La 1 decembrie 2023, masteranzii programului „Istoria și cultura religiilor” au efectuat o vizită de documentare la cea mai mare arhivă specializată în domeniul științei și istoriei științei din Republica Moldova. Este vorba de Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei, care include 38 607 dosare structurate în 33 de fonduri personale și 46 fonduri instituționale.

Conf. univ., dr. Ion Valer Xenofontov a relatat despre istoria orășelului academic și cea mai înaltă colină a mun. Chișinău, personalități care au marcat istoria științei din Republica Moldova.
Doamna dr., Lidia Prisac, absolventă a Facultății de Istorie (2001), șefa Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei, a prezentat istoricul patrimoniului arhivistic, conținutul de bază a fondurilor arhivistice.
Arhivistul Iulian Salagor, absolventul programului de masterat „Patrimoniul cultural” al Facultății de Istorie și Filosofie (2023) a prezentat două din cele mai vechi documente ce se află în cadrul instituției arhivistice.
Arhivistul Grigore Andrei, le-a arătat masteranzilor file ale fondului fotografic și documente restaurate din cadrul Arhivei Științifice.​
Astfel, este consolidat și valorificat fondul arhivistic al Republicii Moldova, care merită cercetare și aprofundare.

Sursă: https://www.facebook.com/istorie.usm (accesat: 6 decembrie 2023).

CHIȘINĂU: ORAȘUL CELOR TREI CONSERVATOARE

Având la bază miza de integrare a spațiului românesc, componenta educațională și cea culturală a fost considerată una strategică în situația Basarabiei, inclusiv Chișinău. Aici autoritățile române au depistat o populație rusificată și cu indicatori reduși de alfabetizare comparativ cu alte provincii românești. Treptat, instituțiile de învățământ s-au racordat la noile realități generate de Unirea din 1918. S-a investit în infrastructura de activitate a instituțiilor de învățământ. Au fost pregătite cadre didactice locale, mizându-se însă și pe mobilități ale profesorilor din Vechiul Regat. În exclusivitate, au fost organizate trei conservatoare la Chișinău, ceea ce a constituit o premisă substanțială de a crea un mediu cultural prielnic în capitala Basarabiei. Ideea deschiderii unui conservator i-a aparținut compozitorului George Enescu, după prima sa vizită la Chișinău.

Foto: Clasa de canto a profesoarei Maria Zlatov de la Conservatorul Municipal din Chișinău, 1930

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Chișinău: orașul celor trei conservatoare. În: Dialogica. Revistă de studii culturale și literare, an V, nr. 3, septembrie-decembrie, 2023, pp. 75-81. E-ISSN 1857-2537.

Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/75-81_33.pdf

Cea mai boicotată Olimpiadă

Potrivit istoricului Ion Xenofontov, Olimpiada de la Moscova a fost „cea mai boicotată din istoria Jocurilor Olimpice”, după ce Uniunea Sovietică a invadat, în decembrie 1979, Afganistanul, dar și un prilej de conflict internațional dosit de presa și ideologia sovietică.
Potrivit aceleiași surse, pentru ca traseul făcliei de pe teritoriul RSSM să nu fie periclitat de incidente, au fost luate „măsuri draconice” de securitate: „De la Moscova au venit 154 de specialiști KGB și ai Ministerului de Interne care să supravegheze situația din RSSM. A fost o mobilizare totală a trupelor interne ale Comitetului de stat de securitate și ale Ministerului de Interne”.

Tabloul acelei perioade a fost redat la 3 decembrie 2023 la postul public de televiziune, în cadrul unui nou episod din seria „ANTInostalgia”, realizată de Studioul „TeleFilm Chișinău” al Companiei „Teleradio Moldova”, atât prin discuțiile moderate de Mircea Surdu, cât și prin mărturiile celor care au participat la Olimpiadă sau imaginile video de arhivă.

Sursă:

https://www.ziarulnational.md/video-antinostalgia-olimpiada-80-de-la-moscova-boicotata-de-occident-si-lozinci-antisovietice-in-tribune-operatiunea-kilometrul-101-explozie-de-copii-cu-nume-olimpia-si-singura-sportiva-din-rssm-cu-medalie-la-moscova/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=facebook&fbclid=IwAR0iCe76TrGsR5PVYYva4zZ2jk5o2VfXDvOxMRfVs4dQAMXD1sok0OwBkrs#google_vignette

https://www.youtube.com/watch?v=pQPI5doYafU

1946: O PIESĂ GREA, DESPRE TIMPURI SUMBRE…

Ajunsă la a patra ediție, distinsă cu Premiul Național al Republicii Moldova și cu Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române, cunoscută cercetătorilor ca sursă istorică primară, „Cartea foametei” elaborată de Larisa Turea face și carieră teatrală.
Actorii de la Teatrul Republican „Luceafărul”, regizați de Slava Sambriș, au dat viață unor voci trecute prin malaxorul stalinist, al dezumanizării, depersonalizării, al unor destine umane aruncate în grota primară a subexistenței.
Foametea organizată de sovietici în anii 1946–1947 a constituit un scenariu apocaliptic aplicat și anterior de Kremlin pentru a distruge orice formă de împotrivire, de rezistență a popoarelor anexate de „Imperiul răului”.
Din această ecuație nu a dispărut nici scena adulării torționarului…
Fotografiile lui Zaharia Cușnir au întregit tabloul sinistru al lumii rurale postbelice.
Din scenariu nu au lipsit nici vocile înregistrate pe banda audio, încărcând și mai mult atmosfera scenică.

Foto: scriitoarea Larisa Turea și regizorul Slava Sambriș (în prim plan), împreună cu actorii din piesa „1946”.

Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV
2 decembrie 2023

Alexei Șciusev. Portretul fiicei Lidia, 1926, acuarelă, hârtie. Casa Memorială „Alexei Șciusev” din Chișinău.

ISTORIE

EPOPEEA UNEI CLĂDIRI: CĂMINUL DE UCENICI DIN CHIȘINĂU

La 13 martie 1929, inspectorului A. Antohiade i-au fost remise adresele antrenorilor de construcție din Chișinău, recomandate de Primăria municipiului pentru a concura la licitația construcției Căminului de Ucenici. Se solicita antreprenorilor respectivi să transmită liste de lucrări similare executate până la data respectivă, precum și certificatele de la instituții pentru care au executat construcții. Prin hotărârea Delegației Permanente a Mun. Chișinău din 24 iulie 1929 au fost aprobate planurile emise de Ministerul Muncii pentru construcția Căminului de Ucenici amplasat pe str. Ștefan cel Mare, colț cu str. Alexandra Sturdza, fără însă a scuti construcția de taxele comunale de 2 929 lei. Ministerul insista însă pe scutirea de taxe argumentând că „acest Cămin va adăposti în primul rând pe ucenicii din localitate și având în vedere interesul social și național”.

Foto: Căminul de Ucenici din Chișinău.

Pagina de garda (1)
Cuprins

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Epopeea unei clădiri: Căminul de Ucernici din Chișinău. În: Constanța – istorie, vecinătate, multiculturalitate. Comunicării științifice în cadrul simpozioanelor. / Coord.: Sorin Marcel Colesniuc, Gabriel Mircea Talmuțchi, Lavinia Dacia Dumitrescu, Mariana Cojoc, Cristina Talmațchi, Costin Scurtu, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2023, pp. 539-550. ISBN 978-606-020-695-8.

Biblioteca Științifică (Institut) „A. Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare:

Nuredin Ibram, Spiritualitate tătară. Bucătăria tradițională tătară, Vol. 5, Constanța, Ex Ponto, 2023, 213 p.

Profesorul Nuredin Ibram, supranumit Înțeleptul din Dobrogea, este o personalitate notorie a comunității tătare din România.
Îi mulțumum autorului pentru donație și-i urăm sănătate și succese în elaborarea altor lucrări de înaltă valoare științifică, didactică și patriotică.

Vezi:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/156-157_2.pdf

Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan” a Universității de Stat din Moldova
s-a mai îmbogățit cu o lucrare enciclopedică.

Adrian Nicolae Petcu, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964), București, Basilica, 2017, 390 p. ISBN 978-606-29-0195-0.

Felicitări autorului pentru excepționala lucrare și mulțumiri pentru donație.

STUDENŢI ŞI PROFESORI DE LA INSTITUTUL DE STAT DE MEDICINĂ DIN CHIŞINĂU (ANII 1980)

În anul 2022, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova a fost inclusă în topul celor mai bune 2 500 de universităţi din lume, potrivit „Global Aggregate Ranking”. Este unica instituţie de învăţământ superior din Republica Moldova prezentă în acest rating, fiind una dintre cele 3 382 de universităţi evaluate conform criteriilor Agregatorului independent de evaluare a învăţământului superior din 124 de state. Universitatea este poziţionată printre cele mai bune 50 de şcoli de medicină din Europa din cele 250 existente. Instituţia a fost
decorată cu Ordinul Gloria Muncii (2005) şi cu Ordinul Republicii (2015).
Acest succes inegalabil între instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, evident, are la bază o platformă importantă a resursei umane. Este vorba de cadrele profesionale pregătite în cadrul unicei instituţii publice de învăţământ superior în domeniul medical şi farmaceutic din Republica Moldova.
Atmosfera creată în anii 1960 în cadrul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău a răbufnit la sfârşitul anilor 1980. În contextul Mişcării de Eliberare Naţională, studenţii şi profesorii din instituţiile de învăţământ superior, inclusiv cei de la ISMC, au fost printre cei mai mari susţinători ai revenirii la valorile naţionale, ai recunoaşterii limbii române în calitate de limbă oficială. Având la bază o experienţă militantă în viaţa social-politică, cadrele didactice de la medicină, în mod special cei de la catedra unde a activat N. Testemiţanu, au participat activ la evenimentele majore de formare a statului independent Republica Moldova. Din componenţa primului Parlament al Republicii Moldova (1990–1994), de exemplu, au făcut parte şase profesori universitari, cadre didactice la singura instituţie de învăţământ superior din domeniul medicinii de la Chişinău.

Sursă:
Ion Valer Xenofontov, Studenţi şi profesori de la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (anii 1980). În: Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și liberatte. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, pp. 61-78. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Vezi: https://ibn.idsi.md/…/default/files/imag_file/61-78_2.pdf

Campionii olimpici pot fi echivalați cu laureații Premiului Nobel, dacă nu și mai mult! Aceștia nu-s votați, ci trebuie să-și demonstreze talentul în fața unui public numeros. Doar președinților de stat și campionilor olimpici li se intonează imnul de stat!
La 19 octombrie 2023, la Universitatea de Stat din Moldova au fost prezente trei legende ale sportului românesc: Mihai Covaliu, primul român campion olimpic la sabie; Ana-Maria Brânză Popescu, campioană olimpică, multiplă campioană mondială și europeană la spadă și Marian Dragulescu, medaliat olimpic, multiplu campion mondial şi european la gimnastică.
Campionii și medaliații olimpici ne-au oferit veritabile lecții de viață.
Iată niște notițe din conspectul lecției de astăzi:
– Campionul este omul care nu renunță la visul său.
– Să învățăm a pierde cu demnitate și să câștigăm cu modestie.
– Și campionii olimpici (Ana-Maria Brânză Popescu) pot fi autori de cărți pentru copii.
– „Încă nu am scris o carte deoarece încă trăiesc povestea”.
– Magia sportului este că nu-ți poate oferi garanții.
– Cheia succesului este în a fi întotdeauna elev.

Text și foto: IVX.

SISTEMUL DE APROVIZIONARE CU APĂ AL CHIȘINĂULUI INTERBELIC

Aflat în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, baza mun. Chișinău a fost formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca 1 150 m sub nivelul mării. Partea superioară a acestei structuri geologice este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și neogenului. De la nord la sud mediul urban este înzestrat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul urbei, au o adâncime de la 2 până la 30 m.
Din perspectivă geologică, Chișinăul se află deasupra unui lac subteran. O groapă săpată la o adâncime de un metru te putea duce spre surse de ape generând, deseori, igrasie pe pereții caselor și inundând pivnițele. În pofida acestei constatări, nu se putea vorbi de cantitatea și calitatea apei din oraș. Apele de suprafață nu puteau fi utilizate, deoarece în ele se revărsau dejecțiile și diferite resturi menajere. La fel, în izvoarele subterane pătrundeau mizeria din gospodăriile citadinilor. Chișinăul avea 49 de fântâni arteziene și ordinare.

Foto: Fântâna arteziană nr. 3 din mun. Chișinău.

Sursă: Xenofontov Ion Valer, Sistemul de aprovizionare cu apă al Chișinăului interbelic. În: Studia Universitatis Moldaviae. Seria „Științe umanistice”, nr. 4 (174), 2023, pp. 24-31. ISSN 1811-2668. ISSN online 2345-1009.

Vezi:

https://humanities.studiamsu.md/wp-content/uploads/2023/08/04_I_V_Xenofondov.pdf

„La război ești pe jumătate om și pe jumătate animal sălbatic…”

Svetlana Aleksievici, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2015),
fragment din cartea „Războiul nu are chip de femeie”
Fotofixare: Graffiti Art, Chișinău. Foto: IVX, 12 octombrie 2023

Ultima zi de septembrie. Foto: IVX, 30 septembrie 2023

Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptis din București (1921-2021), Arad, Carmel Print, 2021, 312 p. ISBN 978-006-9631-11-9

Student, profesor și cercetător în anii 1980-1990: drumul spre regăsire și libertate. Volumul celei de a treia ediții a conferinței științifice naționale cu participare internațională. Chișinău, 7 octombrie 2022 /Coord.: Lidia Prisac; resp. de ed.: Ion Valer Xenofontov; ed.: Liliana Rotaru; ref. șt.: Demir Dragnev, Sorin Domițian Șipoș, Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2023, 295 p. ISBN 978-9975-3454-5-3.

Înmormântarea unei bătrâne din Poienița Voinii, jud. Hunedoara. Foto: D. Galloway, 1926. Arhiva foto-document a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca.

Catedrala Încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria. Alba Iulia. Foto: 22 septembrie 2023

Poarta a treia a Cetății Alba Carolina construită între 1715 și 1738 în stil baroc. Foto în amurg. Fotogrtafie: IVX, 22 septembrie 2023

Iluzia cristalizării. Comunism, exil, destine. Lilana Corobca în dialog cu Radu Negrescu-Șuțu. București: Corint Books, 2019 480 p. ISBN 978-606-793-642-1.

Asemenea crenguței uscate, lipsite de frumusețe, transformată însă într-o bijuterie botanică, în urma înzestrării cu cristale, se pare că dialogul scriitoarei și cercetătoarei Liliana Corobca cu poetul, genealogistul, pictorul amator Radu Negrescu-Șuțu, plecat în exil din cauza regimului comunist, deși abordează subiecte dificile, incomode, ale unei perioade nebuloase, gradual, prinde conturul unui tablou polimorf.
Cititorul surprinde polemici socratice, poetice, filosofice, discuții despre cenzură și autocenzură. Se prezintă o viziune din interior a exilului românesc. Transcendent unui narativ al cotidianului banal oferă explicații pe dimensiunea unui univers în universuri.
IVX

ETERNUL ÎNDRĂGOSTIT

Poezia lui Vitalie Gaiceanu este alchimia diferitor stări. De data aceasta e starea agitată a unui etern îndrăgostit care se rupe de lumea existențială (materială) și evadează în neant cu iubita sa. Iubita mai este nimită muză, regină, crăiasă, zână, tânără, preafrumoasă, mireasă, soție, lumină, dulce inimioară, primăvara, ea, tu. Dihotomismul este al celor doi artiști, al creatorului mixt – unul îl crează pe celălalt. Este reflecția în oglindă a fiecăruia în parte („Să înflorim ca două flori”). E singuraticul în căutarea ființei dragi configurat spre final „în două stele”. Geografia parcursă de amorizați este una imensă: de la galaxii de aur și până la Ungheni…
Universul poetic este tacticos aranjat pe substratul teluricului, al habitatului aflat în deplină armonie cu sensul evadării din cotidian și transcenderii spre/din dincolo. Dialogul este în monolog, iar monologul este o reflecție a trăirilor sublime cu ființa iubită, redescoperită prin alter ego. Versul poetului transcende spre esența ontogonică, cea a dorului.
Coloritul poetic e unul încărcat și marcat de imagini de: purificare (ghiocel, fulgi de nea, lacrimă), contemplare (monolog, gânduri, romanticul singuratic, melancolicul), contraste (cer-pământ, vară-iarnă, noaptea sumbră-scânteie de lumină, zâmbetul plânge), metafizică (fata-floare), gastronomie (cafeaua), metafore (curg cuvinte, ochi de foc, metafore ce înfloresc), tranzit existențial (nucul), rațional („hipotalamusul s-apinde”), emoțional (afecțiune), carnal („ne măsurăm cu buze corpul”, orgasm), comunicațional (scrisori), războinic (ostașii, haita), suferință (simnt, lăcrimioara, durere).
Lugimea versurilor este una mică (3 strofe), medie (5 strofe) însă poate ajunge și cote uriașe (110 catrene!).
Cel de-al treilea volum de poezie a lui Vitalie Gaiceanu – marcat simbolic de trinitatea de cuvinte „Dor de tine” – marchează un salt uriaș spre lumea îndrăgostăților. Este doar lumea lor! Una plină de sensibilități și de taine. Da, în timp cei doi devin trei:
„Doar tu și eu
Și anii cei
Când ne iubeam ca niște zei”.
Dr., conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Sursă: Ion Valer XENOFONTOV, O instituție de învățământ elitistă: „Liceul Țăranilor”. În: Conferința „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, Cahul, Moldova, 7 iunie 2023, Cahul, Tipografia „CentroGrafic” SRL, 2023, Vol.10, Partea II, pp. 293-300. ISSN: 2587-3563. ISSN: 2587-3571.
Vezi: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/293-300_3.pdf

În 2006 a fost inaugurat Stadionul FC „Zimbru” din Chișinău, care corespunde tuturor cerințelor stipulate de Federația Internațională a Asociaților de Fotbal (FIFA) și Uniunii Europene a Asociaților de Fotbal (UEFA). Foto: IVX, 12 septembrie 2023.

A. ISTORIE

B. LITERATURĂ. DREPT

C. ETNOLOGIE. LINGVISTICĂ

D. PSIHOLOGIE. FOLOSOFIE. POLITICĂ. ARTĂ

E. RELIGIE. ECONOMIE. PEDAGOGIE

Sursă: Ion Valer Xenofontov, Creștinismul social în Basarabia interbelică. În: Art, theology and civilization in the Romanian monastic spaces – From monastery schools to theological schools / coord.: Cristinel Ioja, Daniela Popescu, Nicolae M. Tang, Tiberiu Ardelean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană; Arad, Editura Universităţii „Aurel Vlaic”, 2023, pp. 76-86. ISBN 978-606-37-1776-5. ISBN 978-973-752-913-8.

Masă pentru săraci la Asociația „În numele lui Hristos”.

Casa Albă a Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023

ACTIVITATEA UZINEI ELECTRICE DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Uzina Electrică din Chișinău a fost construită în 1909. Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău a continuat și după Unirea Basarabiei cu România, potrivit noilor denumiri de străzi din anii 1920 fiind localizată în centrul urbei, pe str. General Broșteanu, nr. 58, amplasament considerat neavantajos în contextul în care edificiile din vecinătatea întreprinderii electrotehnice erau mereu zguduite de trepidațiile ce le producea aceasta. În urma unor procese juridice, Primăria Chișinău a fost nevoită să plătească despăgubiri majore pentru daunele materiale, iar uzina a fost obligată să renunțe la două motoare din cele 10. Din această cauză, la mijlocul anilor 1920 se căutau soluții de construcție a unei noi uzine la periferia orașului.

Foto: Noul motor de 840 HP instalat la Uzina Electrică, cca 1935.

Xenofontov Ion Valer, Activitatea Uzinei Electrice din Chișinău în perioada postbelică. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (69), 2023, pp. 131-139.

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/131-139_12.pdf

Ultima lună de vară. Foto: IVX, 30 august 2023

Mănăstirea Curchi, 1985.

Copacul secular „Populus alba L” din preajma Castelului Reginei Maria. Balcic. Foto: IVX, 24 august 2023

Valentina Brâncoveanu, Fereastra trecutului, 49 X 35, u.p., 1995. Expoziție de pictură (1 iunie – 31 august 2023). Biblioteca Națională a Republicii Moldova

PUTEREA SĂNĂTĂȚII

„În ochii lumii, nimic nu-i mai de preţ ca puterea,
Dar mai presus chiar și de-o putere mondială
E-o clipă de sănătate…”

Versuri de Kanuni Sultan Süleyman (1520-1566)
(Traducere după Mihai Maxim)

REZINA: PROBLEMA SPAȚIULUI LOCATIV

În anul 1979 în centrul raional Rezina au fost construite cinci case cu 85 de apartamente la prețul de 535 000 ruble. Era un spațiu mai mult decât insuficient comparativ cu solicitările „oamenilor muncii”. Norma sovietică prevedea oferirea a 6 m2 pentru o persoană. La mijlocul anilor 1980, autoritățile centrale erau inundate cu scrisori de la persoane care așteptau mai mult de un deceniu ca să li se ofere spațiu locativ.
Foto: imagini din Rezina, 1984. Sursă: Agenția Națională a Arhivelor, Direcția Generală a Arhivelor Naționale

Dr. Ion Valer XENOFONTOV

Muzeul de Arheologie și Etnologie, 1980. Sursă: Arhiva Științifică Centrală a AȘM.

Notă istorică:
Conform Dispoziției nr. 216-p din 11 iulie 1979 a Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești clădirea cu o suprafață totală de 1477 m2, estimată la un preț de 223,5 mii ruble, aflată pe str. N. Gogol (în prezent, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni), nr. 35, a trecut de la balanța Ministerului Culturii al RSS Moldovenești la cea a Academiei de Științe a RSS Moldovenești.

Larisa Popova s-a născut la 9 aprilie 1957 în orașul Tiraspol într-o familie de muncitori. Mediul privat, spațiul nativ, anturajul educațional, marea pasiune pentru canotajul academic, infrastructura necesară practicării sportului, luciul azuriu și fermecător al fluviului Nistru, munca, talentul, temperamentul și caracterul personalității au constituit factori esențiali în parcursul profesional al sportivei de înaltă performanță.
La 26 iulie 1980, Larisa Popova împreună cu Elena Hlopțeva (Belarus) au fost medaliate cu aur la Jocurile Olimpice de la Moscova la schif dublu, fiind singura medalie cucerită de canotorii sovietici la Olimpiadă. Totodată, canotoarele au stabilit un nou record al canalului Krîlatskoe.
La cea de-a XXII-a ediție a Olimpiadei de la Mosciva, principalele concurente ale canotoarelor sovietice erau sportivele din RDG (campioanele lumii în anul 1979), România, Bulgaria (campionii Olimpiadei-76), Polonia și Ungaria. Favoritele cursei olimpice erau sportivele din Leipzig Cornelia Linzze și Haydi Westfell, ambele aveau câte 21 de ani și făceau parte din același echipaj mai bine de doi ani, fiind campioane mondiale.
În fața unui public format din 19 000 de spectatori, startul final la disciplina olimpică de canotaj academic a fost dat în dimineața zilei de 26 iulie 1980. Era a opta zi a Olimpiadei. Pentru luna lui cuptor, timpul era deosebit de răcors, fiind înregistrate 16-17 ºC. La toate acesta s-a mai adăugat și un vânt puternic, o ploiță și valurile neliniștite ale canalului Krîlatskoe. Suporterii se aflau sub o paradă de umbrele colorate.
Clasamentul echipajelor câștigătoare a fost hotărât în ultimele două secunde și jumătate: Dubloul Popova–Hlopțeva au oprit cronometru la indicele 3 min.16,27 s; echipajul Linzze–Westfell la 3 min. 17,63 s, lăsându-le pe pozia a treia pe româncele Homeghi–Roșca-Răcilă (3 min. 18,91). Pe locul patru s-a plasat Bulgaria – 3 min. 23,14 s. Pe poziția cinci – Polonia – 3 min. 27,25 s. A șasa barcă a aparținut Ungariei – 3 min. 35,70 s.
Astfel, putem constata faptul că la Olimpiada-80 la proba sportivă de canotaj academic dublu s-a ajuns la o îmbunătățire substanțială a performanțelor comparative cu Olimpiada-76. Pentru comparația, la Olimpiada de la Montréal (1976) au fost obținute următoarele rezultate: 1. Bulgaria – 3 min. 44,36 s. 2. RDG – 3 min. 47,86 s. 3. URSS (Leonora Kaminskaite și Genovate Ramoșkene) – 3 min. 49,93 s. 4. Norvegia – 3 min. 52,18 s. 5. SUA – 3 min. 58,25 s. 6. Canada – 4 min. 06,23 s.
Ajunse la final, cele două canotoare sovietice au oferit publicului entuziasmat un spectacol plin de emoții și de afectivitate umană: „Obosită de efortul maxim Larisa Popova și-a aplecat capul pe genunchii prietenii sale de echipă, iar Elena Hlopțeva și-a îmbrățișat colega mai experimentată”.

Dr., prof. univ. Boris BOGUȘ
Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Premianții Olimpiadei-80 la disciplina sportivă canotaj academic, proba schif dublu. De la stânga la dreapta: echipa RDG (medalia de argint), echipa URSS (medalia de aur), echipa României (medalia de bronz). Arhiva privată Larisa Popova

Victoria olimpică a dubloului Popova-Hlopțeva anunțată a doua zi pe prima pagină a ziarului „Sovetskii sport” nr. 172 (9991), duminică, 27 iulie 1980.

Campioana olimpică Larisa Popova împreună cu partenera belarusă Elena Hlopţev, 23 septembrie 2016. Foto: Ion V. Xenofontov

„Măcar să fi pus niște paie în vagoanele celea…”.
(din mărturiile unei deportate în anul 1949). Foto: IVX, 21 iulie 2023

Cel de-al doilea oraș (după numărul populației) al României interbelice, în str. Alexandru cel Bun
se înfățișează o urbă occidentală.

Sursă: Biblioteca Naţională a României. Cota arhivistică: nr. 19057

„Călugării dacă au o scârbă, numai la Dumnezeu aleargă”.
(Egumena Parascheva, stareța Mănăstirii Japca)

Foto: Secvență din cimitirul lăcașului monahal Japca. Foto: IVX, 13 iulie 2023

Parcul de lângă Cetatea Sorocii. Foto: E. Semionov, 1976

Intrări noi de carte din domeniul Istoriei la Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut) a Universității de Stat din Moldova

Expoziția „Basarabeni în Gulag. Destine frânte din colecția Agenției Naționale a Arhivelor” reprezintă expresia muzeului în aer liber (fiind amplasată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău) ce îmbină artefactul istoric, documentul, cartea, sonorizarea, video, mediul ostil, intemperia etc., cu justiția memoriei. Pe 11 iulie, între orele 13:00 și 16:30 am discutat cu un public divers: tineri, mame cu copii, bunici cu nepoți, turiști, urmași ai deportaților, deportați, profesori, studenți, carabinieri. Unii dintre deportați au fost asistați de specialiștii Agenției Naționale a Arhivelor pentru a se familiariza cu dosarul părinților, bunicilor.

Dr. conf. univ. Ion Valer XENOFONTOV

Ora de joacă în Grădinița de Copii a Colhozului „V.I. Lenin” din s. Echimăuți, rn. Rezina. Foto: E. Simionov. Sursă: Femeia Moldovei, nr. 9. 1975. Coperta nr. 4, p. 5.