Studenți de la Institutul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Tiraspol, 1935. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Construirea portalului la Stadionul Sportiv „Regele Ferdinand I” din Chișinău, 1937.
Notă: Pentru această lucrare autoritățile municipale au alocat suma de 34 788 lei.

Tineri de 18–20 de ani interpretând „Căluțul”. Grimăncăuți, rn. Briceni, 1987. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei

Notă: „Căluțul” îl joacă un flăcău voinic cu mască de haiduc pe față. „Căluțul” trebuia să reziste toată ziua, deoarece urma să danseze la o sută sau la mai multe case. Reprezentația „Căluțului” ținea până la 7 minute la fiecare casă.

„Micii arheologi”. Școlari din satele Butuceni și Trebujeni, rn. Orhei, RSS Moldovenească – căutători de comori, anii 1960. Sursă: Arhiva Academiei de Științe a Moldovei (foto prezentată de Iulian Salagor).

N.A. MOHOV (1904–1983), FIU DE ÎNTREPRINZĂTOR, PROMOTOR AL ISTORIOGRAFIEI OFICIALE, INTELECTUAL CU DUBLĂ GÂNDIRE

Numele lui N.A. Mohov a rămas în istoriografie drept unul dintre fondatorii și promotorii concepției oficiale sovietice asupra istoriei Moldovei. Totodată, în memoria celor care l-au cunoscut îndeaproape este apreciat drept un intelectual cu „dublă gândire”. Marcat de „pata sa biografică” („Tata a fost din mijlocași, apoi a devenit culac”), el promova consecvent politica dictată de partid, sau cum se spunea pe atunci „oscila în politică împreună cu partidul”. Este un studiu de caz referitor la mentalitatea unui intelectual sovietic, marcat de vicisitudinile acelor timpuri, care sperăm că nu se vor mai întoarce.

Sursă: Dragnev Demir, Xenofontov Ion Valer, N.A. Mohov (1904–1983), fiu de întreprinzător, promotor al istoriografiei oficiale, intelectual cu dublă gândire. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 10 (160), 2022, pp. 46-56. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7.p.46-56.pdf

BĂUTURI ȘI BUCATE SERVITE LA PALATUL MITROPOLITAN DIN CHIȘINĂU CU OCAZIA INSTALĂRII PE SCAUNUL MITROPOLIEI BASARABIEI A ÎPS GURIE, 18 APRILIE 1928

Sursă: Mitropolitul Gurie și revista „Luminătorul” / Ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grossu și Viorel Cojocaru, Chișinău, Centrul Editorial-poligrafic USM, 2022, p. 113.

DE LA AJUTOR DE TRACTORIST LA PREȘEDINTE DE STAT: AMINTIRILE LUI VLADIMIR VORONIN

Publicarea volumului de amintiri ale celui de-al treilea președinte al Republicii Moldova suscită un interes aparte pentru știința istorică. Inserată cu fapte și evenimente din sec. XX–XXI, recenta apariție editorială a liderului comuniștilor moldoveni completează istoria contemporană cu relatări de interes public, dar și cu cele din spațiul privat. Lucrarea elaborată și editată în limba rusă constituie, de fapt, confesiunile lui Vladimir Voronin înregistrate de jurnalistul Constantin Starâș.
Lucrarea pornește de la un element „mistic”, de la afirmația bâtului Chiril Moșneaga, străbunicul lui Vl.Voronin, care avea să-i prezică strănepotului un viitor strălucit: „O să fie om mare” (p.5).

Sursă: Ion Valer Xenofontov, De la ajutor de tractorist la președinte de stat: amintirile lui Vladimir Voronin. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria științe umanistice, nr. 10 (160), 2022, pp. 107-109. ISSN 1811-2668.

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2022/12/18.p.-107-109-recenzie.pdf

Echipa de fotbal Sporting. Chișinău, 1925

Sursă: Direcția Generală Arhiva Națională a Agenției Naționale a Arhivelor

La 3 august 1938, mănăstirii Saharna, jud. Orhei, i s-a atribuit numele Reginei Maria. În referatul secretarului eparhial, profesorului universitar Const. N. Tomescu, se argumenta necesitatea alegerii acestui nume regal.

ZÂNA
Poveste valahă de Maxim Gorki
Traducere: Alexe Mateevici

„Soldatului și țăranului român îi datorăm numele bun pe care-l avem în lumea asta”.
Vasile Stroescu, decanul de vârstă al Parlamentului României întregite, 20 noiembrie 1919

Domnii mei, acum țara s-a făcut, mai trebuie și oameni în ea și atunci toate lucrurile sunt în perfectă ordine…”.

Un profesor de la Iași, după Unirea Basarabiei cu România, 1918

Prozatorul Gheorghe Malarciuc, septembrie 1966. Arhivă privată

Intrări noi de carte la Biblioteca Științifică (Institut)

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean (anii 1730– 1960) / cons. șt.: Virgiliu Pâslariuc; redactor șt.: Ion Valer Xenofontov; responsabil de ediție: Lidia Prisac, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

SUMAR

LISTA ABREVIERILOR
PREFAȚĂ (Octavian MOȘIN)
INTRODUCERE
1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE
1.1. Istoriografia problemei
1.2. Sursele istorice
2. EVOLUȚIA MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN CONTEXTUL VIEȚII MONAHALE A SPAŢIULUI PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – ANII ’60 AI SEC. AL XX-LEA)
2.1. Dinamica vieții monahale în spațiul Pruto-nistrean
2.2. Fondarea și ctitorii mănăstirii Hârbovăț
2.3. Comunitatea monahală a mănăstirii Hârbovăț: constituire, componență numerică și etnică
2.4. Rolul stareților în dezvoltarea așezâmântului monahal Hârbovăț și a vieții monahale regionale
3. LOCUL ȘI ROLUL PATRIMONIULUI SPIRITUAL, CULTURAL ȘI MATERIAL AL MĂNĂSTIRII HÂRBOVĂȚ ÎN ACTIVITATEA MONAHALĂ DIN SPAȚIUL PRUTO-NISTREAN (ANII ’30 AI SEC. AL XVIII-LEA – MIJLOCUL SEC. Al XX-LEA)
3.1. Rolul spiritual și social al Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de Hârbovăţ
3.2. Învățământul monahal și primar
3.3. Școala de Cântăreți Bisericești din Eparhia Chișinăului
3.4. Constituirea și dinamica patrimoniului imobil al mănăstirii Hârbovăț
CONSIDERAȚII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INDICE DE NUME
NDICE GEOGRAFIC
ANNOTATION

Ion Valer Xenofontov, Lidia Prisac, Profesorul Vladimir Potlog (1927–2022): Povestea vieţii. Studiu de istorie orală /Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Departamentul Istoria Românilor, Universală şi Arheologie; redactor științific: Liliana Rotaru; referenți științifici: Anatol Petrencu, Sergiu Matveev, Chişinău, Lexon-Prim, 2022, 228 p. : fot., il. Rez.: lb. engl. ISBN 978-9975-163-44-6.
din cuprins
ARGUMENT
I. POVESTEA VIEȚII
I.1. Repere metodologice
I.2. Locul istoriei orale în cercetarea istoriei vieții
II. VLADIMIR POTLOG ÎNTRE BIOGRAFIA PRIVATĂ ȘI CEA PUBLICĂ
II.1. Copilăria și adolescența
II.2. Anii studenției
II.3. Activitatea didactică
II.4. Comsomolist, comunist
II.5. Manager
II.6. Caietele studentului Victor Druță
II.7. Biografia științifică
II.8. Activități obștești. Varia
II.9. Profil de personalitate: discipolii și colegii despre Vladimir Potlog
II.10. Familia
II.11. Biblioteca cărturarului
II.12. Evocări
III. ISTORIA NARATĂ ȘI TRĂITĂ. INTERVIU CU VLADIMIR POTLOG
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
INDICE DE NUME
INDICE GEOGRAFIC
ABSTRACT

„Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită apărarea păcii”
(Preambul, Constituția UNESCO, 1946).

Ion Moșneguțu, Rolul mănăstirii Hârbovăţ în viața monahală din spaţiul pruto-nistrean : (anii 1730–1960) / Consultant ştiinţific: Virgiliu Pâslariuc ; redactor științific: Ion Valer Xenofontov ; responsabil de ediție: Lidia Prisac ; referenți științifici: Ion Gumenâi, Gabriel Moisa, Octavian Moșin. – Chişinău : Lexon-Prim, 2022. – 240 p. ISBN 978-9975-163-55-2.

Monografia Episcopului Ioan (Moșneguțu) este ancorată în componenta teoretic-conceptuală a microistoriei, dimensiune aplicată pe larg în literatura occidentală și mai puțin explorată în demersul istoriografic din Republica Moldova.
Autorul redă schimbări de regimuri politice, mentalități colective și individuale, marcând o rezistență prin convingerea creștinilor ortodocși aflați la „o margine de țară”.

Ion Valer XENOFONTOV,
doctor în istorie, conferențiar universitar

Paul Gore (1875-1927), istoric român basarabean, heraldist, prozator, publicist, membru de onoare (1919) al Academiei Române:
„Basarabia de astăzi are nevoie de patru lucruri: cinste, dreptate, gaz și sare”.

La hotar de anotimpuri. Foto: IVX

Mortalitatea cioarelor în împrejurimile Iașilor, 1922

Sursă: Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”. – Iaşi: Tipografia H. Goldner (strada Gh. Măzărescu Nr. 17), 1923.- Vol. 9.- Nr.2.- Februarie. – P. 58.

La Chișinău au înflorit copacii. Foto: IVX, 3 decembrie 2022

Art Nouveau, la vulcanizare. Foto: IVX, 2 decembrie 2022

Toamnă tardivă la Namur, Belgia. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

TEATRUL REGAL DIN BELGIA SOLIDAR CU VICTIMELE RĂZBOIULUI DIN UCRAINA. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Ploaie de frunze. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Cușma lui Guguță la castelul din Namur, Belgia. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Tricolor belgian. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Copacul singuratic. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Frunze de dor sau când dorul străbate zidul. Foto: IVX, 26 noiembrie 2022

Toamnă belgiană. Foto: IVX, 25 noiembrie 2022

Instantaneu de toamnă. Foto: 25 noiembrie 2022

Pași prin toamnă. Foto: IVX, 25 noiembrie 2022

Ultima lună de toamnă (III). Foto: IVX, 24 noiembrie 2022

Ultima lună de toamnă (II).Foto: IVX, 24 noiembrie 2022

Ultima lună de toamnă (I). Foto: IVX, 24 noiembrie 2022

Ion Druță: „Nu avem instinctul istoriei. Noi suntem un fel de turmă. Și asta-i una din marile noastre probleme”

Sursă: Popa Iulius, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți, Chișinău, Tipografia Centrală, 2017, p. 356.

FATA CEA FRUMOASĂ A LUI „PAPAȘA”

Sursă: Popa Iulius, Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți, Chișinău, Tipografia Centrală, 2017, p. 244.

Jurământ depus de un funcționar.
Include trei componente: Dumnezeu, Regele, Țara.
În contextul dictaturii lui Carol al II-lea, accentele sunt puțin schimbate.
De notat faptul că funcționarul depunea jurământul în fața preotului și al angajatorului (persoană laică).

Mișcarea culturală din provincia noastră merge greoi, din cauza prea multor complezențe și prea marii sărăcii.
Tinerii zmei ai condeielor, fără stimulente de ordin moral și fără un braț de sprijin bănesc, se prăbușesc învinși de veșnica pomanagie basarabeană.

Sursă: Gazeta Basarabiei, Chișinău, an. IV, nr. 675, 11 februarie1938, p. 2.

În timpul Conferinței Păcii de la Paris, prof. De Martonne urma să facă o anchetă asupra caracterului etnic al populației basarabene. În lipsă de hărți și documente, într-o mare comună cu populație amestecată, cercetările pentru stabilirea celei mai vechi populațiuni, nu ajungeau la nici un rezultat. Atunci, un bătrân țăran moldovean, la întrebările stăruitoare ale ilustrului profesor i-a răspuns: – „Degeaba ne întrebați pe noi. Rușii o să spună una, bulgarii alta și noi la fel. Mergeți mai bine în cimitir și acolo veți vedea pe cruci ai cui sunt morții cei mai vechi, din fiecare sat”. Înțelepciunea moșneagului rezolva astfel lipsa documentelor scrise. Conferința ascultată cu o rară plăcere, a fost viu aplaudată tot timpul.

Sursă: Universul, București, an. VI, 29 ianuarie 1932, p. 3.

La 23 decembrie 1917, Onisfor Ghibu a plecat la Herson, unde se afla familia sa, și a adus-o la Chișinău. Era cazat în casa lui Hodorogea.

Un puternic mesaj de Pace transmis în lume, cu multă sensibilitate, de către elevii Liceului Teoretic Republican „Aristotel”. Foto: IVX, 10 noiembrie 2022

Dr., conf. univ. Cristina Gherasim, laureată al Premiul pentru tineri cercetători (în domeniul ştiințelor sociale, economice, umanistice și arte) „Valeriu Canțer” pentru ciclul de lucrări „Istoria nobilimii din Basarabia sub regim de dominație țaristă”. Foto: IVX, 10 noiembrie 2022

Ceva frumos în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei. Foto: IVX, 10 noiembrie 2022

Ziua Internațională a Științei pentru Pace și Dezvoltare / Всемирный день науки за мир и развитие.

În conformitate cu Hotărârea Prezidiului AȘM nr. 212 din 2 noiembrie 2022, au fost aprobate rezultatele Concursului pentru decernarea premiilor Academiei de Ştiințe a Moldovei pentru rezultate științifice valoroase obținute în anii 2020–2021 în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, în anul 2021.

În domeniul istorie și filosofie Premiul „Alexandru Boldur” a fost împărțit între doctor, conferențiar universitar Liliana ROTARU, doctor, conferențiar universitar Ion Valer XENOFONTOV (Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan), pentru ciclul de lucrări „Valorificarea patrimoniului documentar și memorialistic în cercetarea problemelor actuale ale științei istorice”.

Sursă:

https://www.asm.md/laureatii-premiului-academiei-de-stiinte-moldovei-editia-anului-2022?fbclid=IwAR3iQC0iZicvYPr-v8-XMjWhUPpztmzyPq5dxmlq1gcqCMRXxlml_kL41T0