocă scena din 10 septembrie 1889, ziua în care Al. G. Eiffel, în compania fiicei Claire, a fost vizitat de vestitul inventator american Thomas Edison (1847–1931), autorul a 1 093 de brevete de invenție. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 octombrie 2015
   
   
2. Cavoul Marie Curie-Skłodowska din Pantheon, Paris. Foto: Ion V. Xenofontov, 24 octombrie 2015
   
   
3. Savantul Mircea Bologa: portret în activitate academică. Arhiva privată acad. Mircea Bologa
   
   
4. Academicianul Mircea Bologa. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016
   
   
5. Academicianul Ion Bostan (la tribună). Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016
   
   
6. Doctorandul Mitrofan Ciobanu la Simpozionul tiraspolean de topologie, 1969. Arhiva privată acad. Mitrofan Ciobanu
   
   
7. Academicianul Mitrofan Ciobanu, Savantul Anului 2015. Foto: Ion V. Xenofontov, 12 iunie 2016
   
   
8. Academicianul Mihail Lupașcu alături de mama, familie, rude, prieteni, 1976. Arhiva privată a academicianului Mihail Lupașcu
   
   
9. Academicianul Sveatoslav Moscalenco. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016
   
   
10. Frații gemeni academicienii Moscalenco împreună în cercetări științifice, dar și în activități de întreținere fizică. Foto: Mihai Potârniche, noiembrie 1982. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Cota arhivistică: 11297
    
    
11. Viitorul academician Andrei Ursu sub protecția părinților Eudochia și Tudor, august 1930. Arhiva privată acad. Andrei Ursu
    
    
12. Academicianul Andrei Ursu. Foto: Eugenia Tofan
    
    
13. Expoziția foto „Academia de Științe a Moldovei: evoluție, instituționalizare, personalități (1946–2016)”. Autor: drd. Eugenia Tofan, șef Centrul Media al Academiei de Științe a Moldovei. Pe fundal portretele membrilor Academiei de Științe a Moldovei. Foto: Ion V. Xenofontov, 16 iunie 2016
    
    

Motto: „Pentru om nu este nimic
mai intersant decât însuși omul”.
Filosof antic

Potrivit studiilor de genealogie de ultimă oră din Republica Moldova (Mihai Adauge, Alexandru Furtună, Sergiu Bacalov ș.a.) se conturează o matematică inedită în cercetările de profil. În intervalul de timp de aproximativ şase veacuri în care s-au perindat circa 25 de generaţii, oricine dintre contemporani are peste 33 de milioane de strămoşi pe linii directe: bunici, străbunici, stră-străbunici, răs-străbunici etc.

Identificarea numelor de personalități pentru a fi promovate sub aspect editorial reprezintă una dintre problemele majore în elaborarea lucrărilor științifice, epicentrul conflictului fiind criteriile de selecție a personalităților. Potrivit unor relatări, cu nuanță anecdotică, regele francez Ludovic al XIV-lea, Regele Soare (Le Roi Solei), supărat pe opoziția iluministă și intelectuală din țară, a chemat un înțelept să-l consulte în privința pedepsei aplicate adversarilor cărturari. După multe ezitări și meditații, înțeleptul a spus: Măria Ta, pune-i pe oponenți să elaboreze o enciclopedie a personalităților și vei vedea câte capete vor zbura! (auzită de la dr. Constantin Manolache, directorul Institutului de Studii Enciclopedice, 2008–2014).

Spațiul actual al Republicii Moldova este bogat în personalități de calibru internațional. Acestea s-au manifestat în domeniile politic, științific, cultural, spiritual. Mai puțin în domeniul economic. Natalia Cheșcu, fiica lui Petru Cheșcu, colonel de husari, originar din părțile Sângereiului, era una dintre cele mai frumoase femei de epocă. Talentată, înzestrată cu har cărturăresc, aceasta, după căsătoria cu prințul sârb Milan Obrenovici, a devenit regina Serbiei (1875). Lev Berg (1876–1950), membru titular al  Academiei de Științe a URSS, fondator al teoriei landșafturilor, s-a născut în Bender (Tighina). Astrofizicianul Nicolae Donici (1874–1960), unul dintre primii cercetători ai spectrului solar, este născut în satul Petricani din preajma Chișinăului. Mihail Kaufman (1821–1902), organizator al instituțiilor de învățământ, al armatei, al Societății „Crucea Roșie”, membru de onoare al Academiei de Științe din Petersburg, s-a născut în Telenești.

Recenta lucrare semnată de Denis Roșca „Cartea de aur a Basarabiei și a Republicii Moldova” (în opinia noastră, era mai bine: „Cartea de aur a personalităților. De la Basarabia la Republica Moldova”), apărută la Editura „Pontos” (2016, 653 p.; dimensiuni: 24,5 cm x 32,5 cm; greutate: 2,645 kg; hârtie cretată; ediție de lux; imagini alb-negru și color) a revoluționat perimetrul biografiilor personalităților din spațiul actual al Republicii Moldova. Unele biografii scoase din anonimat, altele evocate, altele arhicunoscute vin să completeze un vid informațional, dar și să înlăture o suprasaturație de efemerul cotidian, marcat de penurie și criza de valori din societate. După o muncă titanică desfășurată pe parcursul a patru ani, autorul a identificat peste 1800 de biografii de marcă din spațiul de la est de Prut. Este curios faptul că cinci Premii Nobel și patru Premii Oscar aparțin personalităților originare din spațiul actual al Republicii Moldova. În continuare prezentăm o serie de curiozități selectate din recenta apariție editorială semnată de publicistul și cercetătorul D. Roșca.

1. În „Cartea de aur…” este prezentat Grigore Cotovschi (1881–1925), criminal cu pleoape tatuate, infractor penal, unul dintre fondatorii RASS Moldovenești (1924). De altfel, biografia lui Gr. Cotovschi, ca organizator de bandă, conducător de raiduri etc., este prezentată obiectiv de Roșca.
2. Primul primar al Tel Avivului (1921–1925), Meier Dezingoff s-a născut la 25 februarie 1861 în satul Echimăuți, actualmente raionul Rezina. A decedat la 23 septembrie 1936, fiind înmormântat în cimitirul Trumpeldor din Tel Aviv. A lăsat toată averea drept moștenire orașului pe care l-a diriguit.
3. Mama actorului de teatru și film, gazdă TV, Ghenadie Hazanov, Iraida Hazanova (1913–1999) s-a născut în orașul Skovorodino, regiunea Amur, din părinți deportați din Basarabia pentru activități revoluționare.
4. Campioana olimpică Lia Manoliu, cea care deține un record de longevitate olimpică, înscris în Cartea Recordurilor, s-a născut la 25 aprilie 1932 la Chișinău.
5. Liderul revoluției din Indonezia, Vasile Mămăligă s-a născut la 20 martie 1865 în Pașcani, Hâncești. A coordonat acțiunile autohtonilor împotriva coloniștilor olandezi.
6. Amiralul (1970), comandantul Flotei Mării Caspice (1948–1967) a Uniunii Sovietice, Grigore Oleinic s-a născut la 6 mai 1910 în Ocnița.
7. Militarul Semion Osadcii, cel care a făcut primul din istorie impact frontal cu tancul, participant la Războiul Civil din Spania (1936–1939), s-a născut în 1904 în Chișinău și a decedat în 1936 la Madrid, Spania.
8. Chișinăuianul Vladimir Purișchevici ( 12 august 1870, Chișinău – 1 februarie 1920, Novorossiysk, Rusia), monarhist, politician rus de extremă dreaptă, a participat la asasinarea lui Grigori Rasputin (1869–1916), personaj obscur din anturajul familiei țariste.
9. Actorul american, de origine basarabeană, Herman Sinitsyn s-a născut la 1 februarie 1940 la Chișinău. A jucat în 10 filme de Hollywood.
10. Nicolai Zubov, oceanologul nr. 1 al Rusiei, inginer contraamiral, cercetător polar, s-a născut la 11 mai 1885 în s. Lipcani, actualmente raionul Briceni. În 1944 a fost numit în calitate de director al Institutului de Oceanografic, care în prezent îi poartă numele,

 Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-personalitati-originare-din-spatiul-actual-al-r-moldova_14672

Legende foto

1. Echimăuțeanul Meier Dezingoff a fost primul primar al Tel Avivului (1921–1925). Sursă: https://en.wikipedia.org/wiki/Meir_Dizengoff#/media/File:Meir_Dizengoff1.jpg
   
   
2. Campioana olimpică Lia Manoliu, legendă a sportului românesc, s-a născut la Chișinău. Sursă: http://www.puterea.ro/special/legende-lia-manoliu-doamna-de-poveste-a-sportului-romanesc-108912.html
   
   
3. Controversatul Grigori Rasputin a fost omorât de chișinăuianul Vladimir Purișchevici Sursă: https://storify.com/jaretlowery/grigori-rasputin
   
   
4. Denis Roșca autorul recentei lucrări consacrate personalităților din spațiul actual al Republicii Moldova. Foto: Ion Xenofontov, 26 mai 2016
   
   

70 de ani de la crearea primelor instituții academice de cercetare și 55 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei

Motto: „Știință națională nu există cum nu există o tăbliță de înmulțire națională”.
A.P. Cehov (1860–1904), prozator, dramaturg și medic rus

Academia reprezintă o instituție de cercetare științifică sau o instituție de învățământ superior. Termenul „Academie” își are originea de la școala filosofică fondată de Platon în anul 387 î.Hr. Akademos, erou protector al Atticei, era proprietarul unui parc, aflat la o anumită distanţă de centrul Atenei. Într-o parte a parcului se practicau exerciţii fizice, de aici transferul de sens de la gymnasium, teren de gimnastică, la gimnaziul din învăţământul modern. Academia din Atena a fost desfiinţată în sec. VI-lea d.Hr. de împăratul bizantin Iustinian. Se considera că Academia a devenit un simbol al menținerii vechilor credinţe şi sisteme de gândire ale păgânismului. În Europa în sec. XV–XVI au fost instituite mai multe societăți științifice, numite academii. Prima a fost organizată în anul 1459 în Florența. Inițial aceste instituții aveau în vizor doar cercetările umanistice, iar din sec. XVII se completează cu cele din sfera științelor exacte. Din a doua jumătate a sec. XVII apar o serie de instituții științifice susținute de stat. Dintre acestea putem numi Societatea Regală Londoneză (1660), Academia de Științe Franceză (1666), Academia de Științe Prusacă din Berlin (1700) ș.a. În Uniunea Sovietică înființarea Academiei de Științe era considerată din anul 1724 (sic!), odată cu înființarea Academiei de Științe din Sankt Petersburg.

Știința în esență este universală, transgresează hotare geografice și temporale.

Academia de Științe a Moldovei este coordonatorul plenipotenţiar în domeniul ştiinței şi inovării, consultantul ştiinţific al autorităţilor publice ale Republicii Moldova. Substratul istoric constituie o premisă esențială în apariția, consolidarea și dezvoltarea științei.

1. Cunoștințele științifice acumulate, în mod special, în sec. XV– prima jumătate a sec. XX, atît în spațiul Carpato-Danubian-Pontoc, cît și în context geografic universal, au stat la baza cercetărilor științifice din spațiul actual al Republicii Moldova.
2. La 12 iunie 1946, Sovietul Miniștrilor al RSSM și Biroul Comitetului Central al PC (b) al Moldovei au adoptat hotărârea de constituire a Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, direcțiile principale de cercetare, structura și administrația fiind coordonate cu Prezidiul Academiei de Științe a URSS. Ziua de 12 iunie 1946 este considerată drept ziua instituționalizării primelor structuri academice din RSS Moldovenească.
3. Primul director al Bazei Moldovenești a fost acad. Veaceslav P. Volghin (11.06.1879, s. Amoni, județul Râlsk, gubernia Kursk – 03.07.1962, Moscova), vicepreşedinte al AŞ a URSS (1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. De altfel, tatăl său, Piotr N. Volghin (1853–1917), candidat în științe matematice, a exercitat funcția de supraveghetor al Sectorului I al Direcției accize din Chișinău. Familia Volghin a locuit pe strada Leovscaia nr. 71 (în prezent, str. Șciusev nr. 93). V. Volghin, după absolvirea a trei clase la Gimnaziul din Nemirovsk în 1892 a studiat în clasa a IV-a la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău, pe care îl absolvă cu medalie de aur (1897).
4. Activitatea științifică a Bazei a fost tergiversată din considerente umane, logistice și financiare pe parcursul unui an, fiind inițiată de facto în 1947.
5. Resursele umane și financiare limitate au permis constituirea doar a unui singur institut – Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură, şi șapte sectoare: botanică, geologie, viticultură şi pomicultură, pedologie, zoologie, energetică, economie şi geografie.
6. În 1947 s-au editat Analele (Ученые записки) Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură – prima publicație științifică anuală a Bazei.
7. Drept urmare a unor acțiuni de organizare formală, caracteristică tuturor instituțiilor din bazele din Uniunea Sovietică, la 7 septembrie 1949 a fost modificat statutul Bazei, aceasta fiind reorganizată în Filiala Moldovenească a AŞ a URSS.
8. În a doua jumătate a anilor 1950, RSS Moldovenească era unica republică din URSS, cu excepția RSFS Ruse, care nu dispunea de o organizaţie științifică proprie de genul academiei de știinţe.
9. Sesiunea de creare a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești a avut loc la 2 august 1961, ziua aniversării a 21 de ani de la formarea RSS Moldovenești. Considerată „un act de o importanță substanțială pentru stat”, ședința festivă a fost organizată începând cu ora 10:00 la Teatrul Academic „A.S. Pușkin” (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”). Primul președinte al Academiei de Științe a fost acad. Iachim Grosul, doctor habilitat în istorie (1955), profesor universitar (1957), membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a URSS, autor a cca 280 de publicaţii ştiinţifice, a pregătit 7 doctori şi doctori habilitaţi în istorie, organizator al ştiinţei din RSS Moldovenească.
10. La 1 ianuarie 2016, în cadrul Academiei de Științe a Moldovei activau 3 222 de cercetători ştiinţifici, inclusiv 441 doctori habilitați, 1 429 doctori în științe şi 883 cercetători până la 35 de ani. Forul științific superior din Republica Moldova întruneşte 84 de membri corespondenţi şi titulari. În prezent, AŞM include 19 membri instituţionali, 27 de membri de profil, cu subordonare dublă (ministerială) și 2 membri afiliați.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

Legende foto

1. Ludovic al XIV-lea vizitând Academia de Științe Franceză, 1671. Sursă: http://www.dbnl.org/tekst/_sep001197901_01/_sep001197901_01_0023.php
   

• Un bloc al Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, sfârșitul anilor 1940. Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto.
  

• Veaceslav P. Volghin, directorul Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS (1946–1949). Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto.
  

• Rudi, președinte al Guvernului RSS Moldovenești, ține un discurs în fața Prezidiului  Bazei Moldovenești de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS, iunie 1949. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Fond foto. Cota arhivistică:2767
  

• O expediție de cercetare a colaboratorilor Grădinii Botanice, 1950. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00010.
  
  

6-7. Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice „Cu privire la crearea Academiei de Științe a Moldovei” din 29 noiembrie 1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00043, 00044

8. Prima sesiune științifică a AȘ a RSS Moldovenești. La tribună acad. Iachim Grosul, 2 august 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică: 00042
   

• Academicianul Iachim Grosul (1912–1976), primul președinte al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961–1976). Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Cota arhivistică 00021
  

• Blocul administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1961. Arhiva Națională a Republicii Moldova. Fond foto. Cota arhivistică: 1-3755
  

• Blocul administrativ al Academiei de Științe a Moldovei, 8 iunie 2016. Foto: Ion Xenofontov
  

Motto: „SUA sînt numărul unu mondial, aflat în declin”.
                                                                            Paul Kennedy, economist american, 1989

La începutul sec. XXI, SUA continuă să fie „o națiune de emigranți”, una dintre cele mai eterogene societăți din lume, cu un anumit număr de subculturi. O mare parte din invenții și inovații în lume sînt de sorginte americană. La capitolul indicatorul PNB/locuitor SUA a înregistrat, în anul 2011, 42 486 $, situîndu-se după Luxemburg, însă depășind Japonia. Totodată, la 9 decembrie 2014, omenirea a aflat cu stupoare că China, condusă de planul de reformă economică a legendarului Deng Xiaoping (1904–1997), a devenit puterea economică numărul unu în lume, avînd cea mai mare rezervă valutară din lume – 2,4 trilioane $. Astfel, apare întrebarea firească dacă sec. XXI va mai fi unul american?

Grație excelenței managementului american, Statele Unite ale Americii au devenit lider mondial, context generat și prin faptul că în această țară s-a instituit pentru prima dată în lume știința și practica managerială.

Cea mai recentă lucrare științifică consacrată managementului american îl are drept autor pe profesorul universitar brașovean Ion Petrescu, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2013), doctor honoris causa al Academiei de Studii Economice din Moldova (2007). Profesorul-enciclopedist este autor a 115 monografii și circa 140 de articole și studii științifice în domeniile economiei, ergonomiei, psihologiei, sociologiei, managementului etc. Este conducător științific a 66 de teze de doctorat, 7 distinse cu calificativul cum laude.

Zilele acestea ne-am revăzut cu ilustrul savant la Brașov și mi-a oferit cu drag recenta apariție editorială semnată de Domnia Sa „America – spațiul excelenței în management” (București, Editura „Expert”, 2016, 540 p.). Cu permisiunea distinsului savant am spicuit mai multe curiozități din lucrarea menționată.

1. Managementul american modern are la bază trei dimensiuni: (a) existența pieței; (b) mijlocul industrial de organizare a producției și (c) corporația (societatea pe acțiuni) ca formă principală a proprietății.
2. Experții delimitează „trei revoluții în conducere”: (a) detașarea conducerii de producție; (b) apariția managerilor, a oamenilor de profesie deosebită și (c) atragerea neprofesioniștilor în management.
3. În SUA sînt cunoscute patru forme de atragere a personalului la management: (a) implicarea angajaților la managementul muncii și calitatea producției; (b) formarea de consilii mixte, dintre lucrători și conducători; (c) instituirea sistemului de participare la profit; (d) reprezentativitatea muncitorilor în consiliile directorilor corporației.
4. Caracteristicile stilului american de management sînt: (a) capacitățile organizatorice excepționale; (b) spiritul întreprinzător; (c) perfecționarea continuă a personalului; (d) priceperea de a duce lucrul început pînă la capăt.
5. Întreprinzătorii americani se conduc de „trei reguli de acțiune”: (a) elaborează ceea ce se cumpără și aduce venituri; (b) selectează mijloacele eficiente de realizare a dezideratelor; (c) acționează în cunoștință de cauză și utilizează resursele necesare.
6. În managementul american totul are evaluare bănească și temporală. Timpul reprezintă banii, iar banii – timpul.
7. Firmele americane se adaptează facil la dinamica procesului de globalizare, tinzînd să exploateze orice sursă generată de acest proces.
8. Filosofia americană (implicit filosofia managementului) s-a format ca o alternativă la filosofia europeană prin pragmatism. Întemeietorul conceptului de „pragmatism” este fizicianul și filosoful american Charles Sanders Peirce (1839–1914).
9. „Teoria morcovului și a bîtei”. A fost elaborată de inginerul american F.W. Taylor (1856–1915), considerat părintele managementului științific, și reprezintă prima concepție închegată referitoare la comportamentul de muncă. Se consideră că eficiența maximă se poate realiza prin uniformizarea oamenilor apelînd la standardizare și utilizarea resurselor financiare ca stimulent și singură motivație umană.
10. Politicile de război au jucat un rol central în istoria SUA. Potrivit unor autori, războiul constituie coloana vertebrală reală a istoriei SUA, o țară născută din război și care s-a ridicat la nivelul unei superputeri globale tot printr-o serie de conflicte militare majore, cîștigate cu alocări mari de resurse, derivate din puterea economică.

Ion Valer Xenofontov, doctor în istorie

Sursă: http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-managementul-american_14494

Legende:

1. Cea mai recentă noutate editorială în domeniul managementului american îi aparține prof. univ. Ion Petrescu
   
2. Componentele surselor puterii managerului american potrivit savantului Ion Petrescu
   
3. „Biobibliografia” (2016) membrului de onoare al Academiei de Științe a Moldovei Ion Petrescu este cea mai recentă lucrare din colecția „Biobibliografia” (editată de AȘM), a 17-a, fiind și unica consacrată unui savant din România
   
4. Savantul din Brașov Ion Petrescu cu cele mai recente apariții editoriale. Foto: Lidia Prisac, 13 mai 2016