Secvență de la lansarea cărții „În oglinda istoriei: de la medieval la contemporan : In honorem profesor Valentin Tomuleţ” / Universitatea de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”; editor: Constantin Manolache ; coordonator: Liliana Rotaru ; responsabil de ediție: Cristina Gherasim. – Chişinău : Biblioteca Științifică (Institut) “Andrei Lupan”, 2022 (Continental Grup). – 768 p. : il., n. muz., tab. Texte : lb. rom., engl., rusă. – Referinţe bibliogr. în subsol. ISBN 978-9975-62-465-7.

Foto: la tribună: dr., conf.univ. Liliana Rotaru, coordonatoarea volumului, prezintă recenta apariție editorială; în prezidiu: dr.hab., prof. univ. Anatol Petrencu, dr.hab., prof. univ. Valentin Tomuleț. Universitatea de Stat din Moldova, Sala Senatului, 16 septembrie 2022.

Sursă: Luminătorul: Revista bisericii din Basarabia.- Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1939.- An. 32, Nr. 3.- Martie, P. 192.

Stejarul lui Avram Iancu. Blaj, 10 septembrie 2022

Dr., conf.univ. Igor Sarov, rectorul Universității de Stat din Moldova, propune locul de organizare a viitorului Congres.

Aviația română în anul 1938

Sursă: Anuarul Chişinăului pe anul 1940/ Alcăt.: Al. Terziman şi I. Kalughin, Chișinău, Editura „Arpid”, 1940, p. 1

Sursă: Mihai Cimpoi – ctitor al eminescologiei românești / Ed.: Constantin Manolache; alcătuitor și coordonator: Eugenia Tofan; red.: Ion Vârțanu; design și copertă: Vitaliu Pogolșa; red. tehn.: Valeriu Oprea, Chișinău, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2022, 64 p. ISBN 978-9975-62-464-0.

Mama. Foto: IVX, 2 septembrie

Nuferiada. Foto: IVX, 2 septembrie 2022

Sursă: Nicolae Ermurache, Lăsați pe învățători la școală. În: Școala Basarabeană. Revistă de cultură pedagogic și de aparăre a intereselor învățorești. Organ al Asociației Învațătorilor din județul Lăpușna, Chisinau, Tipografia „Dreptatea”, an. 2, nr.7, decembrie, 1934, pp. 25-26.

Cartea „Recurs la memorie: Învățământul superior din RSS Moldovenească” include 30 de „povești de viață studențească” (Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2022, 780 de pagini), dar și ale profesorilor universitari (dintre care 15 relatate de femei și 15 de bărbați). Interviurile înscrise în această lucrare pot oferi cititorului mai multe aspecte din istoria învățământului moldovenesc sovietic. Martorii intervievaţi au fost născuți între anii 1927 şi 1968. Cei mai mulți dintre respondenți, 12 la număr, au urmat Universitatea de Stat din Chișinău, cinci au făcut studii la Institutul Pedagogic de Stat „T.G. Șevecenko” din Tiraspol, cinci au fost studenți la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, trei au urmat Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, doi – Institutul de Stat de Medicină din Chișinău și alți doi – la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău. Au fost înregistrate câteva cazuri în care intervievații au început studiile superioare în Moldova sovietică, dar le-au continuat la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova sau la Universitatea de Stat din Rostov-pe-Don. Totodată, este înscris un caz în care intervievatul a făcut studii atât la Universitatea de Stat din Chișinău, cât și la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, deținând diplomele de filolog și inginer.
Martorii intervievați (în ordine alfabetică): Gheorghe Baciu, Iurie Badâr, Maria Bantea, Elena Burdeniuc, Sergiu Burlac, Natalia Burlacu, Svetlana Buruian, Olga Căpățână, Alexandru Ciuvaga, Nina Cîrstea, Anatol Coșciug, Natalia Davnic, Demir Dragnev, Tatiana Găină, Ion Ghilașcu, Ilie Lupan, Stanislav Macarciuc, Iulia Malcoci, Silvia Matei (Ciobanu), Valentina Munteanu, Anatol Petrencu, Vladimir Potlog, Ștefan Prisac, Alina Radu, Valeriu Reniță, Marian Romaniuc, Sofia Rusu (Grosu), Vasile Savin, Olga Soroceanu Petrenco, Natalia Tomșa.

Orchestra Simfonică a Liceului de Băieți nr. 4 „Alecu Russo” din Chișinău, înființată în 1932 de profesorul Zaharia D. Poroseci

Xenofontov Ion Valer, Conflictul armat de la Nistru. Bibliografie [Prezentare de carte]. În: Cohorta. Revistă de Istorie Militară, nr. 1, 2022, pp. 209-210
Accesați:

https://istoriamilitara.md/wp-content/uploads/2022/08/COHORTA-_-nr1_-2022.pdf?fbclid=IwAR1XIZHT2F4U2eq7-ooJQT1BY7bgCx39C18_JqUOUEuFzU_Rc83gHMM4UMc

Sursă: Straja Neamului. Organ al „Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet, an. 1, nr. 7, 27 noiembrire, Chișinău, 1937, p.

Copacul-atlet. Foto: IVX, 27 august 2022

Nistru care ne unește și ne dezbină. Foto: IVX, 27 august 2022

Mănăstirea Curchi în zi de sărbătoare. Foto: IVX, 27 august 2022

CUM MUSOLINI LE-A GĂSIT AC DE COJOC BURLACILOR

Sursă: Luminătorul: Revista bisericii din Basarabia.- Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1938.- An. 31, Nr. 11.- Noiembrie, p. 680

Copacul și marea. Foto: IVX, 19 august 2022

Răsărit la Pontus Euxinus. Foto: IVX, 20 august 2022

Doctorul habilitat în istorie Igor Cereteu „șterge colbul de pe cronice bătrâne”. Biblioteca Mănăstirii Noul Neamț. Foto: IVX, 4 august 2022

Cercetătorii științifici Ion Gumenâi și Ivan Duminica în Biblioteca Mănăstirii Noul Neamț. Foto: IVX, 4 august 2022

Sursă: Straja Neamului: Organ al “Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet. –Ch. (red. şi adm. la Liceul Comercial Dr. C. Angelescu), 1937. – An. 1, Nr. 5. – 27 Septembrie, p. 13

Straja Neamului: Organ al “Ligii Culturale”. Secţia dintre Prut şi Nistru pentru răspândirea culturii în popor / direcţia unui Comitet. –Ch. (red. şi adm. la Liceul Comercial Dr. C. Angelescu), 1937. – An. 1, Nr. 5. – 27 Septembrie, p. 20

Clopotnița Mănăstirii Noul Neamț, cea mai înaltă clopotniță din Republica Moldova

O privire spre Ochiul Alb, baștina patriotului Nicolae Testimițanu. Foto: IVX, 2 iulie 2022

Nicolae TESTEMIŢANU (1 august 1927, s. Ochiul Alb, jud. Bălți – 20 septembrie 1986, Chișinău) – medic, domeniul ştiinţific: medicină socială. Membru titular al AȘM (2011, post-mortem).

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/79-80_29.pdf

Vinieta absolvenților Facultății de Istorie și Filologie (Secția de Filologie)
a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat. Promoția anilor 1950–1954. Arhiva familiei Potlog.

Vinieta absolvenților Facultății de Istorie și Filologie (Secția de Istorie)
a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat. Promoția anilor 1949–1953. Rândul 1, sus, al 11-a din stânga: Vladimir Potlog (1 august 1927 – 19 februarie 2022). Arhiva familiei Potlog.
Note:
*Profesorul Antichității Vladimir Potlog a fost cadru didactic universitar din domeniul istoriei cu o activitate profesională prodigioasă desfășurată pe parcursul anilor 1953–2011 în RSS Moldovenească/Republica Moldova.
**Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat se afla în fosta clădire a Facultății de Teologie a Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, actualmente blocul nr. 2 a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Vezi imaginea clădirii în partea de jos a vinietei.

IVX

După cum rezultă din raportul de autoevaluare a activităţii Filialei Moldoveneşti de Cercetări Ştiinţifice a AŞ a URSS pe anul 1949 şapte secţii specializate în ştiinţele naturii au alcătuit un plan complex de implementare a „Marelui plan stalinist de transformare a naturii” în raionul Bulboaca al RSSM, care tindea să devină „un exemplu de urmat pentru toate colhozurile şi sovhozurile din celelalte raioane ale republicii”. Expediţia condusă de membrul titular al VASHNIL N.A. Dimo urma să implementeze, în primul rând, în colhozul „Stalin” din acest raion, „ştiinţa sovietică agrobiologică înaintată” prin crearea „Casei Laborator”, care prin diverse metode propuse de savant, inclusiv prin asolamentul cu ierburi perene, să lupte cu eroziunea solurilor.

Vezi
Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer. Includerea instituţiilor ştiinţifice din RSS Moldovenească în campaniile ideologice staliniste din Uniunea Sovietică (1946–1953). În: Reconstituiri istorice: Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi: In honorem academician Valeriu Pasat / Ed. şi red. şt.: Constantin Manolache; coord.: Gheorghe Cojocaru, Nicolae Enciu; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; Silvia Granciuc-Corlăteanu; Inst. de Istorie, Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan”. Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „A. Lupan”, 2018, pp. 338-365. ISBN 978-9975-3183-9-6.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/338-365.pdf

Cultivarea cânepei Krasnodar 14 (în dreapta) și Cenat (în stânga) în Sovhozul „Ruseni” din raionul Bulboaca, 23 august 1952. Arhiva Academiei de Științe a Moldovei.

Cânepă meridională la Grădina Botanică din Chișinău, 28 iulie 1952. Arhiva Academiei de Științe a Moldovei.

Secvență de la lansarea volumului „Academia de Științe a Moldovei (2009–2021). Sinteză cronologică ilustrată”, București, Editura Academiei Române, 2022, 664 p. ISBN 978-973-27-3429-2.

Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, 8 iulie 2022.

În cadrul evenimentului, dr. Ion Valer Xenofontov a vorbit despre importanța acestei lucrări valoroase, unice în spațiul românesc, despre cultură versus anticultură, despre ochiul de veghe al științei și culturii din Republica Moldova – doamna Eugenia Tofan –, care prezintă o radiografie a științei aflate în conexiune cu toate domeniile sociale. O carte-document, elocvent ilustrată atât cu o terminologie bine gândită, cât și cu sursa iconografică. Orice cercetător din Republica Moldova (deși cartea include zeci de spații culturale și științifice) se revede pe deplin în acest monument al culturii.
Felicitări, doamnă Eugenia Tofan!
Felicitări întregii comunități științifice!

În imagine: Eugenia Tofan, autoarea cărții; acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei (coordonatorul lucrării); Elena Dabija, directorul executiv al Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”; acad. Mihai Cimpoi (consultant științific); dr. Ion Valer Xenofontov (redactor științific); acad. Teodor Furdui (referent științific). Foto: dr. Lidia Prisac.

Profesorul universitar Demir Dragnev oferă un interviu postului de televiziune TV Moldova 1 (reporter: Silvia Hodorogea; imagine: Vlad Drujinin) și Serviciului de Presă al Academiei de Științe a Moldovei (șef: Eugenia Tofan). Foto: IVX, 6 iulie 2022

Are vocaţia cercetării rădăcinilor neamului. Vorbim despre academicianul Demir Dragnev, considerat cel mai bun cunoscător al istoriei secolelor XVI – XIX. Vara trecută, la editura Academiei Române a văzut lumina tiparului volumul „Societatea medievală şi modernă a românilor, în onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani”. Din cauza pandemiei, evenimentul de lansare a lucrării a avut loc la 6 iulie 2022, în preajma aniversării a 86-a de la naşterea distinsului cercetător, care şi-a desfăşurat activitatea în albia realității istorice, relatează Moldova 1.

https://www.youtube.com/watch?v=-svv6ggnjJI

AVIZ
Institutul de Istorie, în colaborare cu Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, organizează lansarea lucrării SOCIETATEA MEDIEVALĂ ȘI MODERNĂ A ROMÂNILOR. ÎN ONOAREA LUI DEMIR DRAGNEV LA 85 ANI. Coordonatori: Gheorghe Cojocaru, Igor Cereteu. Editura Academiei Române. Editura ISTROS a Muzeului Brăilei „Carol I”. București-Brăila. 2021. 504 p.

Evenimentul va avea loc miercuri, 6 iulie 2022, cu începere de la ora 09.30, în Sala Mare (Parter) a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, str. Academiei 5A.

Tematica abordată în apariție editorială este una variată, bine argumentată și documentată, cuprinde subiecte cu (re)evaluări ale demersului istoric referitor la întregul spațiu locuit de român și parțial din istoria universală. Autorii cărții, ca și personalitatea căreia îi este consacrată lucrarea – profesorul universitar Demir Dragnev – sunt cercetători notorii din domeniul istoriei. Cartea, asemenea caracteristicilor intelectuale ale protagonistului căruia îi este consacrată, comportă un caracter enciclopedic, oferind noi deschideri istoriografice.
Lucrarea este structurată în patru compartimente focusate pe istoria românilor și cea universală în Evul Mediu și în Perioada Modernă. Sunt axele cronologice prioritare din opera științifică a istoricului Demir Dragnev.

Vezi
6 iunie 2022. Lansare lucrări

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-138_23.pdf

Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean semnalează și salută apariția la Chișinău a unui volum /instrument de lucru important în efortul de a întelege și analiza dinamica evoluției reglementării transnistrene.

Cercetătorii și experții Agenției pentru Știință și Memorie Militară alături de Biblioteca Științifică (Institutul) „Andrei Lupan” a Ministerului Educației și Cercetării, au editat volumul „Conflictul armat de la Nistru: Bibliografie”, care constituie o ediție bibliografică ce are în vizor materialele publicate până în prezent privind geneza, evoluția și perspectivele conflictului militar de la Nistru.

Echipa de lucru a volumului a fost formată din : editor – Constantin Manolache; redactor științific – Vitalie Ciobanu; coordonator – Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție – Lidia Prisac; bibliografie – Janna Nicolaeva și Lidia Zasavițchi.

Lucrarea include o serie de titluri ale monografiilor, articolelor științifice, teze de master și doctorat care fac referință la studiul conflictului armat de pe Nistru. De asemenea, volumul oferă o serie de titluri ale actelor normative oficiale și o listă de lucrări care cuprind culegeri de documente pe subiectul conflictului armat de pe Nistru.

La o distanță de trei decenii în volum au fost remarcate sub titlurile lucrărilor prezentate faptele și evenimentele derulate într-un context istoric tensionat: destrămarea Uniunii Sovietice, proclamarea suveranității și independenței Republicii Moldova, escaladarea conflictului armat de pe Nistru etc.

Volumul reprezintă un instrument util de lucru pentru cercetătorii științifici, profesori universitari, doctoranzi, studenți, diplomați, jurnaliști, precum și toți cei preocupați de subiectul conflictului transnistrean.

Bibliografia include lucrări în limbile română, rusă, ucraineană, engleză, franceză și altele.

În contextul editării volumului sub egida Academiei de Științe a Moldovei, redacția LACT menționează că în cadrul bibliografiei sunt incluse monografiile și lucrările științifice editate de către membrii LACT pe parcursul activității de cercetare a Laboratorului. În introducerea volumului este remarcată lucrarea reușită de a prezenta conflictul armat de la Nistru prin prisma unei bibliografii realizată de prof. univ. dr. Eugen Străuțiu în 2019.[1] De asemenea, volumul include monografiile cercetătorilor LACT precum:

Eugen Străuțiu, Vasile Tabără, A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniestr: implemented policies, desirable policies, Techno Media, Sibiu, 2015;
Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu, Marius Șpechea, Opțiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană, Mega, Cluj-Napoca, 2017;
Eugen Străuțiu, The Transnistrian conflict files, Techno Media, Sibiu, 2017;
Mihai Melintei, Cronologia conflictului transnistrean adnotată bibliografic (cu versiune în limba rusă), Armanis, Sibiu, 2018.
În cadrul volumului sunt incluse o serie de articole științifice și instrumente de lucru publicate de cercetătorii LACT (Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu, Marius Șpechea, Mihai Melintei), precum și a experților cu care LACT colaborează în cadrul Anuarului Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean și în decursul evenimentelor științifice pe care le organizează Laboratorul.

[1] Eugen Străuțiu, Transnistrian Bibliography, Editura: Techno Media, Sibiu, 2019

Sursă:

https://lact.ro/semnal-editorial-aparitia-la-chisinau-a-volumului-conflictul-armat-de-la-nistru-bibliografie/

O incursiune în istoria romilor, dar și o călătorie în lumea fastului și a contrastelor din Dealul Țiganilor, una dintre cele mai captivante atracții turistice din orașul Soroca.

Nicolae Bulat, Vadim Șterbate, De la șatră la palat, Chișinău, Editura Arc, 2018, 128 p. ISBN 978-9975-0-0130-4

Catedrala orașului Tighina. Centinarul lăcașului sfânt a fost sărbătorit la 1 decembrie 1934

Sfântul Constantin. Catedrala din Tighina. Pictură de Alexandru Plămădeală (1934)

Sfânta Elena. Catedrala din Tighina. Pictură de Alexandru Plămădeală (1934)

Verde de Japca. Mănăstirea cu hramul „Înălțarea Domnului” Japca. Foto: IVX, 11 mai 2012.

A se vedea.

http://akademos.asm.md/files/155-156.pdf

Eugenia Tofan, Academia de Științe a Moldovei (2009–2021): sinteză cronologică ilustrată /Coord.: Ion Tighineanu, cons. șt.: Mihai Cimpoi; referenți șt.: Mircea Bologa, Teodor Furdui; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov, București, Editura Academiei Române, 2022, 664 p. ISBN 978-973-27-3429-2.

SFÂNTUL IERARH NICOLAE ȘI LENIN

Sfântul Ierarh Nicolae distrugând idolii, printre aceștia se află și Lenin. Secvență din programul iconografic al Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae de la Mănăstirea Curchi. Foto: IVX, 26 mai 2022